Displaying items by tag: consiliu

Discutii aprinse in plenul Consiliului Judetean Iasi. "Sarbatoarea harbuzului" de la Probota a fost noul mar al discordiei intre alesii consilierii judeteni PSD si cei din opozitie. Liberalii ii acuza pe social-democrati ca au lipsit la sedinta extraordinara convocata de ei in mod intentionat. Si asta pentru a nu aloca 15.000 de lei pentru un proiect ce vizeaza sprijinirea producatorilor locali din Probota. Acest lucru se intampla chiar in perioada in care se sarbatoreste "Ziua harbuzului" la Probota.

Au omis un spital iesean. Este vorba despre reprezentantii Ministerului Sanatatii, care au facut o greseala importanta. Conform unui ordin adoptat anul trecut si pus in practica de anul acesta, fiecare spital trebuie sa aiba un Consiliu de Etica, iar in cadrul acestuia unul dintre membri trebuie sa fie un reprezentant al pacientilor. Zis si facut in aproape toate spitalele iesene, mai putin la Spitalul de Recuperare, iar asta dintr-o greseala a Ministerului Sanatatii. Acesta a omis spitalul iesean in registrul electronic cu privire la acest consiliu.

Cosiliul Judetean a ramas de anul trecut cu un excedent de 13 milioane, bani care vor merge anul acesta catre Spitalul Judetean si drumurile judetene. Pe langa doua proiecte foarte importante aprobate de consilierii judeteni in sedinta de ieri, “Repartizarea pe unitati administrativ-teritoriale a sumelor necesare pentru finantarea cheltuielilor privind drumurile judetene si comunale pe anul 2017 si estimari pe anii 2018-2020” si “Repartizarea pe unitati administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2017 si estimarile pentru anii 2018-2020”, un al treilea a vizat cheltuirea excedentului bugetar de anul trecut. Este vorba despre 13 milioane de lei care vor merge catre investitii, la Spitalul Judetean de Urgenta si in drumurile judetene.

 “Avem un excedent ramas de 13 milioane de lei. Acesti bani vor merge catre instrumentarul Spitalului Judetean si pentru drumurile judetene de beton care nu sunt cuprinse intr-un program”, a declarat Ciprian Trifan, vicepresedinte al Consiliului Judetean (CJ) Vaslui.

CJ Vaslui va realiza anul acesta trei drumuri din beton in localitatile Malusteni, Chitoc si Rafaila si va demara lucrarile la un pavilion pentru spitalizare de zi in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta.

”Este vorba despre o cladire de sine statatoare, in care sa fie directionate cazurile ce necesita doar internare de zi, investitie gandita pentru evitarea supraaglomerarii din spital”, a mai spus Trifan.

Targul de primavera a fost prelungit cu inca trei zile la cererea gazdelor, Silver Mall, asaltati de vasluieni 24-26 februarie. Aceasta trebuia sa fie perioada de desfasurare a editiei a IX-a a Targului de primavara organizat de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT) Vaslui anul acesta. Gazda insa, Silver Mall, le-a cerut mesterilor populari sa mai zaboveasca cu martisoarele, inca trei zile, pana pe 1 martie, dupa ce s-a constatat o afluenta de vasluieni doritori sa daruiasca simboluri ale primaverii deosebite celor dragi. Dintre cei peste 40 de mesteri populari, veniti din judetul Vaslui, dar si din Iasi sau Arges, cei din municipiul Vaslui, opt la numar, au ramas spre a le oferi locuitorilor din municipiul Vaslui, si nu numai, un martisor chiar pe 1 martie. “Din experienta anilor trecuti, am constat ca vasluienii se decide sa cumpere pe 1 martie martisoare. Gratie prelungirii evenimentului chiar pot sa o faca”, a declarat Lucian Onciu, directorul CJCPCT.

Exeprienta acestui an a fost de bun augur si pentru organizatori si pentru gazde. “Asa vom procceda si de acum incolo: vom extinde evenimentul pana pe 1 martie”, a mai spus Onciu

 

 

Sursa: bzv.ro

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) dezbate în ședința de marți, 28 februarie, proiectul de lege propus de PSD privind graţierea colectivă a unor pedepse, unul dintre cei doi "elefanți" eliberați de actuala putere în spațiul public.

Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a plenului CSM se mai află și demisia din magistratură a procurorului Mircea Negulescu, precum și cererea de pensionare a fostului secretar de stat Constantin Sima.

Direcţia Legislaţie din cadrul CSM critică proiectul de lege al PSD privind graţierea colectivă a unor pedepse şi arată că proiectul de act normativ este insuficient explicat, iar o graţiere colectivă este de natură să "creeze un sentiment de insecuritate socială”.

CSM a explicat de ce nu ar fi benefică grațierea pedepselor de până la 5 ani

Graţierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani inclusiv este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială, se apreciază într-un punct de vedere cu privire la proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse, întocmit de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-şi îndeplini funcţiile şi scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială", se arată în documentul postat vineri pe site-ul CSM. 

Autorii analizei consideră că se impune reanalizarea limitei de pedeapsă, pentru a se evita situaţiile în care, prin punerea în libertate a unor persoane care au săvârşit fapte penale deosebit de grave, se creează pericol pentru ordinea şi siguranţa publică. 

"Subliniem şi faptul că, faţă de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal, pedepsele aplicate în temeiul acestuia pot fi mai mici faţă de cele aplicate în baza Codului penal din 1968 pentru fapte de gravitate similară, iar aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare cu executare pentru un infractor 'primar' este consecinţa săvârşirii unei fapte grave", se mai menţionează în document. 

Referitor la graţierea parţială, specialiştii CSM apreciază că ar trebui să se precizeze cu claritate în textul de lege că se adresează persoanelor cu pedepse de peste 5 ani de închisoare, deoarece pentru cele mai mici s-ar aplica oricum graţierea în întregime. 

O altă observaţie se referă la incidenţa măsurii graţierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat. 

"Proiectul de lege nu cuprinde nicio dispoziţie referitoare la efectele graţierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat sau sub supraveghere. Or, în temeiul Codului penal anterior, graţierea producea efecte şi cu privire la pedeapsa a cărei executare era suspendată condiţionat. (...) Lipsa oricărei dispoziţii în cuprinsul actului normativ privind incidenţa graţierii asupra pedepselor a căror executare a fost suspendată condiţionat sau sub supraveghere este de natură să genereze situaţii profund discriminatorii, soluţia adoptată cu privire la aceste categorii de pedepse fiind diferită în funcţie de temeiul aplicării lor (vechiul sau noul Cod penal), deşi nu există o justificare obiectivă rezonabilă pentru o asemenea măsură", se mai arată în punctul de vedere. 

Se propune şi schimbarea titlului proiectului de act normativ, din "Lege pentru graţierea unor pedepse" în "Lege pentru graţierea unor pedepse şi măsuri educative privative de libertate", în condiţiile în care se propune nu doar graţierea unor pedepse, ci şi înlăturarea unei alte sancţiuni de drept penal, şi anume măsurile educative privative de libertate cu o durată de maxim 5 ani.

 

Sursa: realitatea.net

Consiliul Concurenţei (CC) a demarat la începutul lunii o investigaţie sectorială pe piaţa carburanţilor, urmând să verifice de ce preţul carburanţilor din România a crescut în ultima perioadă peste media UE. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele CC spune că evoluţia preţului a fost surprinzătoare.

Bogdan Chiriţoiu: Anul acesta vrem să insistăm cu platforma pentru compararea preţuri la combustibil

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei a spus că în acest an Autoritatea de Concurenţă se va "insista" pentru crearea platformei digitale destinată comparării preţurilor la combustibil, asemănătoare Monitorului Preţurilor, dar că nu poate preciza când va fi finalizată aceasta.

“Anul acesta vrem să insistăm cu platforma pentru compararea preţurilor la combustibil. Vă mulţumim pentru ofertă. Am avut succes cu Monitorul Preţurilor la bunurile alimentare”, a declarat luni, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, la conferinţa "ZF Power Summit `17 – Fuel of the Future".

Acesta a răspuns astfel la invitaţia de colaborare lansată de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energie, în prezent consultant în cadrul Deloitte, care a spus că “Este importantă crearea platformei digitale care să cuprindă toate preţurile la carburanţi din România. Deloitte este dispusă să colaboreze gratis pentru acest proiect”.

Chiriţoiu a spus că nu poate avansa un termen până la care va fi finalizată platforma pentru compararea preţului carburanţilor.

Anterior, într-un interviu acordat MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Concurenţei a precizat că “Legea spune că Statul trebuie să asigure un comparator de preţuri pentru serviciile bancare. Cei de la Protecţia Consumatorului sunt interesaţi de proiectul acesta şi vom colabora cu ei, aşa cum am colaborat şi pentru Monitorul Preţurilor. De asemenea, am dori să existe un produs similar pentru preţurile la benzină şi motorină. Aici însă sunt nişte initiative private şi nu vreau să le subminăm. Jobul Statului nu este să facă ceea ce deja fac privaţii. Doar dacă vedem că ceea ce fac aceştia nu merge destul de bine, îi putem sprijini. Cred că iniţiativele actuale nu merg destul de bine, dar vrem să le ajutăm pe ele să crească, nu să le luăm noi, Statul, locul”.

Consiliul Concurenţei investighează de ce preţul carburanţilor din România depăşeşte media UE. Bogdan Chiriţoiu: "Pentru noi este o evoluţie surprinzătoare"

“Este semi-adevărat că în România preţul carburanţilor este mai mare decât în Austria. Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE. Căutăm răspunsul. Vorbim de preţul fără taxe. Pentru noi este o evoluţie surprinzătoare. Ne uităm la schimbări de legislaţie. Vârful a fost în primul trimestru al lui 2016”, a declarat luni, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei la conferinţa "ZF Power Summit `17 – Fuel of the Future".

La începutul lunii, Consiliul Concurenţei a demarat o investigaţie sectorială pe piaţa carburanţilor.

Iar Claudiu Conţanu, Chief Trading&Supply Chain Officer, KMG International arată care sunt costurile ce sunt incluse în preţul combustibilului: „Noi cumpărăm ţiţeiul la preţul pieţei în portul din Rusia, apoi avem costul transportului, al terminalului, pierderile de rigoare, schimbul valutar, stocurile de siguranţă (costuri operaţionale). Un alt motiv sunt biocomponenţii. Procentul de biodisel a crescut cu 30% în ultimii ani. Ca să nu mai vorbesc de scandalul cu RCA, care influenţează costul cu logistica. Un alt element foarte important sunt investiţiile pe care le-am făcut şi care trebuiesc recuperate în timp”.

 

În opinia lui Hamza Karimov, CEO, Socar România „Există problema legată de stocul strategic şi de importul motorinei. România nu est o ţară care să-şi acopere consumul din producţia internă şi depinde de preţul internaţional al petrolului. Acum trei ani a fost un impozit care a mutat stocurile în Ungaria”.

 

Sursa: mediafax.ro

Structura de conducere a Aeroportului International Iasi va avea o noua componenta din vara acestui an. Consiliul Judetean Iasi, autoritate care gestioneaza activitatea aerogarii, a demarat procedurile pentru concursul privind noua componenta a consiliului de administratie de la R.A. Aeroportul International Iasi.

Din componenta C.A. a aeroportului fac parte sapte persoane, un presedinte executiv, un vicepresedinte executiv si alte cinci persoane cu titulatura de administratori neexecutivi. In prezent conducerea aerogarii este asigurata de Alexandru Anghel, actualul vicepresedinte executiv, cel care i-a luat locul lui Marius Bodea, ajuns intre timp parlamentar. De altfel, mandatul de interimar al lui Alexandru Anghel va expira la finalul primaverii, acesta fiind prelungit la sedinta de plen a Consiliului Judetean din luna ianuarie.

"Avand in vedere ca mandatele membrilor consiliului de administratie al R.A. Aeroportul Iasi expira la data de 13.06.2017, propunem urmatoarele masuri: declansarea procedurii de selectie, constituirea comisiei de selectie, aprobarea componentei initiale a planului de selectie. Intrucat, in aparatul de specialitate nu exista in prezent o structura de guvernanta corporativa constituita conform prevederilor legale mentionate, propunem delegarea catre Serviciul Resurse Umane si Salarizare a atributiilor privind conducerea si coordonarea activitatilor ce tin de monitorizarea caracterului adecvat al structurii consiliul de administratie al Regiei Autonome Aeroportul Iasi si a activitatilor ce tin de guvernanta corporativa, pana la infiintarea unei structuri specializate", se arata in proiectul de hotarare initiat de conducerea Consiliului Judetean Iasi.

La mijlocul lunii martie vor fi evaluati actualii membrii care vor sa-si reinnoiasca contractul de management pentru a putea continua activitatea in consiliul de administratie al Aeroportului Iasi.

Cum se vad ... se iau la cearta. Inca din prima sedinta de Consiliu Judetean din acest an alesii s-au contrat. Si asta pentru ca seful judetului a pus sectiunea de DIVERSE la finalul ordinei de zi, lucru care nu a fost pe placul celor din opozitie.

Consiliul Judetean Iasi a ramas fara un vicepresedinte, dupa ce social democratul Victorel Lupu a preferat sa plece in Senatul Romaniei. In aceste conditii, autoritatea judeteana este asigurata de presedintele Maricel Popa si vicepresedintele Victor Chirila. 

Astfel, consilierii judeteni vor trebui sa decida prin vot cine va ocupa locul lasat liber de catre Lupu, iar asta se va intampla in cadrul unei sendinte a plenului Consiliului Judetean.

Deocamdata nu -a facut nici o nominalizare, insa unele surse spun ca cel mai vehiculat nume este cel al actualului consilier judetean Romeo Olteanu.

De altfel, presedintele Maricel Popa a confirmat ca nu poate fi vorba de nominalizarea unui vicepresedinte in acest moment.

"Este exclusa numirea unui nou vicepresedinte in acest moment. Nu a trecut prin Biroul Permanent Judetean si nu putem discuta asta acum. Probabil in decursul sedintei urmatoare", a declarat Maricel Popa, presedintele Consiliului Judetean Iasi.

Printre membrii noului Consiliu Superior al Magistraturii se numără Mariana Ghena, care a făcut parte, printre altele, din completul care a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi, sau Codruţ Olaru, care a obţinut două grade militare în câteva luni, în 2011, la propunerea lui Gabriel Oprea.

Noul CSM este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea de la Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ de la Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş de la Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag de la Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina de la Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan de la Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea. În CSM au fost mai fost aleşi procurorii Codruţ Olaru de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader din Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti".

Judecătorul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Mariana Ghena, a fost ales preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Ea a făcut parte din completul de cinci judecători de la instanţa supremă care a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la cinci ani de închisoare cu executare pentru că a atribuit contracte "cu dedicaţie" unor firme de prestări servicii pentru organizarea Zilei Tineretului, delapidând astfel 2,7 milioane de lei din fondurile ministerului. Tot ea s-a aflat în completul care a decis condamnarea definitivă la doi ani de închisoare a fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, pentru luarea unei mite de 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, mită dată de Irina Jianu pentru a fi menţinută în funcţiile de inspector-şef adjunct şi, ulterior, inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.

“În ceea ce priveşte mult discutata răspundere materială a magistraţilor, iminenta iniţiativă legislativă este o problemă sensibilă, chiar şi pentru dumneavoastră domnule ministru în activitatea pe care o veţi desfăşura. Nu o dorim, nu o vedem în altă modalitate decât cea reglementată în prezent. O astfel de iniţiativă nu poate fi declanşată decât după o atentă evaluare. După o responsabilă apreciere a cadrului legislative care să reclame această modalitate de răspundere, după implementarea unui sistem de legi bune pentru o justiţie bună, după o consultare reală a magistraţilor, şi după identificarea altor modalităţi de eficientizare a activităţii magistraţilor. Nu cred şi nu credem că se pune problema la acest moment unei initiative legislative sub acest aspect. Până când magistratul, judecătorul, procurorul nu va beneficia de toate condiţiile material, de resurse umane, de volum optim de activitate- bunăoară în statele europene sunt judecători care au două, trei cauze pe lună – suntem departe de această realitate, dar poate în condiţiile în care vom avea creat cadrul care să ne confere siguranţă, care să ne ofere condiţiile de muncă astfel încât magistratul poate să nu greşească, atunci poate s-ar pune problema unei astfel de initiative.Până atunci, nu susţinem un asemenea punct de vedere”, a spus judecătoarea Mariana Ghena la CSM.

Procurorul Cristian Mihai Ban a fost ales vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit CV-ului, el a fost, între 2005-2008, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, apoi, între 2008-2009, procuror în Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, respectiv prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, între anii 2009-2011 şi 2012-2013. În 2011, a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Începând cu 1 iulie 2013, a fost delegat procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Cel mai controversat nume din noul Consiliu Superior al Magistraturii pare a fi cel al lui Codruţ Olaru. Acesta a fost activat ca general al Armatei Române în luna mai a anului 2016. Activarea a scos la iveală o parte mai puţin cunoscută, şi deopotrivă, controversată a carierei sale: două grade militare obţinute în câteva luni, în 2011, la propunerea lui Gabriel Oprea, unul retras câteva luni mai târziu, în 2012, de Corneliu Dobriţoiu, şi redat, în 2013, de Mircea Duşa. Avansările procurorului au fost justificate, în 2011, de MapN ca fiind făcute „în mod excepţional”, situaţie răsturnată un an mai târziu când o comisie de analiză a Armatei „nu a putut desluşi dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii şi a nevoilor ministrului”, a explicat pentru MEDIAFAX fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu. După plecarea acestuia însă, succesorul său, Mircea Duşa, pare că a desluşit, dându-i înapoi lui Olaru gradul de colonel, ulterior fiind avansat general de Traian Basescu. Întreaga poveste a avansării lui Codruţ Olaru a intrat în atenţia publică după ce, pe 17 mai 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a lui Codruţ Olaru, general de brigadă cu o stea, în rezervă, în Ministerul Apărării Naţionale. Simultan cu această trecere în activitate a lui Olaru, în vârstă de doar 43 de ani, a avut loc şi numirea sa în funcţia de procuror militar la secţia parchetelor militare de la Parchetul General.

Lia Savonea, de la Curtea de Apel Bucureşti şi care a fost şi ea numită în noul CSM, a fost acuzată de către un alt magistrat că ar fi intervenit în cazul Rarinca. Mai exact, Risantea Găgescu, unul dintre judecătorii care a făcut parte din completul care a achitat-o pe Mariana Rarinca pentru şantaj la adresa fostului preşedinte al instanţe supreme, Livia Stanciu, a cerut, în calitate de membru al Corpului Electoral, explicaţii preşedintelui de atunci al Curţii de Apel, Lia Savonea, privind traseul dosarului Marianei Rarinca.

"Care este motivul pentru care, deşi adresa Inspecţiei Judiciare, datată 23.06.2015, înregistrată în aceeaşi zi la Curtea de Apel Bucureşti şi rezolvată de dumneavoastră în aceeaşi zi, solicită copii după înscrisuri până la o data ulterioară celei de 24.06.2015, când era programată şedinţa de judecată privind admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare, dumneavoastră aţi trimis dosarul în original cu mult înainte de data solicitată, dar cu o zi înainte de sedinţa de judecată, aşa încât contestaţia în anulare nu s-a putut soluţiona de completul legal învestit în urma desemnarii aleatorii din cauza lipsei dosarului (cu consecinţa că după înca o amânare pentru lipsa dosarului şi în urma unei cereri de preschimbare a termenului, făcută de DNA şi admisă, nu de completul de judecată, ci de judecătorul de permanenţă, contestaţia în anulare a fost soluţionată de un alt complet decât cel desemnat aleatoriu)", este una dintre problemele pe care o ridică judecătoarea în privinţa dosarului Rarinca într-o scrisoare adresată Liei Savonea.

După apariţia în spaţiul public a scrisorii, Curtea de Apel Bucureşi a transmis un comunicat de presă prin care susţine că se fac verificări în acest caz.

Judecătoarea Gabriela Baltag, de la Tribunalul Neamţ, cunoscută pentru activitatea ca preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), a devenit şi ea membru al Consiliului Superior al Magistraţilor.

 

Sursa: mediafax.ro

Nicuşor Dan a demisionat din Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pentru a îşi putea prelua mandatul de parlamentar, obţinut în urma alegerilor legislative din 11 decembrie. Din iunie până în decembrie, Nicuşor Dan a fost consilier USR în cadrul consiliului.

Nicuşor Dan, preşedintele USR, a obţinut un mandat de deputat în urma alegerilor din 11 decembrie, acesta demisionând pentru a îşi prelua mandatul de parlamentar. Nicuşor Dan a candidat şi pentru funcţia de Primar General al Capitalei, la alegerile locale, obţinând un post de consilier.

Preşedintele USR a declarat, luni, că vrea să fie liderul grupului parlamentar al USR şi să facă parte din Comisia de administraţie a Camerei Deputaţilor, afirmând că parlamentarii USR vor sta cu chirie, nu la hotel şi vor avea o atitudine responsabilă faţă de banul public.

Sursa: mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« December 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31