Europa, primul continent neutru din punct de vedere climatic. Ce înseamnă aceasta și cum se va realiza: 1 mld. de euro, puși la bătaie

Comisia Europeană a prezentat joi planul său de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, propunându-și ca acestea să scadă cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Obiectivul este ca până în 2050 să se atingă așa-numita „neutralitate climatică”. 

UE va trebui să-și sporească și mai mult eficiența energetică și ponderea energiei din surse regenerabile. Certificatele de emisii, emisiile din exploatarea terenurilor, dar și standardele pentru emisiile de dioxid de carbon ale mașinilor vor suferi modificări. Comisia Europeană este dispusă să finanțeze propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru proiecte de cercetare și inovare, relatează digi24.ro

„Facem tot ce ne stă în putință pentru a ne respecta promisiunea făcută europenilor: ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Data de astăzi marchează o etapă importantă în acest proces. Prin intermediul noului obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 55 % până în 2030, vom deschide calea către o planetă mai curată și către o redresare verde. Europa va ieși mai puternică din pandemia de coronavirus, investind într-o economie circulară eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând inovarea în domeniul tehnologiei curate și creând locuri de muncă verzi”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. 

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, spune că sistemul energetic se va afla în centrul acestui efort pentru realizarea noului obiectiv.

„Pe baza politicilor existente și a planurilor elaborate de statele membre, suntem pe cale de a ne depăși obiectivul actual de 40 % pentru 2030. Acest lucru arată că a fi mai ambițios nu este doar necesar, ci și realist. Sistemul energetic se va afla în centrul acestui efort. Ne vom baza pe reușita sectorului european al energiei din surse regenerabile, vom examina toate instrumentele de care dispunem pentru a ne spori eficiența energetică și vom pune baze solide pentru o Europă mai verde”, a arătat Kadri Simson, comisarul pentru energie.

Care sunt sectoarele economice vizate

Emisiile de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili constituie principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră din UE. Împreună cu emisiile fugitive de gaze altele decât CO2 din sistemul energetic, acestea reprezintă puțin peste 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

Acest lucru subliniază rolul central al sistemului energetic în tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Clădirile și transporturile sunt, împreună cu industria, principalii consumatori de energie și sursele cele mai importante de emisii. Decarbonizarea atât a ofertei, cât și a cererii de energie este esențială pentru atingerea neutralității climatice.

Astfel, până în iunie 2021 trebuie făcute propuneri legislative pentru a pune în aplicare noul obiectiv, ceea ce presupune:

  • revizuirea și extinderea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii;
  • adaptarea Regulamentului privind partajarea eforturilor și a cadrului privind emisiile aferente exploatării terenurilor;
  • consolidarea eficienței energetice și a politicilor în materie de energie din surse regenerabile și consolidarea standardelor privind emisiile de CO2 pentru vehiculele rutiere.

Parlamentul și Consiliul UE vor trebui să confirme că acest obiectiv de 55 % drept noua contribuție stabilită la nivel național a UE în temeiul Acordului de la Paris și să îl transmită până la sfârșitul anului CCONUSC (Conferința părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice).

În vederea atingerii acestui obiectiv pentru 2050, vor trebui luate măsuri de către toate sectoarele economiei, dar sunt vizate cu precădere:

  • investiții în tehnologii ecologice;
  • sprijin pentru inovare în sectorul industrial;
  • introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase;
  • decarbonizarea sectorului energetic;
  • îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor;
  • colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de mediu la nivel mondial.

Noul obiectiv climatic ajută la refacerea economică în urma pandemiei. De unde vor fi luați banii

Noul obiectiv climatic pentru 2030 va contribui la orientarea redresării economice a Europei în urma pandemiei de COVID-19. Acesta va stimula investițiile într-o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând inovarea în domeniul tehnologiei curate, stimulând competitivitatea și creând locuri de muncă verzi, spune Comisia Europeană.

Statele membre pot utiliza fondul pentru redresare NextGenerationEU în valoare de 750 de miliarde EUR și următorul buget pe termen lung al UE pentru a realiza aceste investiții în tranziția verde.

Pentru a sprijini investițiile necesare, Comisia a adoptat astăzi și o serie de norme privind un nou mecanism al UE de finanțare a energiei din surse regenerabile, pentru a le permite statelor membre să colaboreze mai ușor pentru finanțarea și implementarea proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile. 

Comisia așteaptă propuneri pentru investiții în valoare de 1 miliard EUR. Înscrierile se pot face chiar de mâine

Comisia Europeană a decis joi, 17 septembrie, să lanseze o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru proiecte de cercetare și inovare care să răspundă crizei climatice și să contribuie la protejarea biodiversității și a ecosistemelor unice ale Europei. Cererea de propuneri a Pactului verde european finanțată din programul Orizont 2020, pentru care înscrierile se deschid vineri, va stimula redresarea Europei în urma crizei provocate de coronavirus, prin transformarea provocărilor ecologice în oportunități de inovare.

„Cererea de propuneri a Pactului verde european în valoare de 1 miliard EUR este ultima și cea mai amplă cerere de propuneri din cadrul programului Orizont 2020. Datorită faptului că se axează pe inovare, această investiție va accelera o tranziție justă și durabilă către o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Întrucât dorim ca nimeni să nu fie lăsat în urmă în cadrul acestei transformări sistemice, solicităm acțiuni specifice pentru a implica cetățenii în noi moduri și a îmbunătăți relevanța pentru societate și impactul asupra societății”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Investiția de 1 miliard EUR va dezvolta în continuare sistemele și infrastructurile de cunoaștere europene. Cererea de propuneri include oportunități de cooperare internațională prin abordarea nevoilor națiunilor mai puțin dezvoltate, în special din Africa, în contextul Acordului de la Paris precum și în contextul obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Termenul-limită pentru depunerea propunerilor este 26 ianuarie 2021, preconizându-se ca proiectele selectate să fie demarate în toamna anului 2021.

Zece domenii „verzi” în care Comisia este dispusă să investească

Această cerere de propuneri a Pactului verde european diferă de cererile de propuneri anterioare din cadrul programului Orizont 2020 în ceea ce privește unele aspecte importante. Dat fiind caracterul urgent al provocărilor pe care le abordează, ea urmărește obținerea unor rezultate clare și perceptibile pe termen scurt și mediu, dar cu o perspectivă de schimbare pe termen lung. Există mai puține acțiuni, dar acestea sunt mai orientate, mai ample și mai vizibile, cu accent pe scalabilitate, diseminare și adoptare rapide.

Se preconizează că proiectele finanțate în cadrul acestei cereri de propuneri vor avea rezultate cu beneficii concrete în zece domenii.

Opt domenii tematice care reflectă principalele fluxuri de lucru din cadrul Pactului verde european:

  • Obiective tot mai ambițioase în materie de climă
  • Energie curată, accesibilă ca preț și sigură
  • Industrie pentru o economie curată și circulară
  • Clădiri eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor
  • Mobilitate durabilă și inteligentă
  • De la fermă la consumator
  • Biodiversitate și ecosisteme
  • Medii fără substanțe toxice, poluare zero

Și două domenii orizontale – consolidarea cunoștințelor și capacitarea cetățenilor, care oferă o perspectivă pe termen mai lung în ceea ce privește realizarea transformărilor prevăzute în Pactul verde european.

În cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării care se vor desfășura online în perioada 22-24 septembrie 2020, va avea loc un eveniment intitulat „Horizon 2020 Green Deal Call Info Day & Brokerage Event” („Ziua de informare și evenimentul de brokeraj privind cererea de propuneri a Pactului verde european în cadrul programului Orizont 2020”).

Ce înseamnă neutralitate climatică

Un obiectiv mai ambițios al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 a fost anunțat pentru prima dată în orientările politice ale președintei von der Leyen din iulie 2019, în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2°C și de continuare a eforturilor de menținere a acesteia la 1,5°C.

În evaluarea impactului publicată joi și pe baza unui amplu proces de consultare desfășurat în cursul anului trecut, Comisia a examinat în detaliu efectele asupra economiei, societății și mediului ale reducerii emisiilor cu 50 % până la 55 % până în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990.

Evaluarea impactului a analizat cu atenție combinația de instrumente de politică disponibile și modul în care fiecare sector economic poate contribui la atingerea acestor obiective. S-a ajuns la concluzia că o cale echilibrată, realistă și prudentă către neutralitatea climatică până în 2050 necesită un obiectiv de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030.

Realizarea obiectivului de reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră va necesita acțiuni în toate sectoarele economiei. O tranziție neutră din punct de vedere climatic nu poate fi realizată decât cu contribuția tuturor, arată Comisia Europeană.

Regulamentul privind Legea europeană a climei, propus de Comisie în martie 2020, urmărește să consacre în dreptul UE obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050, convenit de liderii UE în decembrie 2019, și să stabilească direcția de urmat pentru toate politicile UE. Comisia propune acum includerea obiectivului revizuit pentru 2030 în regulament, care este dezbătut în prezent de către Parlamentul European și Consiliu. Noul obiectiv pentru 2030 va constitui, de asemenea, baza discuțiilor privind revizuirea contribuției UE stabilite la nivel național pentru reducerea emisiilor în temeiul Acordului de la Paris.

Astfel cum se prevede în Pactul verde european și în comunicarea de joi, 17 septembrie, Comisia va începe acum să pregătească propuneri legislative detaliate cu privire la modul de realizare a acestui nou obiectiv. Comisia va revizui toate instrumentele relevante de politică în domeniul climei și al energiei care contribuie la realizarea obiectivului de reducere a emisiilor, în vederea formulării unor propuneri adecvate până în iunie 2021.

Comisia Europeană a evaluat planurile naționale ale statelor membre privind energia și clima

În paralel cu Planul privind obiectivele climatice pentru 2030 și cu evaluarea impactului aferentă acestuia, Comisia a adoptat joi și o evaluare a planurilor naționale ale statelor membre privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.

Evaluarea Comisiei arată că UE este pe drumul cel bun pentru a-și depăși obiectivul actual de reducere a emisiilor, care este de cel puțin 40 % până în 2030, în special datorită progreselor în curs legate de utilizarea energiei din surse regenerabile în întreaga Europă.

Evaluarea planurilor naționale ale statelor membre privind energia și clima arată că acestea își accelerează tranziția energetică și climatică. Aceasta indică faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în UE ar putea ajunge la 33,7 % până în 2030, depășind obiectivul actual de cel puțin 32 %.

În ceea ce privește eficiența energetică, există în continuare un decalaj în ceea ce privește nivelul de ambiție: 2,8 % pentru consumul de energie primară și 3,1 % pentru consumul final de energie, în comparație cu obiectivul de cel puțin 32,5 %. Pentru a remedia acest decalaj, Comisia va lua măsuri, în special prin intermediul viitoarei inițiative privind „valul de renovări”, precum și prin reexaminarea și posibila revizuire a Directivei privind eficiența energetică, precum și prin orientări privind aplicarea principiului „eficiența energetică pe primul loc”.

Evaluarea la nivelul UE a planurilor naționale integrate privind energia și clima, publicată joi, va fi completată în octombrie prin evaluări individuale ale statelor membre, în cadrul raportului privind starea uniunii energetice.

Pentru a atinge noul obiectiv de 55 %, UE va trebui să sporească și mai mult eficiența energetică și ponderea energiei din surse regenerabile.

Acest aspect va face acum obiectul unor consultări și analize suplimentare înainte de prezentarea de către Comisie a propunerilor legislative în iunie 2021.

Lasa un comentariu