PNRR, trimis înapoi României cu zeci de observații din partea Comisiei Europene. Ce i-a nemulțumit pe liderii de la Bruxelles

Comisia Europeană a trimis înapoi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe care l-a depus România zilele trecute. Liderii de la Bruxelles au transmis o serie de observații, pe mai multe componente, de la infrastructură și până la educație.

Potrivit unui document obținut de jurnaliștii de la Aleph News, Comisia Europeană este nemulțumită de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trimis de România, pentru care a adus numeroase critici.

Planul Național de Redresare și Reziliență trimis de România poate fi citit integral la finalul articolului.

Critici dure din partea Comisiei pentru PNRR

Un exemplu este că România a cerut bani prin PNRR pentru a renova secţiile de Trapie Intensivă pentru nou-născuţi.

Un alt reproş adus PNRR-ului depus de România este că nu corespund datele din documentele Excel cu cele din documentele Word pentru anumite proiecte.

Se pare că în documentul Word trimis de România se cer 80 de milioane de euro pentru asta, dar în documentul Excel anexat aceluiaşi proiect suma finală este de 71 de milioane de euro. S-a depus cerere pentru finanţarea unui spital nou, doar că suma diferă de la un document la altul. Într-unul sunt ceruţi 570 de milioane de euro, iar în altul 517 milioane de euro.

La capitolul „Scheme de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului”, CE spune că nu pot fi calculate costuri exacte, pentru că nu se oferă date suficiente.

La subcapitolul Research, Dezvoltare şi Inovare nu este oferită de fiecare dată sursa informațiilor. La alte capitole, precum Turismul şi Fondul pentru Tranziţie Verde şi Digitală, nu sunt justificări pentru costuri.

De asemenea, la Şcolile Verzi au fost date costuri estimative din piaţă, când, de fapt, ar fi trebuit să fie folosite, ca toate celelalte state ce au aplicat, costuri standard naţional.

Comisia Europeană urmează să dea săptămâna viitoare undă verde primelor planuri de relansare economică naţionale finanţate de către Uniunea Europeană împotriva consecinţelor economice ale pandemiei COVID-19, a anunţat marţi preşedinta CE Ursula von der Leyen.

Planul României pentru banii de la Bruxelles

Guvernul a oferit miercuri documentul trimis Comisiei Europene în care prezintă planul pentru atragerea a aproape 30 de miliarde de euro. În 1.200 de pagini, România arată reformele și investițiile pe care le va face cu banii europeni.

Cele mai importante obiective asumate de Guvernul Cîțu prin PNRR, până în anul 2026 sunt următoarele:

– 630 km noi rețele de apă construite și 2470 rețele noi de canalizare;

– perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare;

– 45.000 de hectare de pădure plantate;

– 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8;

– 52 de stații electrice de încărcare a mașinilor, cu 264 de puncte de încărcare;

– cale ferată modernizată pe 311 km;

– noi magistrale de metrou de 12,7 km în București și Cluj Napoca;

– 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate;

– toate instituțiile publice vor fi legate într-un cloud Guvernamental;

– 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate;

– 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;

– 1.175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal;

– 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate;

– peste 3.000 km piste pentru biciclete;

– 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii.

Premierul Florin Cîțu a declarat că din banii alocaţi urmează să fie finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Sursa: Aleph News, StirilePROTV