Neamţ
Neamţ

Neamţ (316)

Noul manager de la Apa Serv SA Neamț, numit de un consiliu de administrație incert, cu Ioan Păcală pe post de președinte, are mari șanse să câștige bani frumoși de la societate, chiar dacă nu va ocupa mult timp  funcția oferită printr-un concurs (in)evitabil de împrejurări. Victor Petcu Movilă s-a văzut în situația, deloc comodă pentru un director care oferă scumpa apă nemțenilor, de a-și vedea publicate adresa, CNP-ul și restul datelor personale pe site-ul companiei, de unde oricine poate să le ia și să le folosească, eventual la o semnare de petiție online. Refuzăm să ne gândim cum ar putea fi folosite asemenea date de unii mai răuvoitori, mai ales că și soția dlui Petcu Movilă lucrează la Primăria Piatra Neamț, în postură importantă, în jurul dlui primar liberal Dragoș Chitic, ca șef birou resurse umane. A cărui soție lucra la… Apa Serv SA Neamț.

În acest punct, se cuvine să ne aducem aminte:

Această schemă a apărut într-un material pe care Mesagerul de Neamț l-a publicat în februarie 2013. Motive tehnice fac ca el să nu se mai regăsească în arhiva electronică, dar, pentru cei interesați, se poate da click aici.

La fel, tot pentru cei interesați și, mai ales, curioși, rămâne la îndemână site-ul Apa Serv pentru vizualizarea anunțului. Pentru conformitate, noi am salvat anunțul, care, în mod sigur, a generat neplăceri, atât noului manager încă incert, cât și celor de la Apa Serv, în frunte cu dl. Păcală, care au greșit grav când l-au expus publicului larg.

 

 

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Vineri, sub organizarea Consiliului Județean, a Complexului Muzeal Județean, a Muzeului de etnografie din Piatra Neamț, a Muzeului municipal din Pașcani, a Primăriei Roman și, în fine, a Muzeului de Istorie Roman, s-a desfășurat simpozionul cu tema ”Periplu  prin istorie în opinci și cu suman”. Au susținut lucrări și referate Florin Ionuț Filip, expert UNESCO, Daniela Calistru, directorul Casei de Cultură din Pașcani, Florentina Buzenschi, Mihaela Ciobanu și Relu Butnariu – muzeografi – și Sorin Grumuș, istoric militar.

Manifestarea a debutat, surprinzător, printr-un ”eseu” al muzeografei Iulia Butnariu,  prilejuit de constatarea că publicul prezent la  manifestări din domeniul etnologiei este prea puțin numeros. Printre altele, doamna Butnariu a spus: ”Expoziția noastră etnografică ori nu suscită suficient interes, ori există un curent de opinie, format prin intermediul mass-media – și știu ce spun… – vizavi de Roman ca… sat. O idee pe care am auzit-o, din  în ce în ce mai des în ultima vreme, într-o emisiune și care tinde să formeze o astfel de opinie absolut greșită. Este de datoria noastră, ca instituție, să venim în întâmpinarea publicului mai puțin informat – sau mai puțin educat – și să explicăm fiecare manifestare pe care o organizăm”.

Expoziția deschisă cu acest prilej cuprinde piese de îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte utile din secolele al XVIII-lea și al  XIX-lea, Roman și localitățile învecinate.

Duminică, același muzeu de istorie a găzduit ediția a XXI-a a Simpozionului internațional ”Visarion Puiu – 75 de ani de la numirea și înscăunarea sa ca Șef al Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria și mitropolit al Odesei”.

Organizat de Asociația ”Visarion Puiu”, evenimentul a constat, ca de obicei, într-o sesiune de comunicări desfășurată la Pașcani (locul de naștere al arhimandritului), apoi cu un popas la Mănăstirea Neamț și la schitul Vovidenia, pentru ca, în cea de a treia zi să aibă loc, la Roman, o sesiune de comunicări științifice, din care am selectat doar cîteva titluri: ”Mărturii documentare privind activitatea mitropolitului Visarion Puiu în Transnistria” – Col (r) Dumitru Stavarache, Dr. Aurel Pentelescu; ”75 de ani de la numirea și înscăunarea mitropolitului Visarion Puiu ca Șef al Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria , cu reședința la Odesa” – Pr. Dr. Aurel Florin Tuscanu, Roman; ”Din corespondența mitropolitului Visarion Puiu cu Sf. Ioan Calabria” – Pr. Gianni Bombierri, Fr. Giancarlo Conato -Institutul Don Calabria, Verona-Italia; ”Cuvântul de adio al mitropolitului Visarion Puiu la moartea Arhiepiscopului Husik Zohrabian, șeful eparhiei armene din România” – Prof. Drd. Marcin Marynowski, Cracovia, Artur Grzybowski (Muzeul Salinelor din Wieliczka, Polonia); ”Mânăstirea Neamțu în vechi cărți poștale românești ” – Ing. Viorel Nicolau – Piatra Neamț.

Au fost prezentate aparițiile editoriale ”Armata Română și cultele” (coordonatori cdor. dr. Marian Moșneagu și col. dr. Petrișor Florea; col. dr. Dan Prisăcaru) și ”Episcopii Armatei Române (Biografii,documente 1921-1948)”, de dr. Aurel Pentelescu și Ionuț Constantin Petcu (Editura Militară, București, 2016).

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Doi zimbri sunt pe cale să fie eliberați în Parcul Natural din Vânători-Neamț​, fiind, acum, în perioada de… acomodare. Cei doi zimbri au fost transferați de specialiștii de la Romsilva într-un țarc special de la Chitele, unde vor fi monitorizați atent timp, de o săptămână, înainte de a fi eliberați în Parcul Natural. În perioada următoare vor fi pregătiți pentru eliberare alți doi zimbri.

Ne continuăm programul. În fiecare an, în luna martie, eliberăm două-patru exemplare. Urmează eliberarea altor două exemplare care vor fi dotate cu radio-colan și sperăm să fie bine. Cele două exemplare, care au fost duse deja la Chitele, vor fi ținute timp de două-trei săptămâni, până vin și celelalte două. Transferurile s-au făcut de la noi, din țarcul de aclimatizare”, ne-a spus Sebastian Cătănoiu, șeful Parcului Natural Vânători-Neamț.

În afara celor patru zimbri pe cale să fie eliberați, în Parcul Natural Vânători-Neamț se află acum 7 zimbri în captivitate, 15 în semi-libertate și 25 în libertate, dintre aceștia 6 fiind născuți liberi. Primii zimbri au fost puși în libertate acum cinci ani, iar între timp arealul lor s-a mărit. În prezent, ei explorează de peste 40.000 de hectare. Zimbrii sunt permanent monitorizați de specialiștii de la Romsilva.

 

 

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Proiectul de retehnologizare a Hidrocentralei Stejaru, o investiție foarte mare, de zeci de milioane de euro, care se întinde pe mai mulți ani, a generat discuții chiar înainte de a începe. O etapă a lucrărilor presupune golirea lacului Bâtca Doamnei, locul de unde se face și captarea apei necesare unei bune aprovizionări a orașelor Piatra Neamț și Roznov, precum și a unor comune adiacente. Inițial, se vorbea despre lucrări de cel puțin o lună de zile pe lac, apoi s-a negociat o perioadă mai scurtă. Din punctul de vedere al aprovizionării cu apă, în acest caz greul va trece pe captarea de adâncime de la Vaduri, ceea ce va suprasolicita rețelele, exact cum s-a întâmplat în primăvara anului trecut. Magistrala care trece pe strada Petru Movilă a cedat în martie 2016 și, timp de câteva zile, cea mai mare parte a orașului a rămas fără apă. În halul în care se află rețeaua la nivelul municipiului, în condițiile unei presiuni mărite pe rețele, ne putem aștepta la multe surprize și toate neplăcute.

Cererea celor de la Hidroelectrica a ajuns în comitetul județean pentru situații de urgență, însă, deocamdată, totul a rămas la stadiul de discuții.

Prefectul județului Neamț, Niculina Dobrilă, a spus că ”Noi am avut o întâlnire în urmă cu 10 zile. E vorba de două lucrări pe care Hidroelectrica vrea să le facă în perioada imediat următoare. Lucrările presupun golirea acumulării și consecința diminuării alimentării cu apă. Trebuie găsite niște soluții. Am rugămintea către membrii comisiei, să găsiți soluții”.

Noul director interimar al Companiei Județene Apa Serv, Viorel Marian, a atras atenția în mod deosebit asupra acestei situații. ”Ar trebui să luăm în calcul și alte metode, nu doar golirea. Este foarte simplu să golească. Pentru noi este un mare risc. Ei vor stabili un termen, însă rar se întâmplă să respecte și vom avea o mare problemă. Mai sunt și alte soluții, ei au ales care e mai simplă, din punctul lor de vedere. Noi trebuie să găsim soluția oportună să nu ne confruntăm cu un real pericol”.

În cererea celor de la Hidroelectrica, se vorbește de schimbarea unor grătare la sistemul de pe Bâtca Doamnei. Aparent, n-ar fi mare lucru, dacă nu ținem cont de faptul că în lac sunt multe aluviuni și simpla înlocuire a grătarelor nu va fi probabil suficientă. Acum, autoritățile trebuie să decidă, iar hotărârea trebuie să țină cont repercusiunile privind alimentarea cu apă, dar nici să nu pună bețe-n roate unei investiții mai mult decât necesară și importantă nu numai la nivel județean.

 

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Pe site-ul Primăriei Roman, s-au afișat datornicii la data de 30 ianuarie 2017. S-au afișat fiindcă există o dispoziție legală în acest sens, nu pentru că primăria ar avea vreo speranță să recupereze vreun ban de la debitori.

Sunt 168 de persoane juridice (SC, PFA, II, IF, etc.) cu datorii. Pe primul loc, cu 3.032.922 de lei, se află Polirom SA, fosta întreprindere de fire și fibre, aflată de mai mulți ani în faliment. Urmează, cu 802.428 de lei debit, Acvaserv SRL, fosta parte din răposatul GOSCOM, de dinaintea înființării companiei ApaServ, tot în faliment, apoi Parc SA Roman (firma cu restaurantul din parc, unde, în epoca portocalie, se organizau toate protocoalele, microrevelioanele, întâlniri politice și de afaceri, aflată, totuși, în faliment), cu o datorie de 679.913 de lei.

Ceva mai jos se află Turoag SA, firma dnei Nușa Lenuța Chiriac (cea cu Hotel Roman Plaza, Hanul Ancuței ș.a.), aflată în insolvență, a cărei datorie este de 290.872 de lei. Patronul firmei Parc, de care vorbeam, dl. Cojocariu, mai are o firmă, tot în faliment, Cojocariu SNC, care datorează bugetului local 285.052 lei.

Și mai jos, regăsim două din fostele firme ale fostului deputat Dorinel Ursărescu: E85 Impex SRL, cu 241.297 lei datorie, și Motero SRL, cu 170.234 lei, ambele firme fiind, evident, în faliment.

Casa de cultură a sindicatelor are, și ea, 154.250 de lei datorie la primărie. Pe aproape, din punct de vedere politic, dar și fiscal, e și firma fostei ”eminențe cenușii” a PSD-ului din perioada Cărpușor, dl. Vali Luncanu, a cărui firmă, Chianti catering SRL, datorează bugetului 22.935 de lei. Mai figurează, cu 15.143 de lei, societatea DON H.R. SRL Bacău.

Aceste debite reprezintă, în general, impozite pe clădiri, neachitate. Aici sunt trei situații distincte: firmele aflate în faliment, firmele în insolvență și cele ”viabile”. În cazul firmelor falimentate, Primăria nu poate decât să aștepte decizia instanței; dacă instanța stabilește că răspunderea falimentului o poartă administratorul firmei sau patronul, tot prin instanță, primăria poate executa silit persoana. Asta în condițiile, fericite, dar extrem de rare, în care acea persoană mai are ceva pe numele ei. Mai mult, practica arată că sunt destui care își bagă în faliment firmele și își deschid unele noi, pe numele unor persoane cu care, aparent, nu au nicio legătură.

 

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Polițiștii locali pietreni, dar și angajații Primăriei și ai celorlalte structuri locale, sunt pasibili de a returna 4.000 de lei primiți cu ocazia Sărbătorilor de Paști și Crăciun în ultimii trei ani. Decizia aparține Curții de Conturi.

“Acești bani intrau în categoria ajutoarelor sociale. Bineînțeles că nu s-a făcut de capul nostru. Totul a fost cu OK dat de directorul economic, de primar, ordonatorul principal de credite, însă Curtea de Conturi a decis să returnăm bani. Acum, această hotărâre se află în faza de contestare la Tribunal și rămâne să vedem ce se va decide”, spune Eugen Pancu, șeful Poliției Locale Piatra Neamț.

Banii s-au acordat în tranșe de câte 1.000 de lei de Crăciun în 2014, de Paști și de Crăciun în 2015 și de Paști în 2016. Dacă decizia Curții de Conturi rămâne în vigoare, beneficiarii vor trebui să înapoieze sumele primite.

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Pirateria la Târgu Neamț a devenit, odată cu timpul, o problemă tot mai acută pentru taximetriștii din Târgu Neamț. Cei care își desfășoară activitatea legal sunt de-a dreptul revoltați de ceilalți, care lucrează ilegal, le fură clienții, ba, de multe ori, îi mai și amenință pe cei care sunt în regulă cu toate. Mai mulți taximetriști s-au decis să ceară public sprijin, în ideea ca, măcar așa, autoritățile locale să ia măsuri.

Constantin Ilieș, liderul Sindicatului Taximetriștilor Ozana din Târgu Neamț, este cel care vorbește, supărat, de ce îi macină, pe el și pe colegii săi de bună credință.

Suntem nemulțumiți cu privire la locurile de parcare destinate taximetriștilor, care sunt mutate periodic, chiar dacă s-a dat o hotărâre a Consiliului Local. O altă mare nemulțumire a noastră este acest fenomen al pirateriei pe taxi. Noi facem taximetrie legal, iar alții fac piraterie chiar lângă noi. Am făcut sesizări la organele locale, județene, pentru a se lua măsuri și nu s-a schimbat nimic. Am fost și la primărie, și la Poliție. Am discutat și în Comisia de Siguranță a Circulației de la primărie, dar ni s-a spus că implică multe costuri să urmărești pirații și să-i filmezi. Cică ar fi lege doar pentru persoanele juridice, nu și pentru cele fizice. Au făcut două controale, mai demult, pentru a prinde taximetriștii care fac piraterie, apoi s-au oprit. Există cetățeni care nu au autorizație pentru taxi și fac piraterie. Însă, recunosc, există și printre noi taximetriști care nu au autorizație și fac taximetrie la negru. Au autorizația de la ANAF suspendată și plătesc doar locul de parcare. Ei stau cu taxi-ul și în parcarea de la Adormire, și la Central. O altă problemă cu care ne confruntăm este că ne sunt ocupate locurile de parcare special amenajate pentru taxi. Ne sunt ocupate de șoferi din oraș și din alte comune, limitrofe, iar noi nu avem unde să parcăm taxi-ul. Este o hotărâre a Consiliului Local care spune se blochează roțile celor care parchează pe locurile noastre, pentru taxi, dar nu a fost blocată nicio mașină până acum. Eu plătesc 70 de euro anual la primărie pentru acest loc de parcare. Sunt mașini de taxi de la Răucești care vin și parchează în spate la Piață, cu toate că, legal, nu au voie. Ei au loc de parcare doar la Răucești și au voie doar să ia clientul din comună, să-l aducă la oraș, apoi să se întoarcă în comună. Dar ei stau pe locul de parcare plătit de noi! Dorim ca autoritățile să facă controale. Poliția, primăria și Poliția Locală să ia măsuri, că doar pentru aia plătim taxe și impozite”.

Un alt taximetrist atinge subiectul, periculos, al amenințărilor pe care le primesc cei în regulă, de la pirați, dar și de la ceilalți șoferi care parchează pe locurile special destinate taxiurilor. Ionel Cucoș nu doar povestește, dar are și o filmare ca să demonstreze asta. Filmulețul arată un incident în care un polițist local, încercând să legitimeze un șofer parcat pe un loc de taxi, a fost lovit cu botul mașinii și, ca urmare, s-a ales cu fractură la picior.

În față la Peco MOL, există piraterie la drumul mare. Acolo, sunt, zilnic, cel puțin șase-șapte mașini pirat, care fac curse spre Grumăzești și Piatra Neamț. Cei care fac curse spre Răucești la negru stau în spatele Pieței. Sunt doi care stau și vizavi de stația noastră de la Unirea. Acum ceva timp, mi-au luat clientul de la portieră. Ne amenință că ne lasă fără permise. Nu-i zi să nu primim amenințări de la cei care parchează pe locurile noastre! Le explic frumos să nu parcheze pe locul nostru de muncă, că plătim pentru acest loc, iar ei ne amenință. Am fost chemați și la Poliție pentru asta! În orașul ăsta, toți sunt cu relații și pile și, probabil, se cunosc cu polițiștii și nu pățesc nimic. Acum vreo trei săptămâni, un domn de la Poliția Locală a fost călcat cu mașina și a avut fractură la picior. El și cu alți colegi de la Poliția Locală i-au cerut actele unui șofer care a parcat pe locul nostru de taxi. Șoferul a accelerat și l-a izbit, în timp ce-și nota numărul de la mașină. Acum polițistul local, Ștefan David, are piciorul în ghips”, povestește Ionel Cucoș

Vin clienți la frizeria de lângă stația noastră de taxi și își parchează mașina pe locurile noastre. Stau câte jumătate de oră la frizeri, lăsându-ne pe noi fără loc de parcare. E corect așa?”, întreabă, evident retoric, un alt taximetrist.

* Necazuri și cheltuieli, toate foarte mari

La sugestia lor, am mers în zonele menționate de taximetriști, ca să-i vedem pe ”ilegaliști” și, eventual, să-i prindem în flagrant. Prima oprire a fost în spatele Pieței. O mașină, inscripționată cu Taxi și cu autorizație doar pentru Răucești, era parcată pe locurile destinate taximetriștilor din oraș. Șoferul, altfel bine mersi, aștepta clienți. Întrebat fiind, s-a grăbit să se disculpe: ”Acum am oprit. Vroiam să merg să beau o cafea și apoi să plec”.

Între timp, apare un alt taximetrist din oraș, la fel de supărat: ”Numai din cartierul Cărpiniș vin, zilnic, zece mașini în oraș și fac piraterie pe taxi. E un cartier de țigani. Ne iau clienții din fața noastră. Eu, marți, trebuie să merg la primărie, să plătesc 23 de milioane (lei vechi – n.red.) taxe și impozite pe taxi-ul cu care îmi câștig pâinea. 300 lei plătesc parcarea de aici, din spatele Pieței, 180 lei parcarea în oraș. Nimeni nu ia nicio măsură. Eu, dacă mă duc în Cărpiniș, risc să-mi fie spart parbrizul de către țigani. Am vorbit cu domnul polițist Sava și nu s-a făcut nimic până acum. Anual, mă costă psihologicul 100 lei, fișa medicală 200 lei, metrologia 150 lei, plus 16% din profit la stat”, spune Vasile Dulamă.

A doua oprire, în fața benzinăriei MOL, a fost mai rodnică: un șofer acostează două persoane care stau la ”ia-mă nene”. Luat la întrebări de Constantin Ilieș, șoferul s-a dovedit hotărât: ”Ce aveți, bă, cu mine? Sunt două vecine de ale mele și le duc acasă! Poate sun la 112, că vă luați de oameni pe stradă!

* Primăria n-are competențe, dar promite că se va implica

Din punctul de vedere al Primăriei Târgu Neamț, exprimat de viceprimarul Vasile Apopei, fenomenul este cunoscut, arhicunoscut și recunoscut, dar ”nu intră în atribuțiile administrației locale să aplice amenzi și sancțiuni”.

Primăria cunoaște situația taximetriștilor care nu au autorizație și fac evaziune fiscală. Noi am propus taximetriștilor care-și desfășoară activitatea legal să afișăm un panou, în stațiile de taxi, cu mașinile care sunt autorizate de Primărie. Ar fi mult mai ușor și pentru cei care fac controale să depisteze cine e legal și cine face piraterie. Apoi, va trebui să mai organizăm o serie de controale inopinate, în colaborare cu Poliția Națională, pe timpul zilei, dar și pe timpul nopții. Iar atunci când sesizează taximetriști care fac piraterie să meargă și să facă plângere sau sesizare la Poliția Națională. Nu este de competența noastră să dăm amenzi și să aplicăm sancțiuni”.

Acestea fiind datele problemei, rămâne doar ca autoritățile competente, că o fi Poliția, că o fi ANAF-ul, că o fi cine-o fi, să-și facă datoria mai cu sârg decât până acum. Între timp, taximetriștii autorizați vor continua să-și plătească dările pe care le au de plătit, iar pirații vor continua să nu.

 

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Nu sunt decât câteva săptămâni de când, în Neamț, s-a iscat un (nou) scandal pe învățământ și, din nou, faima ne-a precedat în fața întregii țări. De data aceasta n-a mai fost vorba nici de Evaluare, nici de Bacalaureat (mai e ceva vreme până-n vară) și nici măcar de concursul pentru directorii de școli (unde povestea e departe de a se fi încheiat). De data aceasta a fost vorba de Liceul ”Mihail Sadoveanu” din Borca, unde doi elevi au avut o aventură sexuală chiar în sala de cursuri, la o oră când ar fi trebuit să aibă cursuri, dar, evident, nu le-au avut.

Ulterior, din ancheta demarată de conducerea liceului, dar și din cele ale Poliției și Inspectoratului Scolar Județean Neamț, a reieșit că partida de amor a fost… favorizată de profesorul care a lipsit, atunci, nemotivat de la clasă. Sigur, nu e nici primul, nici ultimul, nici măcar un dezastru național că un profesor nu-și ține ora, dar, în cazul de față, a devenit unul, local, pentru că doi elevi, iresponsabili și cu hormonii tropăind, au făcut-o de oaie, iar toată lumea a aflat. Că, de fapt, despre asta e vorba: că a aflat lumea.

De asta nu s-a putut trece cu vederea și, de ochii lumii, ațintiți asupră-le, cei implicați au fost nevoiți să cerceteze și să ia măsuri/ sancțiuni. Pentru asta, a fost nevoie mai întâi de identificat vinovații.

Evident, episodul a înroșit obrazul unei școli care are prestigiul său, chiar dacă se bazează mai mult pe trecutul istoric. Evident, opinia publică a fixat cu privirea elevii ”păcătoși”și profesorul absent, așteptând pedeapsa. Care a venit, într-un final, și pentru cei doi elevi, și pentru profesorul Constantin Marariu.

* Un țambal urât și o batistă frumoasă

Cu chiu, cu vai, după multe codeli și fereli, conducerea liceului a trimis la Inspectoratul Școlar Județean o propunere, prin care solicita retragerea burselor profesionale și scăderea notei la purtare în cazul celor doi elevi. Pentru profesorul care nu și-a putut justifica absența s-a cerut desfacerea contractului de muncă. În fond, Inspectoratul Școlar a făcut ce poate face mai bine: să monitorizeze și să controleze. Directorul liceului de la Borca a declarat, pe 24 ianuarie, că va crea o secțiune pe site, în care va publica deciziile luate. Pauză. Nici până astăzi nu a fost arătată vreo foaie care să ateste măsurile propuse. Mai mult, la Inspectorat, nu pare să fi fost vreun interes serios pentru monitorizarea până la capăt a evenimentului. Totuși, dincolo de linia întâi a ”frontului” pe care s-a consumat acest subiect, apare un mare semn de întrebare, legat de identitatea profesorului și, mai ales, părerea acestuia vizavi de scandalul de la Borca. Profesorul în cauză, Constantin Marariu, a acceptat să vorbească cu noi și a făcut câteva dezvăluiri cel puțin surprinzătoare.

Noi, convinși că măsura de desfacere a contractului de muncă a fost pusă în aplicare, l-am întrebat cum a primit vestea. Răspunsul a fost memorabil:

  • Spuneți-mi, că pe cuvântul meu dacă știu ce sancțiuni am…! Nu m-a anunțat, nu mi-a dat nicio hârtie oficială, nimic!

Reporter: – S-a vorbit despre desfacerea contractului de muncă…

Constantin Marariu: – Asta este o speculație. N-are cum. Pentru două ore care am plecat mai devreme, n-are cum. Ce s-a întâmplat după, nu-i treaba mea. Eu pot să-mi spun punctul de vedere.

 Rep.:- Dvs. nu știați despre decizia asta?

C.M.: – Dar nu știu despre nicio decizie, că nu mi-a dat nimic.

 Rep.: – Dvs. mergeți în continuare la ore?

C.M.: – Da, cum să nu! Astea sunt speculații, știți cum… Am mai citit și în presă că, tot așa, e posibil, în semestrul al doilea, să-mi desfacă contractul de muncă, pentru că am lăsat copiii să plece acasă… c-au vrut ei, nu c-am vrut eu.

 Rep.: – Ați mai fost sancționat pentru că ați lipsit de la ore?

C.M.: – Am fost sancționat în noiembrie, pentru o oră care le-am dat drumul acasă și niște chestii, dedesubturi despre care nu pot să vorbesc prin telefon.

 Rep.: – Cum comentați cele întâmplate la Borca?

C.M.: – Eu nu pot să vă spun prin telefon absolut nimic, pentru că faceți un reportaj și după aceea mă strâng ăștia (???) de gât, pe aici. Eu știu adevărul, dar nu pot să spun decât dacă ne întâlnim față-n față. Până nu-mi dau sentința (decizia – n.red), cum s-ar zice, să vedem cum m-au sancționat, nu pot să dau replică, pentru că nu am la ce să dau replică. Eu am fost cooptat într-o comisie de disciplină și, pentru că am plecat, din tot procesul verbal și ce a fost acolo, singura mea vină este că le-am dat drumul la copii, două ore. Că ce s-a întâmplat după nu mai este vina mea. Este vina copiilor. Și gata. Asta este cel mai simplu. Cam asta este rezoluția. Deci, ei au făcut niște mascări, așa, pe din dos, cum ar veni.

 Rep.: – Dvs. aveți să vă reproșați ceva din tot episodul ăsta?

C.M.: – V-am spus foarte clar. Singura chestie pe care mi-o reproșez este că am plecat cu două ore înainte. Eu am fost și la Consiliul Profesoral și, de-abia când să plec la Piatra, m-a chemat directorul deoparte și mi-a spus: «Vezi că la tine în clasă a fost un viol.» Am rămas paf, vă dați seama!Și n-a fost niciun viol, pentru că fata a cam tras de băiat, băiatul fiind tinerel, ce-o fi zis, că acum e momentul.Mie mi s-au tăiat orele în condică. Nu știu câte sancțiuni or să-mi dea, dar cu desfacerea contractului de muncă nu cred. Abia atunci vin la dvs. și fac scandal în presă. Nu se poate, n-au cum să mă dea afară! Aici sunt niște interese, pe care dvs. nu le știți.

 Rep.: – Vizavi de cine aceste interese?

C.M.: – Vizavi…? Vizavi de ceea ce se întâmplă aici. Toată ziua am mers la… Nici colegii care sunt în Consiliul de Administrație n-au spus nimic, c-au spus că trebuie să ia legătura cu Inspectoratul, dar Inspectoratul n-are nicio treabă, școala decide. Sunteți primul care m-ați contactat. Nici măcar de aici, din Borca, în afară de comisia respectivă. A venit și mama cu fata, și Poliția, nimeni nu m-a întrebat nimic. Mă bucur că m-ați sunat. Eu n-am ce pierde, pentru că, la meseria mea, eu îmi găsesc de lucru. (…)

S-a făcut Consiliul de Administrație și de acolo eu nu am rezoluția. Dar nu pot să spun prin telefon ceea ce se poate spune. Pentru că aici sunt niște interese personale. Eu nu am fost bine primit la Borca, pentru că trebuia să vină altcineva. Atât pot să spun prin telefon. Am căzut în cursă, asta e singura chestie. V-a spus domnul director că mă dă afară? Are el dreptul ăsta? (…)

Am mai avut o altă ședință, cu dirigintele și cu părinții, în clasă, și s-a propus și s-a aprobat nota 2 la purtare la copii și luarea bursei pe 3 luni. Dar legea prevede să mă dea pe mine afară pentru că am lipsit două ore? Nu prea aș crede. Eu n-am nimic de pierdut, dar nici nu vreau să mă țigănesc cu… în sfârșit, înțelegeți printre rânduri ce vreau să zic. Eu sunt de acord să mă întâlnesc cu dvs. după ce primesc răspunsul și atunci îmi spun și eu părerea mea, ce se întâmplă pe la Borca pe aici. Se bat copiii, astea nu se văd. Îi lasă, cu zilele, cu săptămânile, liberi, nu vin la școală… Dar aici a fost interesul ca eu să fiu lucrat și nu-i nicio problemă. Nu mor eu de foame.

 Rep.: – Am înțeles că sunteți titular la Liceul ”Carol I” din Bicaz…

C.M.: – Eu sunt titular la Bicaz, la Bicaz nu mai sunt ore. Când am fost la ședința publică, la Inspectorat, singura catedră… Și aici e o poveste, singura catedră liberă a fost la Borca și am ales Borca, dar, când am venit, li s-a părut că sunt în coasta lor, iar eu sunt un om bun, n-am treabă cu nimeni. Eu atât fac: fac orele și îmi văd de treabă. Dar, în sfârșit, trebuia altcineva să vină în locul meu. Eu am fost amenințat din toate părțile. E o poveste lungă. Am fost ameninat cu Poliția, și cu televiziunea, și cu Inspectoratul, dar deocamdată nu m-a căutat nimeni nici la dinți. Nu m-a întrebat nimeni absolut nimic. (…)

A fost o chestie foarte simplă. Au fost 5 copii în clasă și eu am făcut o oră, de la 10 la 11 și ei, elevii, au spus: «Dom’ profesor, nu mai veniți la ore, că noi  o să plecăm acasă, că e vineri». Și, pe bună dreptate, am ieșit ultimul din clasă, am stins lumina, i-am văzut plecând și eu m-am dus în Borca, pentru că aveam niște treabă. Ca să aflu la ora 2, de la director, că a fost viol în clasă.

Cazul de la Borca pare a fi unul în care nu s-a dorit un final, nu unul extrem de deranjant, în orice caz. Declarațiile profesorului, totuși, stârnesc niște viespi în cuibul lor.Dacă vor fi înnăbușite sau întețite, rămâne să aflăm.Rămâne o certitudine faptul că, deși la ISJ Neamț există raportări lunare pe absenteism și abandon școlar, nimeni, dar absolut nimeni, nu verifică modul cum sunt motivate zeci de mii de absențe într-o singură lună. Ar fi, de asemenea, interesant și de dorit o raportare, tot lunară, a absențelor cadrelor didactice, și motivate, și nemotivate. Nu în ultimul rând, în virtutea eternei reformări a Educației, ar fi de dorit un cadru care să stabilească mult mai clar cine ce are de făcut și cum răspunde în cazul în care nu face. Pentru că, deocamdată, în învățământul din Neamț și de aiurea, din țară, spălatul pe mâini și fuga de răspundere au fost deja ridicate la rang de artă.

 

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

În același dosar cu Marius Crăciun și Radu Viorel Ursache, primarul de Bălțătești, Marcel Prună, actualul primar al comunei Pipirig, a fost condamnat de Curtea de Apel Bacău pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, ”la pedeapsa principală de 2 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii exercițiul drepturilor”.

La fel ca la Bălțătești, este tot vorba despre niște drumuri comunale, făcute pe bază de devize supraîncărcate, la comandă politică, cu bani dați pe ochi frumoși unei firme a lui Marius Crăciun.

Sentința zice mai departe: ”Dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere aplicată inculpatului pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 86/2 cod penal. Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev de art. 86/4 Cp.

În baza art. 86/3 alin. 1 Cp, pe durata termenului de încercare, impune inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:

  • să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț de câte ori este chemat.
  • să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile.
  • să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă
  • să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit.a teza a II-a și lit b C.p.1969 în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C.p.

În baza art. 71 al.5 C.p.1969 pe durata termenului de încercare dispune și supendarea executării pedepsei accesorii”.

Nu în ultimul rând, instanța ia act că UAT Comuna Pipirig nu s-a constituit parte civilă, dar tot confiscă de la Marcel Prună suma de 177.423, 47 lei și menține sechestrul asigurător asupra bunurilor acestuia, sechestru instituit pe un imobil din Pipirig, conform procesului verbal din 30 noiembrie 2012.

 

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Aflată în procedură de clasare din luna martie a anului trecut, Casa Mironescu din Tazlău a fost vândută, fără ca moștenitorii să fi anunțat Direcția pentru Cultură Neamț, instituția care avea drept de preempțiune. Vânzarea s-a făcut destul de discret, în sensul că un localnic, care a dorit să achiziționeze imobilul, s-a dus și a luat legătura direct cu moștenitorii (ei locuind în Cluj, Brașov și Bacău).

Anunțul, care apăruse pe internet în primăvara lui 2016, conținea o descriere completă a imobilului, inclusiv o parte din istoric, probabil în ideea de a fi cât mai tentant: «Vând casă la țară intravilan (suprafața construită aproximativ 400 mp) cu teren (livadă cu meri și pruni de 1400 mp) în suprafață totală de 1800 mp, în comuna Tazlau, Județul Neamț, Romania, la preț super-avantajos de 20.000 euro. Casa si terenul se află în comuna Tazlău, Ia o depărtare de 20 km de gara Roznov și la aproximativ 38 km de Piatra Neamț, pe DN156A. Casa este construită pe fundație solidă din piatră, pe două nivele, cu târnaț (prispă – n.red.) din lemn, scară exterioară și cu un turnuleț situate Ia nivelul acoperișului, are o fântână la intrare și montat hidrofor în exterior, iar în casă are toaletă și montată instalație de apă!

Casa se află la strada Principală, la numărul 34, din comuna Tazlău, într-o zonă liniștită, împădurită cu brazi și în apropierea râului Tazlău și a Mănăstirii Tazlău. Casa (moșia sau conacul, cum era denumirea pe vremuri) este unicat decorată și mobilată, interior-exterior și este împrejmuită de o frumoasă terasă din lemn, are ca facilități: energie electrică, boiler electric, sobă de teracotă, fântână, loc de parcat mașina, anexe, etc.

În această casă a trăit și a locuit medicul și scriitorul I.I. Mironescu, născut la Tazlău. Actuala casă memorială, este în prezent proprietate privată, cu trei proprietari de drept, după succesiunea efectuată de moștenitorii de drept atât ai casei, cât și ai terenului. Casa a aparținut doctorului și scriitorului I.I.Mironescu, care a fost și învățător în satul Tazlău. Acesta a urmat școala primară în Tazlău și Piatra Neamț, după care și-a făcut studiile liceale la Liceul Internat din lași. Acesta a urmat cursurile la Facultatea de Medicină din Iași. În 1912 își susține doctoratul în medicină și lucrează ca doctor cu specialitatea în dermatologie la Berlin, el este numit profesor la Facultatea de Medicină în 1921, unde va sta până în 1939, devenind și șeful Clinicii de Dermatologie de la Spitalul ”Sfântul Spiridon”.

I.I. Mironescu a înființat la Tazlău un sanatoriu pentru relaxarea persoanelor cu surmenare fizică sau morală, unde s-au perindat nume de seamă ale literaturii române.

Casa din Tazlău era, cu mult timp în urmă, și locul de întâlnire și relaxare spirituală al multor personalități marcante de cultură din jurul revistei ”Viața românească”,printre care amintim de: Mihail Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, Panait Istrati, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Păstorel Teodoreanu, Ionel Teodoreanu. În trecut, casa memorială scoasă la vânzare a fost amenajată ca muzeu, în prezent este proprietate privată, dar cu o valoare istorică deosebită, ea necesită în prezent mici renovări și reparații de consolidare, atât în interior, cât și în exterior.

Decorul și zona comunei Tazlău unde se află situată casa și terenul, este unul foarte frumos, înconjurată de munte si brazi, puternic ozonificată, este ideală pentru relaxare sau pentru a petrece vacanța! Casa poate fi restabilită și folosită ca și Pensiune Turistică, loc de relaxare și de petrecere a timpului liber, aceasta fiind o atracție deosebită și din punct de vedere istoric. Solicit respectuos să fiu sunat doar de persoane serioase, cu adevărat interesate de anunț, în afara zilelor de Sâmbătă și Duminică. Prețul nu este negociabil!».

* ”A venit cu actul de vânzare-cumpărare la primărie și atunci am aflat”

Din momentul când oferta a devenit publică, a început agitația, însă, până la urmă, nicio instituție nu a cumpărat casa memorială. ”Dl. Iacoban, care era președinte al Consiliului Județean, a venit la Tazlău, împreună cu domnii Bumbu și Moisii, s-a discutat despre posibilitatea ca imobilul să fie cumpărat de Consiliul Județean, dar, până la urmă, nu s-a concretizat”, a declarat Constantin Machidon, primarul de Tazlău. ”Dacă am văzut că nu apare nicio șansă de nicăieri, ne gândeam cum am putea face să cumpărăm noi casa și, spre sfârșitul anului trecut, a apărut băiatul ăsta, care lucrează ca șofer de TIR în Germania, cu actul de vânzare-cumpărare la primărie. Atunci am aflat și noi că s-a vândut și i-am atras atenția să o lase așa, muzeu memorial, că e o grămadă de istorie acolo și ar fi păcat. M-a asigurat că o va păstra așa cum este și-și va amenaja o singură cameră, undeva la etaj. Acum cheia este la mama lui, în caz că vrea cineva să meargă să viziteze, iar el a plecat înapoi la muncă, în Germania. Din câte îl știu, este băiat serios și, dacă a spus că va rămâne casă memorială și se apucă de renovări imediat după ce dă căldura, așa va face”.

Casa Mironescu este unul din cele două simboluri ale comunei Tazlău, alături de mănăstirea ctitorită de Ștefan cel Mare. Cum nu s-a ocupat nimeni îndeaproape de întreținerea imobilului, deja pe fațadă se văd urmele ploilor care s-au prelins, subtil, pe ”traseul” instalației electrice. Și acoperișul pare a avea nevoie să fie schimbat.

* ”Cât timp e în procedură de clasare, ar fi trebuit să ne anunțe”

Un an începând din clipa în care a fost declanșată procedura de clasare, orice imobil este protejat prin lege ca și cum ar fi monument ”cu drepturi depline”, ceea ce este valabil și în cazul Casei Mironescu. Numai că, până în luna martie 2017, când deja expiră termenul de un an, este foarte puțin probabil ca lista monumentelor din județul Neamț să fie îmbogățită cu muzeul memorial de la Tazlău. Și, în această situație, imobilul va reveni la statutul lui inițial, de ”proprietate privată”, și va depinde exclusiv de voința proprietarului. Care, e adevărat, a promis că va face tot ce depinde de el ca unul dintre simbolurile comunității să rămână, în continuare, viu.

Primarul de Tazlău spune că ar fi bine ca în casa memorială să se organizeze cenacluri și seri de poezie, ca în timpurile bune, pentru că, de vizitat, ”nu se prea înghesuie lumea”.

Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț, a fost mai surprinsă decât primarul să afle că deja casa s-a vândut: ”Noi am notificat proprietarii și aveau obligația să ne anunțe în cazul vânzării, ceea ce n-au făcut, deși aveam drept de preempțiune. E încă o picătură într-o mare de dezamăgiri vizavi de sensul în care se mișcă lucrurile. Singurul beneficiu pe care-l aveau proprietarii de monumente era scutirea de impozit pe clădire și pe teren, dar s-a modificat legea și această scutire este acum la latitudinea autorităților locale. Așa că, dacă vrea primarul, e bine, dacă nu, nu. În schimb, lista obligațiilor e lungă. Bunăoară, dacă noul proprietar al Casei Mironescu vrea să se apuce de lucrări până în luna martie, are nevoie de aviz de la noi, dacă începe mai târziu și imobilul iese din perioada de un an, în care este considerat monument, iar, între timp, nu este clasat, nu mai are nevoie de aviz”.

Casa din Tazlău a fost amenajată ca muzeu memorial în anul 1969, la inițiativa Rodicăi Mironescu, fiica lui Ioan I. Mironescu. Ea a strâns obiecte personale de-ale tatălui ei, dar și fotografii, schițe, cărți, însemnări și note, și a reconstruit, în două încăperi, atmosfera din perioada când a trăit medicul și scriitorul I.I. Mironescu.

Gard în gard cu muzeul, este o altă casă deosebit de frumoasă, care a fost a boierului Broșteanu. Moștenitorii acestuia – care, și ei, lucrează în Germania – au început s-o renoveze, i-au făcut gard nou și i-au schimbat acoperișul. La fel ca muzeul memorial, Casa Broșteanu nu este clasată, dar stârnește admirația oricărui trecător, care-și dă seama că, dincolo de gard, e o parte din însăși istoria localității.

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Arhiva Iasi TV Life

« March 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31