Armageddon 2021: Cum participă România la proiectul de Apărare Planetară împotriva asteroizilor care ameninţă Pământul

Nu, Bruce Willis nu ne va salva planeta de Armageddon şi nici Morgan Freeman nu va fi viitorul preşedinte al SUA care va ţine umanităţii un discurs mobilizator înainte şi, mai ales, după impactul nimicitor al unui asteroid cu Pământul. În schimb, ne-ar putea ajuta semnificativ mai mult eforturile comune ale oamenilor de ştiinţă din 18 ţări, inclusiv România, care participă în prezent la definitivarea primei misiuni de apărare planetară a Pământului, care va demara în 2021, într-un efort internaţional de deviere a unui asteroid, cu ajutorul Agenţiei Spaţiale Europeane (ESA), şi al NASA, relatează digi24.ro

Teama că, la un moment dat, omenirea va avea soarta dinozaurilor, în urma unui impact nimicitor al unui asteroid cu Pământul, eveniment care va provoca o extincţie în masă, nu a bântuit doar minţile scenariştilor de la Hollywood ci a reprezentat un real interes pentru oamenii de ştiinţă din întreaga lume.

„În situaţia în care ştim că Pământul poate să sufere astfel de probleme şi ştim şi că putem avea tehnologia să evităm aşa ceva, atunci suntem responsabili pentru generaţiile viitoare”, a declarat, pentru Digi24.ro, Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA).

Iar tehnologia, chiar dacă la un nivel incipient, există în acest moment şi urmează a fi testată „pe viu”.

ESA: România, participant cheie la misiunea de apărare planetară

În mai puţin de un an, omenirea va lansa în direcţia unui inofensiv asteroid aflat la 11 milioane de kilometri de Pământ un vehicul spaţial. Misiunea se va încheia cu impactul violent al vehiculului spaţial de corpul asteroidului.

În urma impactului, asteroidul ar putea deveni astfel primul corp ceresc din istorie ale cărui orbită şi caracteristici fizice au fost modificate prin intervenţie umană.

Misiunea este împărţită în două etape, sau două misiuni distincte: 1. „lovirea” propriu-zisă a asteroidului (misiunea DART, realizată de NASA) şi 2. măsurarea şi analizarea datelor impactului, pentru a stabili cert în ce fel şi cum a fost modificată traiectoria corpului ceresc (misiunea HERA, realizată de ESA).

„România va juca un rol esenţial în misiunea HERA”, se arăta într-un comunicat publicat de Agenţia Spaţială Europeană la mijlocul lunii septembrie, după ce ESA a semnat un contract în valoare de mai multe milioane de euro pentru proiectarea, producţia şi testarea misiunii.

Ţara noastră va contribui la această misiune cu patru companii private şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE), care va fi implicat în proiectarea unui altimetru laser necesar misiunii spaţiale.

„România este unul dintre partenerii cheie în consorțiul căruia i-a fost acordat contractul, fiind responsabilă, alături de Portugalia, de proiectarea unui altimetru laser, instrument ce va oferi informații vitale pentru navigația autonomă a misiunii. În plus, România va dezvolta unitatea de procesare de imagini, sistemul de conexiuni și echipamentul electronic de testare, contribuind și la sistemul de ghidare, navigație și control (GNC)”, conform comunicatului ESA.

Cum se pregăteşte o astfel de misiune spaţială

Colaborarea între specialiştii europeni şi americani a pornit, conform directorului ROSA, de la următorul principiu: cum poate fi deviat un corp ceresc ce ar putea reprezenta un pericol potenţial pentru Pământ şi cum poate fi pusă la punct o astfel de misiune.

„ESA a făcut un studiu teoretic despre cum s-ar putea face o astfel de misiune. Un alt studiu în paralel a fost făcut de NASA. În ESA se defineşte o misiune şi apoi fiecare ţară vede cu ce poate contribui la această misiune”, a spus Piso.

Misiunea a fost pusă în discuţia comitetului ministerial şi în acest comitet fiecare ţară a spus cam cu cât ar putea să contribuie pentru proiect. 

„După desemnarea unui prim contractor (consorţiu), acesta, împreună cu reprezentanţii ESA încep construirea misiunii. Şi spun: Uite firma asta poate executa partea asta, firma asta poate construi segmentul ăsta”, a explicat şeful ROSA.

Companiile româneşti care realizează diverse componente pentru misiunea HERA sunt filiale locale ale principalilor contractori europeni.

Didymos şi Dimorphos – asteroizii pe care omenirea îi va folosi pe post de cobai spaţiali

Pentru misiunea comună NASA-ESA au fost aleşi doi asteroizi – Didymos şi Dimorphos care, în termeni ştiinţifici, sunt cunoscuţi sub denumirea de „sistem binar de asteroizi”.

„Sunt doi asteroizi cum sunt Pământul şi Luna dar la o scara mult, mult, mai mică”

Mai exact, Didymos are dimensiunea unui munte cu diametrul de 780 de metri iar Dimorphos este „luna” sa, de dimensiunea Marii Piramide din Gizeh, cu un diametru de 160 de metri.

Asteroizii nu au fost aleşi întâmplător: majoritatea asteroizilor, cu diametru de peste 1 kilometru sunt, în prezent, uşor de observat şi monitorizaţi. Problema o reprezintă obiectele de dimensiuni mai mici, precum Didymos şi Dimorphos, estimaţi a fi în jur de 30.000 în sistemul solar, greu de depistat şi care, dacă ar lovi Pământul au capacitatea de a distruge oraşe întregi.

„În acelaşi timp, din punct de vedere tehnic, trebuie să alegi un corp mic, ca să poţi să îl mişti”, spune Marius-Ioan Piso.

HERA va face măsurători de la „locul crimei”. Savanţii se aşteaptă să modifice suficient traiectoria asteroidului-ţintă

Iar în asta constă misiunea DART a NASA – „săgeata” care va fi lansată în iulie 2021 şi îl va lovi pe Dimorphos în 2022, pentru a încerca să-i schimbe parametrii de mişcare.

Misiunea Hera, a Agenţiei Spaţiale Europene, este să ajungă în apropierea „locului crimei” şi să facă măsurători.

Se estimează că, în urma impactului, micul asteroid îşi va micşora viteza orbitală, de circa 17 cm/s cu circa o jumătate de milimetru pe secundă. În acest fel, perioada sa de rotaţie în jurul satelitului principal va fi la rândul ei micşorată cu 200 de secunde – suficient pentru a putea fi sesizată şi măsurată de către telescoapele terestre.

„Scopul e să-l detectezi de cât mai departe şi atunci o modificare foarte mică făcută departe devine semnificativă atunci când trece pe lângă lângă noi”

Oamenii de știință se așteaptă ca impactul să formeze un crater extins, de circa 20 de metri diametru. Restul măsurătorilor extinse vor cădea în sarcina misiunii Hera, care va ajunge la sistemul Didymos la finalul lui 2026, pentru a studia sistemul pentru cel puțin șase luni.

La ce alte proiecte de apărare planetară mai participă România

Directorul Agenţiei Spaţiale Române spune că acesta nu e singurul proiect de apărare planetară la care România participă.

„HERA nu e singular. Lucrăm la un alt proiect, în acest scop, intitulat Proba-3. Acesta constă din două nave spaţiale care sunt distanţate între ele la 140 de metri şi care formează împreună un telescop, de o lungime de 140 de metri”, a spus Piso.

Practic, vorbim despre un coronograf – un instrument spaţial destinat cercetării coroanei solare.

Conform ESA, cei doi sateliţi vor zbura „în formaţie”, astfel încât unul dintre ei să eclipseze complet Soarele, pentru a permite celui de-al doilea să studieze astfel mai uşor coroana solară.

„Se uită la Soare acoperind discul solar şi acesta permite detectarea de obiecte potenţial periculoase care vin dinspre Soare şi pe care nu avem cum să le vedem de pe Pământ”, a explicat preşedintele ROSA, care a adăugat că Institutul pentru Microtehnologie din Bucureşti şi Pro Optica realizează diverse componente pentru proiectele ESA.

Un alt proiect similar presupune construirea unui radar la staţia Cheia, care ar permite detecţia şi urmărirea de obiecte de ordinul centimetrilor la o distanţă de 1.000 de kilometri, a mai spus preşedintele ROSA.

Lasa un comentariu