Săptămâna Patimilor. Semnificația fiecărei zile și obiceiurile păstrate

Creştinii ortodocşi intră de astăzi (calendaristic) în Săptămâna patimilor sau în Săptămâna Mare. Conform Tipicului bisericesc, Săptămâna Mare a început însă cu Sâmbăta lui Lazăr şi durează până la sărbătoarea Paştelui. Astfel, în aceste zile, Biserica pomeneşte ultimele zile ale lui Hristos pe Pământ, înainte de Răstignire şi Înviere.

Începând de astăzi, în biserici se săvârşesc slujbele de Utrenie, sub formă de Denii, conform obiceiului vechi care spune că ziua începe la apusul soarelui şi se sfârşeşte la apusul soarelui din ziua următoare.

De asemenea, săptămâna aceasta, în Miercurea Mare, se oficiază Taina Sfântului Maslu, în amintirea ungerii lui Hristos cu mir, în Betania, şi tot în această zi se pomeneşte vinderea lui Iisus de către Iuda.

În Joia Mare se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare şi se sfinţeşte al doilea Agneţ, care va fi folosit apoi de-a lungul anului la împărtăşirea bolnavilor. Acest moment aminteşte de Cina cea de Taină. De asemenea, în unele zone, se face Slujba spălării picioarelor.

În Vinerea Mare are loc slujba de seară sau Prohodul Domnului, în momentul slujbei preotul realizând o serie de gesturi care prezintă coborârea de pe Cruce. Mai apoi are loc procesiunea în jurul bisericii cu purtarea Sfântul Epitaf (pânza pe care este pictată sau brodată imaginea lui Hristos), acesta urmând să fie aşezat pe Altar până la Înălţare.

Sâmbătă seara, de la miezul nopţii, este oficiată slujba Învierii.

Obiceiuri şi superstiţii

În ceea ce proveşte obiceiurile şi superstiţiile, se crede că de astăzi, în prima zi a săptămânii, trebuie începută curăţenia pentru Paşte, se aeriseşte casa ca să iasă relele adunate peste iarnă, se spală şi se dă cu var.

A doua zi, marţi, există superstiţia că ţăranii trebuie să se spele ritualic pe mâini pentru a „seca bolile“.

În miercurea Săptămânii Mari, în anumite zone, copii merg la colindat şi primesc ouă, acestea urmând să fie înroşite mai apoi.

A doua zi, în Joia Mare, acestea se înroşesc. Tot joi se ţine post cu mâncare uscată, la biserici nu se trag clopotele ci doar se bate toaca, iar astăzi fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi să îşi pună sfoara sub pernă pentru a-şi visa ursitul.

În Vinerea Mare, tradiţia spune că este bine să se ţină post negru, că nu este bine să se mănânce urzici şi nu se pune oţet în mâncare. De asemenea, se crede că dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos, iar cei care se scufundă de trei ori în apă rece în această zi va fi sănătos tot anul. Tot azi le este interzis femeilor să coase, să ţese, nu trebuie să coacă pâine sau alte alimente asemănătoare.

În ziua Sâmbetei Mari, tradiţia spune că femeile se spală pe cap, se piaptănă şi se îmbracă cu hainele curate, se închină şi se roagă, iar apoi se apucă de plămădit. De asemenea, în cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor cu cozonac sau pască trebuie să fie cu soţ.

Lasa un comentariu