De ce dispar medicamentele ieftine din farmacii

Taxa clawback a crescut la peste 25%, iar la finalul anului ar putea urca la 29%. Taxa clawback, plătită de producătorii de medicamente, a crescut la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din acest an, potrivit datelor transmise de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

CNAS a încasat peste 1,56 de miliarde de lei în prima jumătate a anului doar din clawback, cu circa 29% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2018. În contextul creşterii continue a acestei taxe, tot mai multe medicamente ieftine, făcute aici, nu se mai găsesc în farmacii, pentru că nu mai sunt rentabile pentru producători, ci se exportă, potrivit Economica.net.

Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară.

De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse aici.

Lasa un comentariu