Cine va conduce Iaşul? Iată listele cu consilieri de la toate partidele

Luând în considerare ultimele sondaje, o componenţă probabilă a Consiliului Local este cu 12 liberali, 8 de la USR, 5 de la PSD şi 2 consilieri de la un alt partid. Ce nume a impus pe lista PNL primarul Mihai Chirica? Au fost treceri dintr-o barcă în alta şi apariţii „surpriză“ pe locuri eligibile.

Partidele au intrat pe ultima sută de metri în depunerea candidaturilor pentru alegerile locale. Unele organizaţii politice au înaintat deja dosarele, altele se pregătesc să facă astăzi acest demers, notează ziaruldeiasi.ro.

Iată mişcările de trupe care au avut loc în ultima perioadă, iar un lucru de remarcat este că toate cele trei partide mari din Iaşi (PNL, USR-PLUS şi PSD) au cel puţin un lucru în comun: fiecare dintre acestea a racolat membri din alte organizaţii pentru a-i promova în alegeri.

La alegerile din 27 septembrie vom alege primarul, preşedintele de Consiliu Judeţean (CJ), membrii consiliilor locale şi pe cei ai CJ.

Toate sondajele, indiferent de partidul care le-a realizat, indică faptul că PNL va avea, în următorii patru ani, cei mai mulţi aleşi în Consiliul Local (CL) de la nivelul municipiului Iaşi. Liberalii sunt urmaţi de USR şi PSD. La nivel judeţean, pare că ne îndreptăm spre aceeaşi ordine, cu precizarea că PSD ar putea echilibra situaţia cu voturile din afara municipiului Iaşi.

La alegeri este posibil să mai treacă pragul electoral şi cel puţin unul dintre următoarele partide: PMP, Pro România şi ALDE. Alte două organizaţii politice încearcă să-şi maximizeze în această perioadă şansele de a trece pragul electoral: PÎM (Partidul Împreună pentru Moldova) şi PV (Partidul Verde).

La acest moment, ţinând cont de ultimele sondaje, o componenţă probabilă a CL Iaşi este cu 12 liberali, 8 de la USR, 5 de la PSD şi 2 consilieri de la un alt partid. Dacă pragul electoral va fi trecut şi de alte organizaţii, numărul consilierilor celor mai bine cotate partide va fi mai mic: CL poate avea maximum 27 de membri, mai scrie ziaruldeiasi.ro.

Cei mai mulţi dintre consilierii locali din actualul deliberativ nu se mai regăsesc pe listele partidelor din care fac/au făcut parte. În context, în cazul actualilor viceprimari, Gabriel Harabagiu (ex-PSD, Pro Iaşi) şi Radu Botez (ALDE), este foarte puţin probabil ca unul dintre aceştia să mai prindă un nou mandat.

Primul ar putea deveni, după alegeri, administrator public al oraşului, pe fondul unei relaţii apropiate cu primarul Mihai Chirica (PNL). În acelaşi timp, din actualul CL al Iaşului, doar nouă consilieri au şanse reale să se regăsescă şi în viitorul deliberativ, iar patru dintre aceştia sunt pe listele altor partide faţă de organizaţia politică care i-a sprijinit în actualul mandat.

Chirica impune pe lista PNL trei consilieri PSD

Liberalii şi-au stabilit ordinea pe listele pentru CL şi CJ ieri după-amiază într-o şedinţă de partid. Aşa cum „Ziarul de Iaşi“ a anunţat încă de săptămâna trecută, primarul Mihai Chirica a impus trei actuali consilieri PSD pe lista PNL: Daniela Tăutu, Călin Scripcaru şi Florentin Ciobotaru.

Liberalii nu au anunţat în mod public ieri listele, dar surse din partid ne-au declarat că primarul a desemnat 6 dintre cei 12 consilieri care sunt consideraţi eligibili la CL.

O luptă interesantă se anunţă pentru funcţia de viceprimar. Liberalii vor să aibă cel puţin unul dintre cele două posturi, iar în partid sunt trei concurenţi puternici: Daniel Juravle (actual şef birou în cadrul Primăriei), Eduard Boz (lider de grup al consilierilor PNL) şi Ciprian Bostan (actual consilier local).

Toţi cei trei sunt pe poziţii eligibile la CL, şi chiar dacă Boz se află înaintea lui Juravle pe listă, surse din partid spun că ultimul are prima şansă pentru a ocupa o funcţie de viceprimar.

La CJ, pe lista PNL apar, de asemenea, apropiaţi ai primarului Chirica care anterior nu au avut legătură cu PNL: Daniel Şandru (ex-PLUS) şi Andrei Apreotesei (director al Ateneului Tătăraşi). Liberalii îşi vor depune candidaturile în a doua parte a zilei de astăzi.

USR-PLUS a racolat doi foşti consilieri PNL şi un fost şef PNL

Pe listele USR-PLUS apar doi foşti consilieri locali ai PNL: Răzvan Timofciuc (locul 9 pe lista CL) şi Etienne Ignat (locul 5 pe lista CJ). Ei sunt apropiaţi ai lui Marius Bodea (ex-PNL, USR), candidat la funcţia de preşedinte al CJ.

Toţi trei au demisionat din PNL în contextul racolării de către liberali a primarului Mihai Chirica (ex-PSD) şi impunerii acestuia drept candidat pentru încă un mandat la Primărie din partea PNL, în contextul în care actualul l-a câştigat sprijinit de PSD.

La USR-PLUS mai surprinde faptul că nu au depus listă completă la CL: doar 26 de persoane figurează drept candidaţi dintr-un maxim posibil de 33 propuneri. Alianţa USR-PLUS şi-a depus ieri candidaturile, iar pe poziţiile eligibile la CL sunt cinci consilieri propuşi de USR, iar trei de PLUS.

PSD promovează pe listă un actual consilier judeţean UNPR

Una dintre surprize la listele pentru CL a făcut-o PSD: doar 2 dintre cei 14 actuali consilieri PSD sunt „în cărţi” pentru a prinde un nou mandat: Bogdan Crucianu şi Mihai Gavril.

Consilieri cu afaceri imobi­liare precum Florin Boca, Gabriel Surdu şi Vlad Nedelcu nu fac parte nici măcar din lista extinsă. Tot în cazul PSD a surprins oarecum mişcarea de a-l „izola“ pe preşedintele organizaţiei municipale Marius Ostaficiuc în partea a doua a listei pentru Consiliul Judeţean, cu şanse relativ minime să fie ales.

Între Ostaficiuc şi şeful PSD Iaşi, Maricel Popa, există o stare conflictuală de mai mult timp. Nu în ultimul rând, PSD a mai furnizat o surpriză prin includerea pe o poziţie eligibilă la CJ pe Mircea Manolache care, nu mai departe de câteva săptămâni, era anunţat candidat al PV, deşi era şef la UNPR.

Acum, a „revenit“ la UNPR pentru a încheia un acord cu PSD şi, astfel, să ajungă printre primii pe lista social-democrată la judeţ.

Un fost deputat PSD, primul pe lista Pro România

Celelalte trei partide cotate cu oarecare şanse să treacă pragul electoral sunt PMP, Pro România şi ALDE. Un procent de minimum 5% asigură unui astfel de partid 2 mandate de consilier: unul direct, iar celălalt în etapa de redistribuire.

Pentru un al treilea mandat care să fie obţinut fără emoţii, un partid trebuie să obţină peste 9% dintre voturi. La PMP, la fel ca în cazul PSD, pe lista pentru CL nu mai figurează un consilier actual cu afaceri imobiliare: Violeta Găburici (transferată la CJ, poziţia 5).

În ceea ce priveşte Partidul Pro România, organizaţie care îşi doreşte să treacă de asemenea pragul electoral, filiala ieşeană este condusă de fostul deputat PSD Sorin Iacoban, candidat la funcţia de primar şi primul pe lista CL.

Acum câteva zile, s-a invocat şi o prezenţă a viceprimarului Harabagiu pe lista acestui partid, dar cele două părţi nu au ajuns la un acord. În schimb, viceprimarul va marşa probabil în alegeri cu Partidul Pro Iaşi, organizaţie politică înfiinţată anul trecut cu scopul de a-i asigura primarului Chirica o platformă dacă negocierile cu PNL ar fi eşuat.

Inclusiv primarul declara recent că nu este „străin“ de acest partid. Lista ALDE este deschisă de viceprimarul Radu Botez şi, cel puţin în prima parte, continuă cu persoane care nu au mai participat la alegeri până acum.

Ce calcule îşi fac partidele politice la CL

Prin racolarea primarului Mihai Chirica, liberalii speră să obţină în alegeri cel puţin 12 mandate. Un astfel de scor le va permite, probabil, să desemneze un singur viceprimar, iar celălalt să fie numit în urma negocierilor cu o altă organizaţie politică cu care PNL să intre în alianţă după alegeri.

Pentru votarea celor mai multe hotărâri de CL sunt necesare 14 voturi (majoritate simplă), dar există şi alte acte administrative care trebuie aprobate cu majoritate calificată (19 voturi). Aflat în declin puternic, PSD speră să aibă cel puţin 4-5 consilieri locali faţă de acum patru ani când obţineau 14 mandate în CL.

USR-PLUS nu a avansat până acum vreo opţiune în sensul unei alianţe post-alegeri, dar, ţinând cont de sondajele actuale, alianţa va obţine un scor care-i va permite ori să negocieze „la sânge“ cu PNL ori să devină principala forţă de opoziţie.

Orice alt partid care va trece pragul electoral poate emite pretenţii la un post de viceprimar, chiar dacă va obţine, de exemplu, doar două mandate, în cazul în care nicio altă organizaţie politică nu va aduna cel puţin 14 mandate.

Lasa un comentariu