De ce se trag rachetele antigrindină? Unii fermieri nu le văd cu ochi buni

Câte rachete sunt lansate, care este procedura, când sunt trase, care nori sunt ţinte şi ce urmări sunt – a explicat directorul de program al operatorului licenţiat al Centrului antigrindină Iaşi.

Codul portocaliu de furtuni sub care se află Iaşul zilele acestea va prilejui, ca de fiecare dată, intrarea în alertă a sistemului de protecţie împotriva grindinei. Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iaşi are 16 puncte de lansare a rachetelor. Dintre acestea, 12 sunt amplasate în partea de nord a judeţului, în zona Cotnari, iar 4, în judeţul Vaslui, în apropiere de Huşi. Poziţionarea lor în acest fel vizează acoperirea unor zone cu valoare economică mare, respectiv vii şi livezi, ne-a explicat Daniel Florea, directorul de program al operatorului licenţiat al Centrului antigrindină Iaşi. Fermierii au solicitat în timp extinderea sistemului şi, de exemplu la Cotnari, de la 3 puncte de lansare iniţiale s-a ajuns la 12.

Fermierii antirachetă

Dar nu toţi fermierii îşi pun speranţele în rachetele antigrindină. La Codăeşti, comună vasluiană învecinată cu Dobrovăţul, sunt câţiva care cred că substanţele împrăştiate în norii ameninţători ar alunga şi ploaia. Dar seceta este instalată în toată ţara, nu doar la Codăeşti, a adăugat directorul de la Centrul antigrindină.

De altfel, după „protestul” de la jumătatea lunii mai al celor de la Codăeşti, care au blocat un punct de tragere până a devenit prea târziu, grindina i-a lovit pe vecinii lor din Dobrovăţ. Copacii în floare şi-au pierdut şi frunzele, iar răsadurile au fost puse la pământ. Pe lângă acestea, primarul Cătălin Martinuş ne-a spus că peste 180 de hectare de porumb şi grâu şi aproape toată cultura de legume au fost distruse atunci.

Cum funcţionează sistemul

Racheta nu face altceva decât să ducă în nor iodura de argint, ne-a spus Daniel Florea. Sunt şi alte metode, cum ar fi cea folosită de americani, care împrăştie substanţa din avion. Iodura de argint joacă rolul nucleului de condensare rece, imitând structura cristalină a unui bob de gheaţă. O picătură se formează în jurul unei particule – de praf, de polen, de gheaţă etc.

Cititi mai mult epe ziaruldeiasi.ro

Lasa un comentariu