O boală misterioasă face victime. Nimeni nu știe încă nimic: Ucide repede

Pe lângă pandemia de coronavirus care a speriat întreg globul, o altă boală misterioasă face victime, iar cercetătorii nu știu încă despre ce virus este vorba? Ce victime face această boală și cum se manifestă?

O altă boală face ravagii, potrivit unui articol publicat de Science. Mai exact, potrivit sursei citate, în perioada 2005-2018, oeste 50 de cimpanzei au murit într-o rezervaţie din Sierra Leone din cauza unei infecţii 100% fatale, a cărei cauză nu era cunoscută.

După ani buni însă, o echipă de cercetători a anunţat că ar fi depistat vinovatul, scrie Agerpers. 

Ecologul-infecţionist Tony Goldberg a fost uimit în 2016 când a aflat că o infecţie misterioasă ucide rapid cimpanzeii dintr-o rezervaţie luxuriantă situată în pădurea tropicală din Sierra Leone.

”Nu era subtil – cimpanzeii se clătinau şi se poticneau, vomitau şi aveau diaree”, îşi aminteşte Goldberg de la Universitatea din Wisconsin, Madison. ”Uneori se duceau la culcare sănătoşi şi dimineaţa erau morţi”, a adăugat el.

De menționat este faptul că, chiar şi atunci când medicii veterinari le administrau antibiotice şi lichide, îi înveleau în pături calde şi îi izolau în incinte mai mici în încercarea de a limita răspândirea infecţiei, ei mureau. Astfel, virusul misterios a făcut cel puţin 53 de exemplare au pierit în sanctuarul pentru cimpanzei Tacugama între anii 2005 şi 2018.

Rezervaţia adăposteşte aproape 100 de cimpanzei salvaţi de la traficanţi, vânătoare sau în urma abandonului după ce au fost crescuţi ca animale de companie.

„A fost foarte supărător pentru personal, pentru că nu se întrevedea niciun sfârşit”, a spus biologul Gregg Tully, director executiv în cadrul Pan African Sanctuary Alliance. El a solicitat ajutorul lui Goldberg pentru a identifica boala, care este 100% fatală.

Ce spun cercetătorii despre această boală

După ani de zile și după ce au studiat probele de ţesut şi de ADN prelevate de la cimpanzei din rezervaţie, Goldberg şi colegii săi au identificat potenţialul vinovat.

Mai exact, potrivit rezultatelor obținute de ei și publicate în această săptămâă, Nature Communications, o nouă specie de bacterie în formă de trifoi a fost depistată în probe de ţesut de la 13 cimpanzei care au murit, dar nu şi în probe de la 14 cimpanzei sănătoşi.

De asemenea, există și o parte bună. Misterioasa boală gastrointestinală şi neurologică nu a infectat medicii veterinari sau alţi oameni.

În ceea ce privește ruda cea mai apropiată a acestei bacterii, ea este Sarcina ventriculi, o cauză rară a bolilor gastrointestinale care infectează oamenii, precum şi bovinele, pisicile şi caii.

Deşi cercetătorii îşi fac griji în legătură cu orice nouă afecţiune care ar putea face trecerea între maimuţe şi oameni, principala lor preocupare este că se va răspândi la cimpanzeii din alte rezervaţii şi în sălbăticie. „Fauna sălbatică din sanctuare este întotdeauna cea mai vulnerabilă la agenţii patogeni care se transmit prin aer”, a declarat Sharon Deem, epidemiolog veterinar la Grădina Zoologică din oraşul american St. Louis, care nu a făcut parte din echipa de cercetători.

Ce descoperire au făcut specialiștii

Descoperirea cea mare a fost făcut în anul 2018, atunci când o colaboratoare a lui Goldberg, Leah Owens, a observat o bacterie cu aspect ciudat în ţesutul cerebral al unuia dintre cimpanzeii decedaţi.

”Târziu în noapte, analizam la microscop şi am văzut această structură cubică, cu aspect ciudat”, a povestit ea. Owens şi-a dat seama că bacteriile identificate semănau cu Sarcina ventriculi, având formă de trifoi, o constatare confirmată ulterior de patologi.

Totodată, cercetătorii au secvenţiat apoi genomul de la bacteriile din probă, descoperind că era apropiat de cel al S. ventriculi. Cu toate acestea, era suficient de distinct pentru a clasifica bacteria ca specie nouă, pe care ei au propus să fie numită Sarcina troglodytae, după specia de cimpanzeu pe care o infectează – Pan troglodytes (cimpanzeul comun).

În ceea ce privește studiile ulterioare ale ADN-ului din noua specie de bacterie, acestea au demonstrat că are gene care o fac mai virulentă decât S. ventriculi. În acest context, eechipa se întreabă, dacă nu cumva şi alte cazuri identificate la alte specii de animale, care au fost asociate cu S. ventriculi, ar fi putut fi cauzate de această nouă specie de bacterie, sau de alte tipuri neidentificate de Sarcina, notează Science.

Owens aplică pentru granturi în vederea identificării sursei bacteriei prin testarea probelor de apă, de aer, de hrană şi de vegetaţie pe care ea şi Goldberg le-au prelevat din rezervaţie în 2019.

Potrivit unei posibile explicaţii, bacteria ar fi omniprezentă, însă un factor prezent în mediul din rezervaţie sau în fiziologia maimuţelor ar declanşa boala. De asemenea, un alt lucru care s-a remarcat este faptul că majoritatea cazurilor apar în martie, în timpul sezonului cald şi secetos, când animalele sunt aprovizionate cu mai multă hrană.

Sursa: Capital