Propunerea de modificare a legii Camerelor de Comerț și Industrie din România
aduce beneficii pentru mediul de afaceri și economia națională

Joi, 12 mai 2022, în cadrul unei conferințe de presă, Camera de Comerț și Industrie Iași a prezentat argumentele de susținere a propunerii legislative înregistrată în Senatul României sub nr. B254/2022 pentru modificarea Legii nr. 335/2007 a camerelor de comerț din România, prin prisma beneficiilor pe care această nouă reglementare le va aduce mediului de afaceri autohton.

Una dintre modificările avute în vedere se referă la includerea tuturor operatorilor economici din România într-un Catalog al firmelor – o evidență întocmită și actualizată periodic de către Camera Națională împreună cu Camerele Județene. Acest catalog va conține informații de profil și de contact referitoare la operatori, cu date complete și actualizate periodic, fiind de natură să reflecte activitatea din mediul de business într-o manieră mult mai apropiată de realitatea curentă.

Astfel, catalogul, prin modul în care va fi conceput și gestionat, va aduce acel plus calitativ atât de necesar în completarea informațiilor actuale de ordin statistic, devenind atât un instrument de promovare a economiei locale în context regional și național, cât și a economiei naționale în plan extern.

Va exista o imagine mai clară și mai concretă a operatorilor economici real-activi și real-inactivi. Spre exemplificare: potrivit datelor obținute de Camera Națională, deși în Registrul Comerțului figurau ca fiind active și în funcțiune un număr de peste 1,1 milioane de companii, doar 768.367 de companii au figurat cu bilanț depus la ANAF.

Este adevărat că există baze de date și portaluri online care conțin date despre firmele care aleg să se promoveze pe o platformă sau alta, însă Catalogul firmelor preconizat a fi constituit va fi cu mult mai cuprinzător și, instituit prin lege la nivelul Camerelor de Comerț și Industrie, va avea o bază permanentă garantată.

Desigur, acest demers la nivel național presupune costuri de realizare pe care Camerele de Comerț și Industrie din România nu le pot acoperi din actualele fonduri exclusiv private de care dispun, fiind entități de utilitate publică reînființate de legiuitor în 1990 pentru alinierea economiei românești la sistemul economic global, dar fără a beneficia de nici o subvenție sau ajutor financiar pentru funcționare din partea Statului.

Propunerea legislativă prevede în acest sens o contribuție anuală din partea tuturor operatorilor economici, diferențiată în funcție de categoria de mărime a acestora: 10 euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; 20 euro/an pentru microîntreprinderi; 50 euro/an pentru întreprinderi mici; 75 euro/an pentru întreprinderi mijlocii; 100 euro/an pentru întreprinderile mari.

Această contribuție a firmelor nu trebuie percepută ca o „taxă” și nu ar trebui considerată ca fiind inutilă pentru afacerile mici, care aparent nu țintesc o promovare națională sau externă. Promovarea consistentă și constantă a economiei locale și a economiei naționale se va reflecta benefic la nivelul tuturor operatorilor economici, fie în mod direct prin creșterea vizibilității și facilitarea contactelor și contractelor externe, fie în mod indirect, ca furnizori sau subcontractori pentru investiții străine atrase în plan local. Nevoia de promovare și creștere a vizibilității externe este de netăgăduit, în condițiile în care cifrele oficiale indică un deficit foarte mare al balanței comerciale a României, de peste 20 miliarde euro, pe trend crescător.

Sistemul Cameral din România, chiar și în condițiile în care nu a beneficiat de finanțare de la Stat, și-a onorat întotdeauna menirea de a se implica în internaționalizarea afacerilor și capitalului românesc; în promovarea companiilor românești pe noi piețe, cu accent tot mai mare pe cele din afara UE; în identificarea oportunităților de a produce în țară mărfuri și servicii care să echilibreze balanța comercială import-export; în prezentarea și promovarea avantajelor și facilităților locale și regionale, precum și promovarea cultural-turistică; în atragerea de investitori străini, atât companii/corporații,  cât și fonduri de investiții.

Implicarea și întărirea rolului Camerelor de Comerț și Industrie în susținerea mediului de afaceri este cu atât mai necesară, cu cât asistăm la tendința de accentuare a deficitului comercial, în actualele condiții geopolitice de reformare a circuitelor economice internaționale, de scurtare a lanțurilor de aprovizionare, în condițiile în care Statul și-a arătat limitele în promovarea economică externă, iar în plan intern nu reușește asigurarea unor condiții egale de competitivitate și a unui echilibru investițional între regiunile de dezvoltare ale țării.

În vecinătatea noastră, un model similar Catalogului firmelor a fost implementat cu succes în Ungaria, unde toate companiile înregistrate în Registrul Comerțului au obligația legală de a se înscrie și în Registrul Cameral, administrat de camerele de comerț maghiare.

Un alt aspect vizat de propunerea legislativă mai sus menționată se referă la introducerea unui certificat de competență, obligatoriu pentru desfășurarea activității noilor firme înființate. Acest demers nu constituie sub nici o formă o barieră în calea inițiativei antreprenoriale, ci are menirea de a contribui la creșterea calității actului comercial și de a responsabiliza operatorii economici. În acest sens, un curs de competențe de bază pentru administratorii firmelor i-ar familiariza cu obligațiile legale care le revin în actul de administrare a afacerii, în raport cu reglementările fiscale și, în general, în relația cu autoritățile Statului. De menționat faptul că aceste cursuri, precum și costurile asociate, vor fi stabilite de Guvern.

Nu în ultimul rând, amintim și prevederile legate de întărirea rolului Camerelor de Comerț și Industrie în dezvoltarea învățământului profesional dual prin măsuri și activități de consiliere a angajatorilor, de pregătire, evaluare și certificare a tutorilor din cadrul companiilor, de înregistrare a contractelor de parteneriat pentru formarea profesională a elevilor prin învățământ dual, precum și de monitorizare a instruirii și participare la evaluările elevilor.

Astfel, împreună cu Inspectoratele Școlare, autoritățile publice locale și companii, demersul este eminamente orientat către pregătirea viitorilor meseriași în acord cu nevoile pieței muncii, dar și către adaptarea corespunzătoare a calificărilor la nevoile economiei reale.

Camera de Comerț și Industrie Iași consideră că propunerea legislativă este de bună intenție, de natură să consolideze rolul important al camerelor de comerț de interfață a mediului de afaceri în raport cu autoritățile și cu partenerii externi și, în același timp, de apropiere a Sistemului Cameral Național de cel european, pornind de la modelele consacrate din economii competitive precum: Austria, Germania, Franța sau Italia, unde relația dintre camera de comerț și antreprenor este legiferată sub forma afilierii obligatorii, iar beneficiarul acestor măsuri va fi chiar mediul de afaceri românesc.

Declarații în cadrul conferinței de presă:

Veronel Tătaru, Grupul de firme Silver Rom Agro: ”Mediul de afaceri are nevoie de promovare pe piețe externe printr-un mesaj coerent și consecvent din partea Camerei de Comerț și Industrie precum și de implicarea Sistemului Cameral în diplomația economică a României”.

Gabriel Terinte,  Garom Food: ”Modificările legislative propuse consolidează rolul și poziția Camerelor de Comerț și Industrie, deoarece oriunde în lume primul pas al unei afaceri se face la Camera de Comerț”.

Gabriel Mardarasevici, Focality: ”Inițiativa legislativă nu trebuie văzută ca un Sfânt Graal al mediului economic și cameral. Contribuțiile prevăzute sunt modice și, mai mult decât atât, contribuind te poți implica în mod activ”.

Marian Berdan, Grupul de firme Electra: ”Apreciez ca pe o inițiativă foarte bună introducerea certificatului de competențe, pe care îl văd și ca pe un certificat de competențe profesionale și care responsabilizează administratorii de firme. În ce privește contribuția pentru Catalogul firmelor, aceasta are o valoare derizorie în raport cu beneficiile pe care le poate aduce Catalogul. Chiar aș propune și modificarea capitalului social minim, întrucât actuala valoare de 200 lei nu are cum să inspire încredere în fața unui partener de afaceri”.

Marian Mihordea: ”În privința Catalogului firmelor, eu nu o văd nici ca pe o taxă, nici ca pe o contribuție. Este efectiv un câștig al mediului de afaceri de pe urma unei promovări economice profesioniste. De asemenea, implicarea Camerelor în învățământul dual este vitală pentru asigurarea specialiștilor în economica românească”.

Paul Butnariu, Președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași: ”Catalogul firmelor va permite să avem o imagine reală și la zi a activităților, produselor și serviciilor din economia românească. Contribuția propusă are o valoare modică, de la sub 1 euro/lună până la max. 9 euro/lună, indiferent de mărimea afacerii la care ne raportăm. De aceea, considerăm că este o mare ipocrizie din partea unor structuri asociative patronale care contestă acest demers și îl asimilează unor noi taxe, știind foarte bine că în țările lor de origine sunt membri ai Sistemului Cameral și plătesc cotizații deloc simbolice, proporționale cu cifra de afaceri în unele cazuri.

Mai mult decât atât, se cunoaște foarte bine că un sistem cameral puternic are o influență benefică în activitatea firmelor și susține economia unei națiuni. A venit momentul ca și statul român să își revizuiască poziția și să consolideze Camerele de Comerț și Industrie în beneficiul mediului de afaceri românesc”.  

(Sursa: Camera de Comerț și Industrie Iași)

Lasa un comentariu