Displaying items by tag: CEAHLAU

In seara zilei de 14-09-2017 salvamontistii nemteni au fost anuntati prin 112 ca doi tineri sunt in dificultate, ramasi fara lumina si fara posibilitatea de a continua drumul, undeva intre Polita Scaius si Cascada Duruitoarea, pe una dintre cele mai abrupte portiuni de poteca, cu risc major de a cadea in gol.

Salvamontiștii nemțeni au intervenit în seara zilei de 8 septembrie, într-o misiune de căutare-salvare a două persoane rătăcite în zona cascadei Duruitoarea.

Salvamontiştii nemţeni au intervenit de urgenţă pentru transportarea la baza din Durău a unui bărbat de 48 de ani din Iaşi, insulino-dependent, care a urcat pe Muntele Ceahlău fără să îşi administreze medicamentaţia.

Ieri, 18 iulie, in jurul orei 18:00, salvamontistii nemteni au fost solicitati sa intervena pentru cautarea si salvarea a opt turisti din Judetul Constanta, care erau in dificultate, in zona de abrupta din Ocolasului Mic /Brana Estica-Parcul National Ceahlau.

Salvamontiştii nemţeni au emis o nouă avertizare de pericol de avalanşă în masivul Ceahlău, ca urmare a straturilor succesive de zăpadă care s-au aşternut în ultimele zile.

O afacere veche de 11 ani a ajuns abia acum la o primă sentință și, dacă tot vorbesc magistrații despre importanța justiției imediate, dosarul ”Gaz metan pe Valea Muntelui” pare să fie un exemplu clasic de ineficiență. Primul argument este că, la fel ca toate ”ingineriile” și ”tranzacțiile” deștepte, cu cât trece timpul, cu atât opinia publică nu mai este interesată de subiect – e adevărat, apar altele, mai spectaculoase -, oamenii (a se citi ”inculpații”) îmbătrânesc, beneficiază de clemență, codul penal se modifică între timp și răspunderea se ”diluează”. Dar, în ciuda faptului că, între timp, s-au dat tunuri și mai… sănătoase, afacerea cu gazul metan este un exemplu spectaculos de țeapă, în cel mai mioritic sens al cuvântului.

* Aduceri-aminte…

”Terenul” a fost pregătit încă din anul 2003, când doi bărbați controversați, oameni cu funcții într-o asociație și ea controversată, au luat legătura cu 5 primari de pe Valea Muntelui și le-au propus un proiect cum nici în vis n-au visat.

«Ciomaga lulian-Alexandru și Brăescu Ioan – președinți ai Fundației ”Pythagoras”, din municipiul Pașcani, județul Iași, au contactat, în anul 2003, primarii comunelor Ceahlău, Vânători, Pipirig, Poiana Teiului și Hangu, din județul Neamț, cărora le-au propus să intermedieze finanțarea și executarea unei lucrări de aducțiune gaz metan, pentru aceste comune, obligându-se să găsească și finanțatorul», se arată în sentința Judecătoriei Bicaz. «La data de 03.06.2003 s-a înființat SC ”Sapien” SRL Ceahlău, având, inițial, ca unic asociat, Consiliul local Ceahlău, iar ulterior, la data de 06.10.2004, fiind cooptate ca asociați Consiliile locale din comunele Grințieș, Vânători Neamț, Hangu, Poiana Teiului și Pipirig. Inițial, reprezentant al societății a fost suspectul Avădănuței Mihai, iar ulterior director general a fost suspectul Mărginean Gheorghe. Proiectul vizat a presupus asumarea, de către finanțatorul GFS Internațional INC, din Antigua – Barbuda, a unei investiții în valoare de 12.410.000 USD, sub forma unui împrumut, la care primea, în schimb, 25% din dividendele investiției, către SC ”Sapien” SRL, care își asuma obligația de plată a sumei de 123.000 USD către finanțator, cu titlu de cheltuieli, sumă ce urma a fi restituită beneficiarului. Investiția presupunea alimentarea cu gaz a comunelor respective.

Părți ale angajamentului au fost și Fundația ”Pythagoras” și SC ”Project Management” SRL Iași, iar în perioada septembrie 2004 – martie 2005 primăriile arătate au efectuat plăți în valoare totală de 2.580.000.000 lei ROL (câte 520.000.000 lei ROL, iar în cazul Consiliului local Hangu – 500.000.000 lei ROL) către SC ”Sapien” SRL, care i-a convertit în 81.300 USD și i-a transferat în SUA societății care a efectuat studiul de fezabilitate, CF1 WORLDCO RESOURCES LTD.

Pentru a găsi resursele contribuției inițiale solicitate de finanțator, s-a găsit soluția ca SC ”Sapien” SRL să împrumute de la SC ”Rustrans” SRL Bacău suma de 130.000 USD».

Povestea cu împrumutul de la o firmă privată – și nu orice firmă privată, ci, ”întâmplător”, una al cărei patron apărea în spațiul public ori de câte ori sărbătorea, cu manele, prin restaurante, orice victorie PSD în alegeri -, a fost motivul pentru care fostul primar al comunei Ceahlău, Constantin Șchiopu, a ajuns în fața instanței.

În 2005, edilul a trecut 32,8 ha de pădure din domeniul public al comunei în domeniul privat și, ulterior, a garantat împrumutul, știind foarte bine că n-are cum să-l restituie în 60 de zile. După scurgerea termenului, Viorel Rusu, patronul Rustrans, a scos pădurea la licitație și a și câștigat-o, pentru că tot el și un palid contracandidat s-au ”luptat” pentru ea. Bineînțeles, la scurt timp, a început exploatarea forestieră. La mult mai mult timp, a început procesul în care fostul primar Costică Șchiopu și secretarul comunei, Gheorghe Crețu, au fost trimiși în judecată, pentru abuz în serviciu.

De-a lungul procesului, s-au făcut două expertize pentru stabilirea prejudiciului, care, inițial, în anchetă, a fost de 17.319.000.000 lei, valoare pe care și-a însușit-o și Curtea de Conturi, în raportul de control făcut la Primăria Ceahlău.

* La proces, a mai rămas un sfert din prejudiciu

Conform expertizelor prezentate instanței, SC SALINI PROIECT SRL Brașov, care a estimat lemnul de pe cele 32,8 ha la valoarea de 17.319.000.000 lei vechi, luând drept bază a expertizei volumul total de 11.546 mc, a greșit… la calcul. În același an de grație 2005, un expert local, Gheorghe Gafița Chiruță pe numele lui, a stabilit că, de fapt, toată pădurea din punctul respectiv (Boiștea Rotundă) valorează doar 3.884.323.932 lei vechi.

Diferența foarte mare rezultă, după cum avea să conchidă instanța, din faptul că firma din Brașov a luat drept bază de calcul prețul lemnului la metrul cub (buștean), în vreme ce expertul Gafița prețul lemnului pe picior (copaci), prima categorie presupunând lucrări de exploatare, transport și prelucrare care măresc valoarea.

Pe mine nu mă interesează cum au calculat experții și cum au ajuns la valoarea asta”, spune Dumitru Coroamă, actualul primar de Ceahlău, care trebuie să repare greșelile trecutului. ”Curtea de Conturi a găsit prejudiciu de 17 miliarde de lei vechi, atâta trebuie recuperat. Din acest motiv, am atacat hotărârea și am speranța că, la Bacău, judecătorii vor înțelege situația”.

Magistrații de la Bicaz, primii care s-au pronunțat în dosar, dar nu cei din urmă, au consemnat: «Referitor Ia inculpatul Șchiopu Constantin, instanța reține că acesta, în calitate de reprezentant legal al UAT Comuna Ceahlău și ordonator principal de credite, fiind primar al Comunei Ceahlău, a semnat următoarele acte: contractul de credit nr. 870/16.05.2005 cu încheiere de legalizare de semnătură nr. 3249/16.06.2005 (la BNP Lia Koszeghi fi 210-212 vol. 11 d.u.p.), convenția nr. 874 din 16.06.2005, atestată cu dată certă nr. 6/16.06.2005 de către consilier juridic Berilă Mircea (fi 213 vol. II d.u.p.), angajamentul nr. 878/17.06.2005, atestată cu dată certă nr. 5/17.06.2005 de către consilier juridic Berilă Mircea (fi 214 vol. II d.u.p.), adresa nr. 1782/17.06.2005 către Banca Unicredit România Sucursala Bacău (fi 215 vol. II d.u.p.) și contractul de ipotecă cu încheiere de autentificare nr. 1339/20.06.2005 la BNP Lia Koszeghi (fi 218 -219 vol. 11 d.u.p.)., încălcând prin aceasta dispozițiile legale ale art. 59 alin. 1 și 4 din OUG nr. 45/2003, art. 3 alin. 4 din Legea nr. 313/2004, art. 2 alin. 1 și 3 din Anexa 1 a HG nr. 158/2005, respectiv: interzicerea contractării creditului de la alți agenți economici în afara băncilor ori altor instituții de credit; interdicția garantării creditului cu imobile din domeniul privat al comunei; obligația obținerii autorizării garantării împrumutului în suma de 130.000 dolari USD de către UAT Comuna Ceahlău din partea Comisiei de Autorizare a împrumuturilor Locale, autoritate care ar fi putut constata încălcarea dispozițiilor legale în materie și determina neefectuarea garantării împrumutului de către UAT Comuna Ceahlău».

Și, pentru că toate aceste încălcări ale legilor trebuiau pedepsite exemplar, fostul edil a primit o condamnare de 3 ani de închisoare, cu suspendare, sub supraveghere pe un termen tot de 3 ani. În acest timp, Costică Șchiopu este obligat să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț și să primească vizitele consilierului de probațiune, să anunțe dacă-și schimbă domiciliul, să anunțe orice deplasare care depășește 5 zile, să frecventeze cel puțin un program de reintegrare socială și să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile, în cadrul Primăriei Ceahlău sau al Primăriei Grințieș.

Cât privește ”latura civilă”, care-l doare foarte tare pe actualul primar, «Instanța constată că, prin adresa din data de 07.05.2014 (f. 2 vol. V d.u.p.), UAT Comuna Ceahlău s-a constituit parte civilă cu suma de 1.731.900 lei, reprezentând valoarea terenului de 32,8 ha pășune împădurită».

Dar una e constatarea și alta e concluzia finală: «Pentru motivele expuse anterior, cu privire la valoarea terenului în suprafață de 328.000 mp pășune împădurită situat în extravilanul comunei Ceahlău, jud. Neamț, punct Boiștea Rotundă, instanța va avea în vedere valoarea de 388.432,39 lei RON calculată de expertul Gafița-Chiruța Gheorghe prin expertiză întocmită în cauză».

Pentru ca paguba să fie recuperată, a fost menținut sechestrul dispus de procuror pe casa fostului primar, în valoare de 105.595 euro, și pe un cont al acestuia, în care erau 56,5 lei.

Cum niciuna dintre părțile din proces n-a fost mulțumită de sentință, toată lumea a atacat-o, dosarul fiind înregistrat la Bacău pe 11 august 2016. Instanța din județul vecin va da verdictul definitiv. Pentru o afacere care a lăsat comuna Ceahlău fără 33 de hectare de pădure, iar comunele învecinate fără niște bani, deloc puțini pentru niște bugete rurale! Gaz metan încă nu-i pe nicăieri. Iar ceilalți primari sunt încă în anchetă. Și a trecut un deceniu…

Sursa: mesagerulneamt.ro

Ploile torențiale de sâmbătă seara au „picat” numai bine, pentru a „spăla” fața turistică a zonei simbol a județului. Gunoaiele lăsate cu generozitate pe malul lacului Izvorului Muntelui (și nu este vorba doar de eternele peturi, ci despre tot felul de deșeuri) au ajuns în apă. Spre „încântarea” grupului de turiști nemți, care au ajuns noaptea la Ceahlău, și-au așezat rulotele la locul lor și dimineață au început să filmeze și să se întrebe de ce vor „sălbaticii de români” să intre în Spațiul Schengen. La rândul lor, alți turiști, unii veniți să asiste la un festival de caiac, se uitau cu același dezgust către lac, discutând despre cartea de vizită a județului.

De ani de zile, covorul de peturi care invadează lacul se dovedește o piatră de încercare pentru autorități. Și cu toate că există atâtea instituții cu atribuții în protejarea mediului, fenomenul pare de nestăvilit dintr-un motiv simplu: se acționează mai des asupra efectelor decât a cauzelor. Se investesc bani în curățarea apei, se încheie contracte (unele discutabile) cu firme care să adune peturile, dar nu sunt trași la răspundere în niciun fel cei care le aruncă peste tot, așteptând să vină apa mare și să le „ducă la vale”. Și cum în toată lumea asta, civilizația s-a instituit cu măsurile coercitive la vedere, este de așteptat că și la Ceahlău sau la Borca în momentul în care este amendat, primarul sau viceprimarul să meargă direct la „gospodarul” care duce gunoaiele pe malul apei și să-l ia la întrebări. Dar acest lucru nu se întâmplă, pentru că în județul Neamț nimeni nu întreabă Garda de Mediu câte amenzi a dat în zona respectivă și nici ce măsuri au luat cei de la SGA sau de la Hidroelectrica. Și, mai ales, nimeni nu deranjează primarii, care sunt primii responsabili de curățenia localităților pe care le păstoresc. În schimb, se fac ședințe, planificări, grafice și rapoarte, pentru ca măcar pe hârtie să se arate că s-a muncit. Deși, în teren, peisajul este același de foarte mulți ani.

De dată recentă, în martie 2016, când clostridiile deveniseră vedete la nivel județean, s-a mai făcut o… ședință și s-au stabilit măsuri pentru comunele Farcașa, Borca, Poiana Teiului, Grintieș, Ceahlău și Hangu , unde existau uriașe depozite de gunoi menajer pe absolut tot cursul Bistriței, Bistricioarei și afluenților lor. Între timp, grație măsurilor prompte luate, situația s-a „îmbunătățit”, în sensul că în apa lacului pot viețui armonios nu doar clostidrii, ci și vibrioni holerici, de exemplu, care încet, încet vor curge natural spre rețeaua de apă potabilă a orașului Piatra-Neamț. Cel mai probabil va urma o nouă ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, la care vor participa aceiași oameni plictisiți, neinteresați de turism decât la nivel declarativ și absolut insensibili la rezultatele analizelor apei de la robinet. În fond, la Prefectură, Consiliul Județean și Garda de Mediu se bea numai apă plată. Cumpărată din bani publici.

Arhiva Iasi TV Life

« December 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31