În vara acestui an, administratorul unei firme de confecţii din Bacău a fost trimis în judecată pentru delapidare. M.L. (74 ani), cetăţean italian, a fost acuzat că a furat banii care li se cuveneau salariaţilor după care a fugit din ţară.

Lipsa de infrastructură rutieră care să lege regiunea Moldovei de restul ţării încetineşte dezvoltarea acestei zone, iar investitorii renunţă la proiecte din cauza lipsei de predictibilitate, în contextul propunerilor de modificări legislative din România.

Chiar dacă sunt în clasa a XII-a, Răzvan Bîrgăoanu, Mugur Tomiţă şi Răzvan Apostu - s-au lansat în lumea afacerilor încă de acum doi ani, când au primit primul lor contract. Elevii au deschis firma pe cont propriu, iar acum au venit cu o propunere pentru Colegiul „Raco­viţă“ prin care să întărească legătura cu mediul educaţional şi „să deschidă o perspectivă cât mai bună asupra orientării elevilor în faţa noilor pro­vocări ale sistemului actual de învăţământ“. Colaborarea propriu-zisă constă în crearea şi organizarea unei platforme educaţionale care are rolul de a înlesni învăţarea limbajelor de programare care necesită executarea la nivel de server. Mai exact, elevilor de la „Racoviţă“ vor avea posibilitatea să înveţe PHP, MySQL, HTML, CSS cu ajutorul unui cont de acces la unul dintre serverele SkyCity Network SRL.

 
Platforma este realizată şi utilizată din luna octombrie 2016 şi permite elevilor, deocamdată doar celor din clasa a XII-a A, să lucreze direct la nivel de server. Cei trei afacerişti pun la dispoziţia şcolii resursele firmei, oferind posibilitatea elevilor de a-şi îmbogăţi cunoştinţele de informatică, dar şi să înţeleagă mai bine lumea an­tre­prenoriatului.  

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a decis, luni, înfiinţarea Trustului de Clădiri Metropolitane, o societate comercială aflată sub autoritatea municipalităţii, care va avea ca principal obiect de activitate construirea de locuinţe pentru tineri.

"Primăria Generală a Capitalei, prin acest trust, va construi locuinţe sociale şi locuinţe pentru tineri. Nu intră sub nicio formă în coliziune sau în concurenţă cu dezvoltatorii sau contructorii imobiliari de pe piaţa liberă deoarece această nişă niciodată nu va putea să aibă resursele financiare pentru a contracta un credit de la o bancă comercială sau a contracta un împrumut sau o achiziţie directă de la un dezvoltator imobiliar. Toate achiziţiile pentru materiale de construcţii se vor face prin licitaţii respectând în litera şi spiritul său legislaţia în vigoare în materie de licitaţii. De asemenea, se supune contrului şi verificării Curţii de Conturi", a declarat Gabriela Firea.

Proiectul de înfiinţare a societăţii de construcţii a fost adoptat de Consilierii Generali cu 36 de voturi pentru, o abţinere şi patru voturi împotrivă.

Membrii fondatori ai societăţii şi acţionarii acesteia vor fi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care va deţine un număr de 119.880 de acţiuni, reprezentând 99,9% din capitalul social şi SC Service Ciclop SA, care va avea 120 de acţiuni, însemnând 0,1% din capitalul social. Valoarea totală a capitalului social este de 12.000.000 de lei.

SC Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti SA va avea ca obiect principal de activitate construcţia de locuinţe în vederea vânzării şi închirierii lor, apartamente cu destinaţia de locuinţe sociale, de necesitate, locuinţe pentru tinerii căsătoriţi, cu vârsta de cel mult 35 de ani, sau pentru alte categorii de persoane ce vor fi hotărâte de Consiliu. De asemenea, Trustul de Clădiri Metropolitane ar urma să aibă ca activiăţi conexe şi tăierea şi rindeluirea lemnului, fabricarea unor produse din beton sau construcţii metalice, comerţ al produselor din ceramică, cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare, închiriere şi leasing autovehicule, administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract, activităţi de arhitectură sau de întreţinere, construcţii hidroelectrice, transporturi rutiere de mărfuri sau servicii de mutare.

 

 

Sursa: mediafax.ro

O firmă de protecţie şi pază din Botoşani, înfiinţată în mai 2010 şi controlată de un fost poliţist, a ajuns să fie reclamată la ITM, dar şi acţionată în instanţă, pe motiv că nu respectă drepturile de muncă ale angajaţilor. Administrată până nu de mult de Gheorghe Silistră, fostul şef al Serviciului de Arme, Explozivi şi Substanţe Toxice, societatea „Tudor Guard” a intrat în insolvenţă în toamna lui 2015, fiind administrată în prezent de un lichidator desemnat de Tribunalul Botoşani.

Interesant este că societatea este „moştenitoarea” altei firme înfiinţată de acelaşi Gheorghe Silistră, „SilPop Training Center SRL”, cu acelaşi obiect de activitate, şi care a fost desfiinţată tot după ce a intrat în insolvenţă din cauza datoriilor. Primele probleme au apărut încă din 2011, când un fost angajat, Constantin S., a acţionat firma în judecată pentru drepturile salariale neplătite. Atunci, societatea „Tudor Guard” a fost obligată de magistraţii Tribunalului să plătească toate sporurile neachitate pentru ore suplimentare fostului agent.

Bomba avea să explodeze însă în 2014, când un alt fost angajat, Mircea V., a dat în judecată firma tot pentru o serie de drepturi salariale neplătite.

Chemaţi la bară, reprezentanţii firmei au susţinut atunci că nu mai au fişele de pontaj şi că cel în cauză ar fi respectat programul şi nu ar fi prestat activităţi nici în weekend şi nici noaptea.

Aspectele s-au schimbat considerabil în momentul în care instanţa a audiat o serie de martori, care au arătat că Mircea V. a prestat activităţi ca şi ceilalţi agenţi, respectiv 24 de ore cu 48 de ore libere sau 24 de ore cu 72 de ore libere, paza la acele obiective fiind asigurată non-stop, 24 de ore din 24. Într-un final reprezentanţii firmei au acceptat să-i plătească bărbatului o diferenţă de 3.000 de lei.

Dar în timpul procesului s-au scos la iveală mai multe aspecte. Astfel, Mircea V. a arătat că firma îşi desfăşura activitatea cu deficit de personal, ceea ce ducea la efectuarea de ore suplimentare de către angajaţi.

Mai mult, acesta a mai menţionat şi că a încercat soluţionarea amiabilă cu angajatorul fără nici un rezultat.

Interesant este că Mircea V. a depus sesizare la ITM Botoşani, însă prin răspunsul primit s-a făcut referire doar la menţiunile din contractul său de muncă, şi nu la situaţia reală de desfăşurare a activităţii, respectiv nerespectarea unor drepturi salariale. Cert este că, în ciuda acestor procese prin care firma a fost obligată de fiecare dată la plată, reprezentanţii societăţii nu au făcut uz de căile de atac, sentinţele rămânând definitive încă de la instanţele de fond, prin neapelare.

 

Sursa: monitorulbt.ro

Vin sărbătorile și, o dată cu ele, cele mai frumoase petreceri!

De ce să iți petreci timpul făcând curățenie după invitați?

Cheamă-ne și tu iți poți păstra spiritul sărbătorilor pentru mai mult timp!

Telefon: 0731 223 229

Facebook: https://www.facebook.com/soscuratenie.ro/

Web: www.soscuratenie.ro

Remain happy, we do the cleaning!

 

Vasile Vita a pus bazele, în 1991, unei afaceri de distribuţie a componentelor electronice la Cluj, pornind cu un capital de 100 de dolari, şi aceia împrumutaţi. După ce a cărat marfa cu o geantă, pe tren, din Polonia, firma s-a dezvoltat, ajungând în acest an la o cifră de afaceri de 9,5 mil.euro.

Vasile Vita a absolvit în 1986, la Cluj-Napoca, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar după Revoluţie a identificat o nişă pentru a începe o afacere la care se pricepea, cea a distribuţiei de componente electronice, în special pentru televizoare, iar firma a numit-o ”Vitacom Electronics”.

”În 1991 era nevoie de orice, nu exista aproape nimic. După Revoluţie, televizoarele au devenit un bun la care râvnea fiecare român, mai ales cele color, dar s-au lovit de o problemă. Începuse importul de televizoare second-hand, care se mai stricau. Nu existau piese de schimb, nu existau componente, cererea a fost foarte mare. Şi atunci am identificat această nişă şi am început cu componente electronice, o afacere în domeniul pe care îl studiasem în facultate. Am fost norocos din acest punct de vedere. În timp, am început şi alte afaceri în alte domenii, dar nefiind în domeniul meu de expertiză nu prea au mers şi am înţeles că trebuie să rămân în domeniul pe care îl stăpânesc”, a spus Vita.

Începutul a fost greu, proaspătul antreprenor fiind nevoit să aducă marfa din Polonia, cu trenul, transportată în geantă.

”La început am adus strict trei produse – tranzistori, diode şi filtre ceramice cu care se trăgeau în bandă televizoarele aduse din străinătate. Mergeam până în Varşovia după marfă, era obositor, călătoream şi de două ori pe săptămână cu trenul, am stat în picioare sau, uneori, dormeam pe scara de la cuşetă, ca să nu dorm direct pe podea. Aduceam marfa în geantă, o vindeam la service-uri care reparau televizoare, mă reîntorceam. Am pornit cu un capital de 100 de dolari, şi aceia împrumutaţi”, a povestit Vasile Vita.

Încet-încet, afacerea s-a dezvoltat, iar antreprenorul clujean a început să îşi distribuie marfa prin ţară, după ce a reuşit să îşi cumpere un autoturism în rate.

”Plecam luni prin ţară şi când mi se termina marfa mă întorceam. Până prin 1996, afacerea a crescut, dar puţin, pentru că nu dispuneam de capital şi nici nu am accesat credite pentru că era nevoie de garanţii foarte mari. A fost greu. Dar o dezvoltare puternică a intervenit în evoluţia firmei în 1996 când partenerul din Olanda mi-a acordat, doar pe baza unei convorbiri telefonice, un credit comercial de 250.000 de mărci germane. A fost pe bază de încredere. Atunci am reuşit să prind avânt”, a spus antreprenorul clujean.

Înainte de anul 2000, trendul a început să se schimbe, nu se mai reparau aparatele electronice, tehnologia se schimbase, astfel încât afacerea s-a reorientat spre accesorii şi consumabile în domeniul electronicii şi produselor electrocasnice, şi s-a început vânzarea de conectică, baterii, becuri, memorii pentru telefoane, acesorii pentru calculatoare, marfa fiind adusă din China şi Taiwan.

”Dacă am pornit, iniţial, cu trei tipuri de produse, acum desfacem în jur de 400 de produse . Am văzut că se pot câştiga bani din această afacere, am avut rezultate şi, timp de cinci ani, la început, tot profitul l-am reinvestit în firmă. În acest an, vom ajunge la o cifră de afaceri de 9,5 milioane de euro”, a mai spus Vasile Vita.

Vitacom Electronics are, în prezent, deschise nouă magazine de retail la nivel naţional, din care opt în afara municipiului Cluj-Napoca, dar şi depozite în Cluj-Napoca şi Bucureşti, şi un număr de peste 100 de angajaţi.

 

Sursa: mediafax.ro

O fabrică de steaguri din Sibiu lucrează din septembrie să livreze la timp comenzile pentru Ziua Naţională. În Timiş, o altă fabrică lucrează, de trei săptămâni, de la ora 6 până la miezul nopţii ca să facă faţă comenzilor.

La fabrica de steaguri din Mârşa, judeţul Sibiu, zeci de croitorese lucrează, în această perioadă, peste 60.000 de metri liniari de material.

Pentru Ziua Naţională a României, fabrica de la Mârşa a început să lucreze încă din luna septembrie, când a făcut comenzile pentru materialul din care croitoresele trebuie să facă mii de steaguri de diferite mărimi.

Reprezentanţii firmei au declarat, pentru MEDIAFAX, că un drapel înseamnă mult mai mult decât o bucată de material.

"Noi începem să ne pregătim pentru perioada aceasta mult mai devreme. Am început să ne aprovizionăm prin septembrie. Lucrăm cam din octombrie şi în noiembrie, am făcut deja o livrare pentru un mare lanţ de magazine din România, unde se vor găsi eşarfe tricolore, steaguri de diferite dimensiuni, minieşarfe, steguleţe de maşină, steguleţe de mână, toate făcute de noi. În perioada aceasta facem zeci de mii de steaguri. Nu lucrăm doar steaguri de România, ci fel de fel de alte steaguri, de diferite forme şi mărimi. În perioada aceasta predomină, însă, cele de România”, declară, pentru MEDIAFAX, Cristina Maierean, inginer textilist, şef de producţie la firma care produce steaguri.

Inginerul explică faptul că există mai multe feluri de steaguri: steaguri de catarg, care sunt diferite ca dimensiuni şi mod de arborare, dar şi steag cu lance, care are, în general, un metru pe un metru jumătate. La fabrică se fac şi cocarte, steaguri de maşină, eşarfe şi tot felul de obiecte din culorile tricolorului

"Steagurile de catarg au culorile pe verticală sau, la cererea clientului, pe orizontală. Au o lăţime de un metru şi lungimea până la cinci metri sau chiar mai mult”, spune Maierean.

Aceasta explică şi cum se întâmplă ca drapelul să pară făcut dintr-o singură bucată, deşi sunt trei culori: "Noi facem steaguri imprimate şi steaguri cusute. În ceea ce priveşte steagurile imprimate, imprimarea se face pe un material alb de pe o hârtie colorată. La steagurile cusute, tăiem fâşii şi unim una cu cealalaltă”.

La Mârşa se fac steaguri de 16 ani, nu doar pentru România, ci pentru orice ţară. Se fac steaguri simple, dar şi steaguri cu simboluri heraldice, cu stema oraşului, steagul NATO şi al Uniunii Europene.

Iar atunci când vine vorba de steagul Uniunii Europene, lucrurile par extrem de complicate, însă doar pentru cei neavizaţi. Cei de la fabrică ştiu exact mersul lucrurilor: o maşină programată pe calculator taie cu flacără stelele Uniunii, o angajată le adună de pe planşă, iar un tânăr cu multă răbdare desenează locul exact unde va fi aşezată fiecare stea, apoi fiecare este aşezată pe pânză şi presată mecanic.

"Avem graficieni care fac desenul pe calculator. În general, steagurile cu stema oraşului se fac prin imprimare. Nu le coasem. Primim ţesătura pe care face transferul de culoare. În perioada aceasta am lucrat cam 30.000 de metri de material subţire din export. Pe acest material se lucrează prin transfer de culoare, fără cusătură. Pe alţi 30.000 de metri din producţie internă, românească, lucrăm steaguri la care coasem culorile”, explică una dintre angajate.

Pentru a lucra atât de mult cu drapelul tricolor, e nevoie să fii şi puţin patriot. Cei de la fabrica de steaguri sunt mai mult decât patrioţi: îşi arborează steagul şi cer acelaşi lucru şi de la cei care primesc drapelul de la ei.

"Ce pot eu să vă spun este că celor cărora le dau un steag le pun o condiţie: să îmi facă o poză şi să mi-o trimită să văd că a fost arborat drapelul. Suntem români şi vreau să văd steagul României arborat. Vrem noi să vedem steguleţe la maşini. De ce noi nu punem steguleţe la maşină? Americanii îşi fac tot felul de obiecte din culorile steagului. Culorile noastre nu sunt frumoase? Eu îmi pun steagul în geam. Aşa simt eu că trebuie să fac. Făceam şi înainte de a lucra aici. Dar poate sunt eu mai ciudată. Eu, când e ziua lui Eminescu, citec poezii de Eminescu”, afirmă Cristina Maerean.

La Mârşa este şi locul unde cluburile Steaua Bucureşti şi Dinamo Bucureşti "stau la aceeaşi masă”, sau, mai bine zis, la aceeaşi maşină de cusut, pentru că, spune şeful de producţie al fabricii, se fac, aici, steguri, fanioane, eşarfe, echipament sportiv personalizat. Tot la Mârşa se fabrică echipamentul naţionalei de polo a României.

Într-o altă încăpere a fabricii se află cel căruia îi place să spună că face croitorie de 50 de ani şi că meseria lui este artă şi matematică în acelaşi timp.

În perioada aceasta, Nicu Vezan se ocupă de costumele populare pe care urmează să le îmbrace Ansamblul Junii Sibiului la concertul aniversar, dar şi la concertul care va avea loc pe 1 decembrie. Costumele vechi de sute de ani sunt reproiectate, recroite şi reţesute, astfel încât între costumele vechi şi cele noi nu există nicio diferenţă.

"Primim costume de sute de ani. Le proiectăm. Sunt 4 – 5 proiectanţi de acest fel în ţară şi unul dintre ei ne ajută pe noi. Fiecare împunsătură la floare trebuie să fie exactă la unghi, la scară. Se face un program pe calculator şi programul acela se pune pe o dischetă şi se face ca o poză ce va fi ţesută întocmai de maşinile noastre. Se ţine cont de tot: de cote distanţe, dimenisuni, de fiecare segment din bluza veche. Dacă nu se ţine cont de ceva, nu iese. Croitoria este o artă, ca pictura, în care se îmbină matematica, viziunea, talentul”, spune Nicu Vezan, care face croitorie de 50 de ani.

El a fost cel care, în urmă cu 16 ani, le-a învăţat croitorie pe femeile care lucrează astăzi în fabrică.

"Totul a început prin reconversie profesională. Au fost femei care au lucrat la sudură, la strung. Am început cu ele de la ac şi de la cum se ajunge de la fir la stofă”, a mai spus bărbatul.

În judeţul Timiş, doi soţi au realizat singura fabrică de steaguri din vestul ţării.

Marius şi Olimpia Boşca, din judeţul Timiş, au realizat în urmă cu doisprezece ani fabrica în care lucrează singuri. Acum, au comenzi din întreaga ţară. Fabrica reprezintă, de fapt, un atelier amenajat în locuinţa lor din localitatea Şag, iar Marius Boşca spune că “nu poţi să te îmbogăteşti” dintr-o astfel de afacere, dar “măcar lucrăm la noi acasă, cu plăcere”.

Marius Boşca are 58 de ani, iar soţia sa – 52 de ani. În anul 2004, bărbatul din localitatea Şag, judeţul Timiş, a renunţat la meseria de reprezentant comercial şi soţia Olimpia la cea de învăţătoare pentru a porni pe un nou drum. Acela de a realiza steaguri şi drapele într-un atelier chiar în casa în care locuiesc şi în prezent. Marius Boşca a povestit, pentru MEDIAFAX, că a luat decizia de a înfiinţa fabrica de steaguri după ce a constatat că diverse instituţii doreau să le cumpere, dar nu aveau de unde.

“Până în 2004, eram reprezentant comercial la o firmă germană care producea hărţi şi planşe didactice pentru şcoli. Umblam din şcoală în şcoală. Îmi amintesc că a apărut un ordin de la guvern că e obligatoriu în fiecare sală de clasă şi în fiecare intrare în şcoală, primării, steagul României, al UE, steagul NATO. Pe unde mergeam în şcoli să vindem hărţi ne tot întrebau dacă nu avem şi steaguri. Şi atunci m-am gândit ce pot să fac. La început, am cumpărat nişte steaguri şi le-am revândut, dar apoi ne-am gândit de ce să le cumpărăm. Hai să le facem noi. Şi aşa am început”, a povestit Marius Boşca.

Bărbatul spune că începutul nu a fost deloc uşor, asta pentru că a durat o perioadă de timp până au devenit cunoscuţi . Apoi, au venit şi comenzile, din ce în ce mai multe. Astfel, în prezent, cei doi soţi nu se plictisesc niciodată, deşi lucrează doar în cadrul fabricii de steaguri pe care au realizat-o în curtea casei.

“Facem orice dimensiune de steag. Acum am făcut pentru Primăria Timişoara două drapele de nouă metri. În urmă cu patru, cinci ani, am realizat pentru Primăria Arad un steag de 25 metri. Avem materiale din import, din Germania, mai scumpe, dar de foarte bună calitate, şi din China. În fiecare an, înainte de 1 Decembrie, suntem foarte aglomeraţi, luna noiembrie este cea mai aglomerată din an. Apoi, când sunt alegeri, avem multe comenzi, mai avem firme la care facem drapele personalizate. Ne descurcăm încet, încet. Nu poţi să te îmbogăţeşti din asta, dar măcar lucrăm la noi acasă”, a explicat Marius Boşca.

Proprietarul fabricii de steaguri din judeţul Timiş povesteşte că soţia este cea care realizează steagurile, iar el livrează comenzile, dar o ajută şi în atelier. Marius Boşca spune că şi-ar fi dorit să angajeze o croitoreasă în această perioadă, dar pur şi simplu nu a găsit.

“Văd că reuşim să ne descurcăm singuri. De trei săptămâni încoace, am lucrat şi sâmbăta şi duminică, de dimineaţa de la ora 06.00 până la 12 noaptea, ca să facem faţă la comenzi, să nu ne facem de râs. Dacă am promis ceva, facem. De-aia ne mai şi caută lumea, că suntem serioşi”, detaliază Marius Boşca.

Proprietarul fabricii de steaguri spune că este căutat pentru a trimite astfel de produse chiar şi în Bacău, Cluj, Constanţa, dar cele mai multe comenzi vin din judeţele Arad, Caraş-Severin, Mehedinţi şi Timiş. Asta pentru că Boscart este singura fabrică de steaguri din zona de vest a ţării.

Marius Boşca povesteşte că, de-a lungul anilor, a avut oferte să plece la muncă în străinătate, dar a refuzat.

“Consider că suntem patrioţi pentru că nu am plecat nicăieri, am rămas aici, în ţară”, a precizat proprietarul fabricii de steaguri.

Marius Boşca spune că principalii clienţi ai firmei sunt primăriile, dar şi companii private şi echipe sportive.

“Pe parcursul anului, facem mai mult steaguri personalizate pentru firme, fanioane pentru echipe de fotbal, handbal din toată ţara. Merge treaba, nu avem rate la bancă, nu avem datorii la stat. Nu trebuie să ne acoperim nu ştiu ce cheltuieli, ne descurcăm încetişor. Atelierul ne ocupă tot timpul, nu mai lucrăm niciunde. Facem cu plăcere totul pentru că o facem pentru noi”, povesteşte Marius Boşca.

 

Sursa: mediafax.ro

La această oră, Poliţia Română efectuează 313 percheziţii, în 29 de judeţe și în municipiul București, la persoane și firme din domeniul jocurilor de noroc, bănuite de evaziune fiscală și spălarea banilor. 24 de mandate de aducere vor fi puse în aplicare.
 
La data de 9 noiembrie a.c., poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice şi ai Direcţiei Operaţiuni Speciale, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, efectuează 313 percheziţii, în 29 de judeţe și în municipiul București.
Activitățile se desfășoară la sediile şi punctele de lucru a 16 firme şi la locuințele unor persoane bănuite de evaziune fiscală și spălarea banilor.
 
Din cercetări a reieșit că, începând cu anul 2013, persoanele în cauză ar fi creat un mecanism infracțional în scopul fraudării bugetului de stat, prin neînregistrarea în contabilitate a tuturor veniturilor obţinute din exploatarea aparatelor de jocuri electronice de noroc.
 
Astfel, veniturile obţinute din exploatarea jocurilor de noroc în săli deschise pe raza mai multor localități din 29 de județe din țară ar fi fost diminuate prin intervenţii directe asupra mecanismelor ori sistemelor de contorizare ale aparatelor electronice.
Ulterior, sumelor neînregistrate în evidenţele contabile le-ar fi fost atribuită o proveniență aparent legală, fiind reintroduse în circuitul economic ca ,,împrumut asociat” pentru extinderea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc..
 
Polițiștii vor pune în aplicare 24 de mandate de aducere, fiind vizate persoane cu vârste cuprinse între 30 și 52 de ani.
La activităţi participă şi poliţişti ai Direcţiei de Investigații Criminale din cadrul I.G.P.R., ai Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și ai inspectoratelor de poliţie judeţene Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița - Năsăud, Brașov, Caraș - Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui și Vâlcea, precum şi jandarmi.

Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi a actualizat clasamentele realizate pe baza bilanţurilor din anul precedent, publicând şi lista firmelor din Iaşi care s-au clasat în Topul Naţional al Firmelor. Lista poate fi consultată pe site-ul Camerei de Comerţ, www.cciasi.ro, secţiunea Topul Firmelor.

 

Topul Naţional al Firmelor din România este organizat de către Camera de Comerţ şi Industrie a României, în baza clasamentelor furnizate de Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene.

 

„Este un top transparent şi corect, realizat în conformitate cu legea, pe baza unei metodologii complexe şi unitare la nivel naţional. Este un reper pentru mediul de afaceri, un clasament al celor mai competitive firme din România. În numele Camerei de Comerţ, îi felicit pe toţi cei care reprezintă cu onoare Iaşul în Topul Naţional, şi nu mă refer aici exclusiv la cei clasaţi pe primul loc, ci la toţi cei din Top 10, pentru că nu este la îndemâna oricărei firme locale să iasă învingătoare în competiţie cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme din acelaşi domeniu de activitate şi din aceeaşi clasă de mărime.” (Paul Butnariu, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi)

 

Anul acesta, din cele 2.485 de firme clasate în topul judeţean pe unul din locurile 1-10, un număr de 301 firme, respectiv 12%, s-au clasat în Topul Naţional. Spre comparaţie, la ediţia de anul trecut, dintre cele 1.700 de firme din clasamentul local, 173 de firme, respectiv 10%, au intrat în clasamentul naţional.

 

Statistici:

 

Reprezentativitate

Număr firme
clasate
în Top IAŞI

Număr firme din IAŞI clasate
în Top Naţional

Procent

Ponderea firmelor din Topul Judeţean clasate în Topul Naţional

2.485

301

12,11%

 

Domeniul de activitate

Număr firme
clasate
în Top IAŞI

Număr firme din IAŞI clasate
în Top Naţional

Procent

Cercetare-Dezvoltare şi High-Tech

147

12

8,16%

Industrie

401

98

24,44%

Agricultură, Silvicultură şi Pescuit

105

14

13,33%

Construcţii

190

18

9,47%

Servicii

738

88

11,92%

Comerţ şi Turism

904

71

7,85%

 

Clasa de mărime

Număr firme
clasate
în Top IAŞI

Număr firme din IAŞI clasate
în Top Naţional

Procent

Întreprinderi foarte mari

4

4

100,00%

Întreprinderi mari      

33

25

75,76%

Întreprinderi mijlocii  

162

64

39,51%

Întreprinderi mici      

721

107

14,84%

Microîntreprinderi      

1.565

101

6,45%

 

Locul ocupat în Topul Naţional
(30% din firmele ieşene clasate în Topul Naţional ocupă un loc pe podium)

Număr firme din IAŞI
clasate în Top Naţional

Procent

Locul 1

29

9,63%

Locul 2

41

13,62%

Locul 3

21

6,98%

Locul 4

43

14,29%

Locul 5

36

11,96%

Locul 6

22

7,31%

Locul 7

30

9,97%

Locul 8

27

8,97%

Locul 9

24

7,97%

Locul 10

28

9,30%

 

Mai multe detalii privind metodologia de realizare a Topului, precum şi clasamentul propriu-zis, sunt disponibile, public şi gratuit pe site-ul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, www.cciasi.ro, secţiunea Topul Firmelor.

 

La aceeaşi adresă de internet sunt disponibile şi clasamentele speciale realizate cu acest prilej:

- Top 10 cifra de afaceri;

- Top 10 angajatori;

- Top 10 exportatori;

- Lista firmelor care au reuşit performanţa de a se clasa pe podium timp 10 ani consecutiv, respectiv la ediţiile 2007-2016.

 

„Numărul de firme clasate în topul judeţean la această ediţie este mai mare decât cel de anul trecut şi ca urmare a unei schimbări de metodologie (s-a trecut la clasificare mai detaliată, la nivel de cod CAEN de 4 cifre, faţă de grupe de activitate de 3 cifre până anul trecut). De aici rezultă şi o creştere (firească) în valoare absolută a numărului de companii locale clasate în Topul Naţional. Dar importantă este analizarea ponderii firmelor din judeţ clasate în Topul Naţional, iar aici observăm că ponderea este mai mare decât anul trecut, 12% faţă de 10%. Aceasta pondere în creştere confirmă ceilalţi indicatori care se desprind din statisticile realizate de noi cu privire la evoluţia societăţilor comerciale, respectiv o creştere consolidată a economiei locale, pe ansamblul ei.” (Sorin Gheorghiu, director în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi)

Arhiva Iasi TV Life

« October 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31