România, Ziua Cârtiței. Cum era viața acum 100 de ani, în pandemie: fake news, pedepse pentru strănut, ceartă pe fraudarea alegerilor

Capitala duce lipsă de medicamente, în plină criză sanitară care se suprapune peste una politică, cauzată de organizarea alegerilor parlamentare în timpul decretării stării de asediu. În presă apar relatări despre fraude electorale comise de liberali iar Opoziția cere anularea alegerilor. În paralel, „bolile se întind” iar proprietarii de hanuri și restaurante sunt amenințați cu închiderea afacerilor dacă nu respectă măsurile impuse de guvern referitoare la „declararea boalelor molipsitoare”. Așa arată tabloul României anului 1919, în plină pandemie de gripă spaniolă, conform relatărilor din „Universul”, cel mai popular și citit ziar al vremii, relatează digi24.ro

Știrile și comentariile din presa vremii surprind un tablou asemănător până în cele mai surprinzătoare detalii cu situația de acum din România aflată, la 100 de ani distanță, în plină pandemie de COVID-19.

„Pricina de căpetenie a răspândirii molimelor e murdăria”

„S’au ivit numeroase noui cazuri de boli molipsitoare, cari fac ravagii din cauză că nu se desinfectează lucrurile cari au venit în contact cu bolnavii”, se arată într-o știre publicată în septembrie 1919 de „Universul”, cu titlul „Bolile se întind”, în plin val al pandemiei de gripă spaniolă care lovise deja România.

Aflăm, cu această ocazie, preocupările unui „inspector comunal foarte îngrijat” de faptul că greva grăjdarilor și vizitiilor din Capitală crea o problemă sanitară majoră, deoarece „nu are cine conduce în oraș etuvele de desinfectare”.

„Căldura mare, mormane de gunoi, domnule primar și, credem că a’ți auzit și d-voastră că pricina de căpetenie a răspândirii molimelor e murdăria…”, se arăta în materialul publicat în „Universul”.

În paralel, speculanții din industria HoReCA le făceau viața grea consumatorilor bucureșteni. La „Carul cu bere”, o salată de boeuf conținea două-trei măsline, ceva muștar și costa 5 lei.

„După fixarea nouilor prețuri, salata costă 4 lei: măslinele și muștarul se aduc pe o farfurie aparte cu prețul de 1 leu, ceeace face exact vechiul preț: 5 lei porția”.

Dintr-o altă știre aflăm despre „Declararea boalelor molipsitoare”, un soi de ghid informativ al epocii prin care autoritățile arătau cine și cum să facă raportarea de noi cazuri de îmbolnăviri „spre a putea lua urgent măsuri urgente de izolare, desinfecție, deparasitare, vaccinare, revaccinare etc.”

În anul 1919, singurele metode prin care o persoană putea informa „serviciul sanitar” (echivalentul DSP-ului de acum) asupra unui caz nou de „boală molipsitoare” erau să anunțe „direct sau printr’o carte poștală scutită de taxă”. 

„Se atrage atențiunea că neîndeplinirea cu știință a acestei declarații aduce după sine pedepse (închiderea localurilor, stabilimentelor, internatelor, hotelurilor, amenzi și darea în judecată”

Concomitent, viața își continua cursul. În București, în aceeași perioadă erau la mare căutare conductorii mecanici, lucrătoarele „bune jupiere și corsagiere”, precum și vânzătorii „rutinați în coloniale” (se admit și domnișoare).

21 iulie 1919: Generalul Eremia Grigorescu moare de gripă, „o moarte atât de stupidă”

Una din personalitățile marcante ale vremii care a murit de gripă spaniolă, în iulie 1919, a fost însuși generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Oituz și Mărășești.

Conform presei vremii, Eremia Grigorescu a decedat „în urma unor complicațiuni de gripă infecțioasă de care bravul general suferea de două luni”.

„A trebuit să moară de o moarte atât de stupidă acel pe care moartea eroilor l’a pândit, în fiecare clipă, pe câmpurile de glorie”, se arată în știrea din „Universul”.

Cercetătorii britanici existau încă din 1919. Bonus: măsuri de „poliție energice” contra celor care scuipă în public

Nu, alcoolul nu ajută nici la profilaxia și nici la tratamentul gripei, după cum afirmau răspicat, încă din 1919, savanții englezi ai institutului de igienă din Londra în articolul „Iarăși Gripa”, publicat în ediția „Universul” din 7 martie.

Anunțul pare a veni în combaterea unei veritabile „epidemii de fake-news” avant la lettre, răspândită în epocă, referitoare la zvonurile legate de faptul că gripa poate fi vindecată cu alcool.

Știri false similare aveau să apară 101 ani mai târziu, în primăvara anului 2020, când oficialii OMS au fost nevoiți să dezmintă oficial mai multe mituri referitoare la tratamentele-minune pentru COVID-19, inclusiv alcoolul.

De remarcat faptul că în 1919 se cereau „măsuri de poliție energice contra persoanelor cari scuipă în public, cari tușesc și strănută fără o batistă la gură”.

Ca metode principale de profilaxie se recomandau „spălături simple pentru curățenia gurei, dinților și mâinilor” și continua aerisire a încăperilor. 

Terifianta arenă a trecutului conține, la paginile de fapt divers, detalii înfricoșătoare despre crime, accidente ori sinucideri cumplite.

Paginile de mică publicitate sunt și ele pline de reclame la cafenele și terase îmbietoare care promit atmosfere cu muzici încântătoare, prezențe agreabile, conversațiune.

Undeva, cândva prin luna august, s-a pierdut un portofel.

Lipsa și scumpetea medicamentelor. Farmaciștii se plâng și ei

Cetățenii anului 1919 se plângeau de faptul că, în plină pandemie, „medicamentele s-au scumpit enorm”, în special cele de pe rețetă și că, în al doilea rând, „lipsesc foarte multe substanțe”.

„Iată atâtea chestiuni la cari direcția serviciului sanitar trebuie să se gândească, luând măsurile cuvenite și făcând intervențiile capabile să remedieze o stare de lucruri de care, mai ales pe vreme de epidemii și scumpete enormă, publicul se resimte mult”, se arată în știrea publicată în „Universul”.

Tabloul este asemănător cu situația de acum, la un secol distanță, când pandemia de COVID-19 a provocat, prin ricoșeu, o inexplicabilă criză de medicamente.

Instituțiile de forță semnalează că sunt prezente la datorie. Din Ploiești aflăm despre confiscarea „de la țiganii din cătunul Mimiu a numeroase arme, munițiuni și efecte militare”, în urma unei minuțioase percheziții făcute de militari și agenții Siguranței în zonă.

1919: Opoziția cere anularea alegerilor organizate în timpul stării de asediu

Criza sanitară s-a suprapus și în acea perioadă peste o criză politică, multiplicată de situația economică dificilă de după Primul Război Mondial.

Partidul Socialist, Liga Poporului condusă de generalul Alexandru Averescu, precum şi Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu nu au participat la aceste alegeri, invocând faptul că guvernul men­ţi­ne starea de asediu şi cenzura.

Alegerile parlamentare din noiembrie 1919 s-au desfășurat sub stare de asediu, proclamată prin decret regal în 1916, odată cu intrarea României în război, decizie reînnoită printr-un alt decret din 1918.

Sub acest pretext, mai multe partide din Opoziție, inclusiv Liga Poporului condusă de viitorul mareșal Alexandru Averescu, au boicotat alegerile, pe motiv că guvernul menține starea de asediu și cenzura și au îndemnat la boicotarea lor și de către populație.

1919: Opoziția cere anularea alegerilor organizate în timpul stării de asediu

Criza sanitară s-a suprapus și în acea perioadă peste o criză politică, multiplicată de situația economică dificilă de după Primul Război Mondial.

Partidul Socialist, Liga Poporului condusă de generalul Alexandru Averescu, precum şi Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu nu au participat la aceste alegeri, invocând faptul că guvernul men­ţi­ne starea de asediu şi cenzura.

Alegerile parlamentare din noiembrie 1919 s-au desfășurat sub stare de asediu, proclamată prin decret regal în 1916, odată cu intrarea României în război, decizie reînnoită printr-un alt decret din 1918.

Sub acest pretext, mai multe partide din Opoziție, inclusiv Liga Poporului condusă de viitorul mareșal Alexandru Averescu, au boicotat alegerile, pe motiv că guvernul menține starea de asediu și cenzura și au îndemnat la boicotarea lor și de către populație.

De asemenea, intenția guvernului de a mări salariile, în plină criză economică era privită drept „o mare primejdie”.

Guvernul liberal era pus „în fața unui considerabil număr de probleme a căror rezolvare cere o desăvârșită urgență”.

Ziarul „Universul” critică autoritățile pentru modul în care au gestionat aceste probleme: „…este cu desăvârșire posibil ca acei cari sunt puși să prezideze România de astăzi să facă dovadă nu numai de reală solicitudine pentru nevoile mulțimei – solicitiudine care fără supărare, până acum nu s’a văzut”.

Acum un secol, în 1918, imediat după Primul Război Mondial, peste 50 de milioane de oameni au fost infectați cu virusul așa numitei „gripe spaniole”.

Primul caz de gripă raportat oficial în ceea ce avea să fie cunoscută sub denumirea de pandemie de gripă spanolă a fost pe 11 martie 1918. Conform diverselor estimări, gripa a ucis în total între 20 și 100 de milioane de oameni.

Pandemia a durat din ianuarie 1918 până în decembrie 1920.

Lasa un comentariu