Primar din Vaslui, obligat să presteze „muncă în folosul comunității” pentru că a obținut ilegal fonduri de la APIA pentru mama sa

Tiberiu Coatu, fost primar al comunei vasluiene Găgeşti, s-a folosit de documente false pentru a proba la Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) că firma pe care o administra mama sa deţine o suprafaţă de teren mai mare decât în realitate, pentru a obține bani mai mulți. Decizia instanţei nu este definitivă.

Coatu a fost condamnat de Tribunalul Vaslui la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, acesta urmând să rămâne sub supraveghere. În plus, fostul edil a fost obligat să presteze muncă în folosul comunităţii în cadrul primăriei din Găgeşti sau a şcolii generale din localitate pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare.Infracțiunile care-i sunt imputate primarului: fals intelectual şi folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Împreună cu fostul primar  a fost condamnată şi firma administrată de mama acestuia, al cărei obiect de activitate este cultivarea de cereale şi legume, la o amendă penală de 34.500 de lei şi pedeapsa complementară a afişării în extras a hotărârii de condamnare la sediul Primăriei din Găgeşti timp de şase luni. Decizia instanţei nu este definitivă.

Potrivit DNA, între anii 2012-2017, fostul primar a depus documente şi declaraţii false la Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură, obţinând ilegal peste 8.600 de lei din fonduri europene.

Administratorul SC Agro Lory-Tym SRL ar fi depus cu rea-credinţă la APIA mai multe documente şi declaraţii false, în scopul de a obţine în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plăţi directe, pentru o suprafaţă de teren pe care nu o deţinea în realitate. Documentele respective ar fi fost obţinute de inculpat prin determinarea reprezentanţilor primăriei comunei Găgeşti, judeţul Vaslui, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să ateste, fără vinovăţie, în cuprinsul unor adeverinţe şi al unor tabele centralizatoare ale contractelor de arendă, faptul că respectiva societate deţinea o suprafaţă de teren mai mare decât în realitate”, se menţionează în rechizitoriu.

Sursă: Adevărul

Lasa un comentariu