Sănătatea mintală în ultimul an și jumătate de pandemie a cunoscut noi valențe de ordin adaptativ și terapeutic. Comparativ cu perioada anterioară lunii martie 2020, s-a observat o creștere a cazurilor de pacienți care au fost diagnosticați la prima adresabilitate cu tulburări psihice și care au accesat serviciile de sănătate mintală.
Astfel, anxietatea, depresia, psihoza, tulburările de somn și de alimentație, dar și tulburările neurocognitive au prezentat o creștere semnificativă în ultimele 19 luni.
Analizând perioada de după martie 2020, putem spune că, la început, infecția cu SARS-CoV-2 a afectat psihicul uman generând simptome din spectrul anxietății și al depresiei, atât din cauza insuficientelor informații primite, cât și ca urmare a inadaptării în izolare. Insomniile, starea de angoasă, incertitudinea, frecventele atacuri de panică, precum și somatizarea au fost printre primele motive pentru care oamenii au solicitat examinare psihiatrică în urgență la Camera de Gardă a Institutului, dar și în ambulatoriile de specialitate.
Concomitent cu acestea, dependențele de alcool și droguri, decompensările psihotice și ale afectivității au înregistrat o creștere de aproximativ 40-45% față de anul anterior, cu precizarea că 8 luni din anul 2020 la Institut s-au prezentat doar urgențele psihiatrice”, a declarat dr. Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.
Pandemia a provocat o creștere a cazurilor de pacienți care au fost diagnosticați cu tulburări psihice
Dacă luăm în considerare faptul că infecția cu noul coronavirus a reprezentat în sine un factor stres pentru populație, atunci frica de îmbolnăvire, frica de moarte chiar, îngrijorarea, frustrarea, atacurile de panică însoțite de fenomene disvegetative, insomnia au apărut încă de la începutul pandemiei, accentuându-se pe perioada stării de urgență și a celei de alertă.
Aceste simptome asociate cu izolarea impusă de restricții – socializare cu membrii familiei sau prieteni doar online, program de lucru modificat în domeniul profesional, restricții cu privire la timpul liber – au declanșat decompensări la pacienții anterior diagnosticați cu tulburări psihice, precum și noi cazuri de anxietate și depresie care au necesitat evaluarea terapeutică prin spitalizare”, consideră dr. Prepeliță.
Adaptarea deficitară la noul status a cauzat agravarea simptomatologiei anxioase atât la pacienții deja diagnosticați cu tulburări psihice, cât și la persoanele străine de serviciile de sănătate mintală, în această ultimă categorie intrând și personalul medical implicat direct în îngrijirea pacienților COVID-19 pozitivi.
Reacția acută la stresul reprezentat de noul coronavirus a determinat o creștere cu aproximativ 58% a cazurilor de anxietate prezentate în ambulatoriile de specialitate psihiatrice, cabinetele medicilor de familie și psihologilor și psihoterapeuților. Dintre aceste cazuri, 50% au urmat un tratament medicamentos, 20% tratament psihoterapic și 30% tratament combinat – medicamentos și psihoterapic.
Cazurile de depresie au înregistrat, la rândul lor, o creștere față de perioada anterioară pandemiei cu aproximativ 38%, aproximativ 60% dintre ele necesitând spitalizare în Institut pentru conduită terapeutică specifică.