Displaying items by tag: sistem

Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) a lansat primele rafale de rachete în Iaşi, Vrancea şi Prahova, pentru a proteja culturilor agricole cu înaltă valoare economică, precum viile, livezile sau serele, de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

„Unităţilor de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Iaşi a intervenit, în data de 27 mai cu 15 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului şi Ruginoasa. Formaţiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeaşi zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităţilor Angheleşti, Panciu, Poiana, Nicoreşti şi Boloteşti. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă”, se arată în comunicatul emis de ministerul Agriculturii.

În momentul prezent Sistemului Naţional Antigrindină acoperă o suprafaţă totală de 500.000 hectare, ceea ce reprezintă doar circa 6% din terenul arabil al României, care se întinde pe o suprafaţă de 8,3 milioane hectare, portivit datelor publicate pe site-ul ministerului Agriculturii.

(Sursa: ZF.ro)



Nicolae BĂNICIOIU - deputat PSD

Ziua schimbarilor in sistemul medical iesean. La conducerea unor importante institutii sanitare din Iasi au fost aduse fete noi. Dupa ce managerul Maternitatii "Cuza Voda" a iesit la pensie, in locul lui a fost adus fostul director al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, Robert Dâncă, in locul acestuia fiind numit, in urma unui concurs, Radu Tibichi. In plus, si directorul medical al maternitaii a fost eliberat din functie, o data cu implinirea varstei de pensionare.

 

Conducerea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a atras atentia asupra lipsei investitiilor, atât în sistemul informatic al institutiei, cât si în serviciile de întretinere, în ciuda cresterii continue a solicitarilor pentru noi aplicatii si a volumului de munca al Directiei de Tehnologie a Informatiei din cadrul ANAF. Conducerea ANAF a constatat ca din anii 2012 - 2013 au încetat investitiile importante în infrastructura (hardware, software, infrastructura fizica suport), în pofida recomandarilor ferme din Acordul de Împrumut dintre România si BIRD (Legea 212/2013) destinat Proiectului de Modernizare a Administratiei Fiscale. 
 
"Consecintele acestei stari de fapt sunt deosebit de grave, mai ales în perioadele de vârf de activitate (cele din jurul datelor de depunere a declaratiilor fiscale si de plati a impozitelor), deoarece provoaca sincope în functionarea sistemului informatic. Aceste sincope pot genera oprirea partiala sau totala a unor activitati fundamentale ale ANAF, sau chiar pierderi de date din sistem. De asemenea, defectarea serverelor sau a componentelor de comunicatii din teritoriu, implica alte riscuri de blocare a activitatii", au precizat oficialii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
 
Sistemul informatic al ANAF functioneaza în prezent la o capacitate de 99 la suta, cu mult peste recomandarile tehnice de maximum 70 la suta, ceea ce poate conduce la blocarea întregii activitati a institutiei, pe o perioada nedeterminata. O alta problema cu care se confrunta ANAF este întarzierea achizitionarii de servicii de mentenanta, întretinere si reparatii pentru Unitatea de Imprimerie Rapida a Agentiei Fiscale, fapt ce a generat îngreunarea organelor fiscale teritoriale cu activitati de printare, împlicuire si expediere a tuturor actelor administrative si de executare, ceea ce poate afecta încasarile bugetare.

Câte un om moare la fiecare trei zile în închisorile din ţara noastră, reiese dintr-o medie a statisticilor oficiale oferite Gândul de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Despre condiţiile precare din penitenciarele din România şi supraaglomerarea din închisori, în campania "Dizgraţiaţii".

Aproape 900 de oameni au murit în închisorile din România în ultimii 9 ani, ceea ce înseamnă că în medie câte un om a decedat la mai puţin de 3 zile, conform statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Rata anuală a mortalităţii în închisori este însă de patru ori mai mică decât cea la nivelul întregii Românii. Cei mai mulţi oameni mor în închisoare din cauza bolilor – cele mai frecvente fiind bolile cardiovasculare, cancerul, bolile digestive, iar 13% dintre cei morţi s-au sinucis.

Sistemul penitenciar românesc, nereformat de peste 25 de ani, suferă de aceeaşi boală pe care alte 10 ţări din Europa o au: supraaglomerarea închisorilor, la care se adaugă condiţiile precare de detenţie. Penitenciarele româneşti erau la începutul anului 2017 supraîncărcate în proporţie de 98%, respectiv 144%, în funcţie de indicii folosiţi la calcul. Tendinţa naturală este însă de scădere a populaţiei din penitenciare, în ciuda prezentărilor alarmiste făcute de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, în sprijinul graţierii unor pedepse – astfel doar în ultimele 7 luni, numărul deţinuţilor a scăzut cu 1.000 de persoane.

În prezent, statul român plăteşte în fiecare lună, în medie, 4,88 milioane de euro pentru întreţinerea celor peste 27.000 de deţinuţi pe care îi are. România a fost condamnată la CEDO de 130 de ori din 2010 până în 2016, pentru condiţiile degradante şi inumane din închisori, plătind 3,5 milioane de euro condamnaţilor care au dat statul în judecată. Din 2012, România se află sub efectul unei condamnări semi-pilot privind condiţiile de detenţie, care obligă ţara noastră să îmbunătăţească condiţiile din sistemul penitenciar, fără însă a impune un termen de implementare. Statul român nu a făcut însă acest lucru până acum.

La 3 zile, un deţinut moare într-o închisoare din România, reiese dintr-o medie a statisticilor oficiale oferite Gândul de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), conform cărora 876 de persoane au murit din 2008 până la finalul anului 2016, la o medie anuală a numărului de deţinuţi de peste 29.000 de persoane, pentru perioada respectivă. Statistica nu include persoanele deţinute în aresturile unităţilor de Poliţie.

Vârful populaţiei de deţinuţi din România, în perioada 2008-2016, s-a înregistrat în 2013, când au existat în medie peste 33.000 de deţinuţi în penitenciare, iar cea mai mică populaţie a fost în 2008, cu puţin peste 26.000 de deţinuţi. Acum, la sfârşitul lunii ianuarie 2017, numărul deţinuţilor era de 27.308 persoane.

Situaţia înghesuielii din închisori rămâne principala problemă a sistemului penitenciar românesc, în ciuda faptului că numărul deţinuţilor din România scade constant, din 2004 în 2016 înregistrându-se o scădere cu 38% a numărului de persoane încarcerate, conform unui raport al Ministerului Justiţiei – de la 39.000 în 2004 la 28.000 în 2016. Doar din iulie 2016 până în ianuarie 2017, populaţia din penitenciare a scăzut cu 1.000 de persoane.

Rata anuală a mortalităţii din penitenciare este de aproximativ 0,3% din numărul deţinuţilor, ceea ce o situează mult sub rata anuală a mortalităţii populaţiei din România, care este în jur de 1,2%, cu o medie de aproximativ 250.000 de persoane decedate anual în România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

„În anul 2016, efectivul mediu de deţinuţi aflaţi în penitenciare a fost de 27.984 media, dar rulajul a fost în jur de 40.700. La acest efectiv au decedat în penitenciar 98 de oameni. Statistic vorbind, reprezintă 3,5 la mia de deţinuţi. Este de 3 ori mai mic faţă de populaţia generală a României, statisticile sunt de la Institutul de Statistică, raportat la anul 2015. 11,7 decese la mia de locuitori sunt în România”, declara Marius Vulpe, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, într-o conferinţă de presă de pe 20 ianuarie.

Cei mai mulţi deţinuţi din România mor din cauza bolilor, în principal fiind vorba despre boli cardio-vasculare, cancer şi boli ale aparatului digestiv, dar şi din cauza violenţelor sau a sinuciderilor, arată ANP.

În perioada 2008-2016 (finalul lunii iunie), statisticile ANP trimise Gândul arată că au existat 7 morţi prin agresiune şi 105 sinucideri sau ca urmare a autoagresiunilor, ceea ce înseamnă că sub 1% din deţinuţi au murit din cauza violenţelor şi aproximativ 13% prin sinucidere/autoagresiune.

Doar în anul 2016, în penitenciare au murit 98 de persoane, dintre care 31 din cauza cancerului, iar 11 s-au sinucis, conform directorului Marius Vulpe. Sinuciderile au crescut cu un singur caz faţă de anul 2015.

În 2015, 87% dintre cele 113 decese petrecute în închisorile din România au survenit ca urmare a bolilor, mai arată ANP pentru Gândul, 43 dintre acestea fiind puse pe seama bolilor cardio-vasculare şi 41 din cauza diverselor forme de cancer.

Numărul bolnavilor cronici din închisorile româneşti era în 2015 de peste 8.400, adică aproape 30% din totalul deţinuţilor, cifra fiind în creştere de la an la an (cu 12% faţă de 2014, cu 33% faţă de 2013), conform unui raport al Ministerului Justiţiei din 2016. În închisori se aflau şi aproximativ 2.600 de persoane cu afecţiuni psihice (218 dintre ei având boli psihice grave), precum şi peste 190 de persoane cu dizabilităţi.

Tot anul trecut, până la finalul lunii iunie, în cele 6 spitale penitenciar din România (Rahova, Jilava, Poarta Albă, Colibaşi, Dej şi Târgu Ocna) au avut loc 12.258 de internări ale deţinuţilor, iar 740 de internări ale deţinuţilor s-au făcut în spitalele publice. La o populaţie medie a închisorilor în 2015 de 28.334 persoane, acest lucru înseamnă o medie de peste două internări anuale pentru fiecare deţinut. ANP a mai arătat pentru Gândul că în 2015 au avut loc şi peste 800.000 de consultaţii medicale prestate în sistemul penitenciar, ceea ce înseamnă o medie anuală de 28 de consultaţii pentru fiecare deţinut.

TOP 10 PENITENCIARE DUPĂ NUMĂRUL DE DECESE:

PENITENCIAR NUMĂR DECESE 2008-IUNIE 2016

1. Iaşi 32
2. Craiova 30
3. Aiud 22
4. Arad 20
5. Giurgiu 18
6. Rahova (Bucureşti) 15
7. Poarta Albă 15
8. Colibaşi 13
9. Timişoara 13
10. Gherla 12

Supraaglomerarea. România şi-a depăşit cu aproape 50% capacitatea închisorilor

În România, gradul de ocupare a închisorilor se calculează după două metode diferite. Pe niciuna, situaţia nu iese bine, numărul deţinuţilor fiind fie la limita maximă, fie depăşind numărul locurilor din penitenciare. Astfel, standardele europene ale Consiliului Europei, prin Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) obligă la asigurarea unui minimum de 4 metri pătraţi de spaţiu pentru fiecare deţinut. Legislaţia românească a adoptat acest standard, însă doar pentru penitenciarele de maximă siguranţă şi deţinuţii cu regim închis sau pentru penitenciarele renovate sau nou construite (care încă nu există). Pentru deţinuţii cu regim deschis şi semideschis, se aplică un standard de minimum 6 metri cubi de aer. Astfel, la calculul combinat pe legea românească, gradul de ocupare al închisorilor iese mai mic decât cel obţinut prin calculul după standardele europene (CPT). Spre exemplu, în închisorile de maximă siguranţă sunt încarceraţi şi deţinuţi care au regim deschis sau semideschis şi care intră la calculul pe metri cubi, nu pe metri pătraţi.

Astfel, pe legea românească, care combină standardul european de 4 metri pătraţi cu cel de 6 metri cubi pentru deţinuţii în regim deschis şi semideschis, gradul de ocupare al penitenciarelor din România (inclusiv spitale) era la sfârşitul lunii ianuarie 2017 de 98%.

Aplicând doar standardul european de 4 metri pătraţi, gradul de ocupare al sistemului penitenciar românesc este mult mai mare, de 145% la finalul lunii ianuarie 2017, ceea ce înseamnă că penitenciarele şi-au depăşit capacitatea cu aproape 50%, conform datelor ANP.

Cu un număr total de 27.308 deţinuţi la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale şi centre de educare şi de detenţie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafaţa de 4 metri pătraţi cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut).

România, locul doi în Europa la înghesuiala din închisori, după Liechtenstein şi cei 50 de puşcăriaşi ai săi

România nu este însă o excepţie în Europa, alte 10 ţări confruntându-se cu situaţii similare. Trebuie spus însă că România are cea mai mare supraaglomerare a penitenciarelor din Europa, după standardul european, conform celor mai recente date ale Eurostat, din 2014. Doar Liechtenstein depăşeşte procentual România la înghesuiala din închisori, cu un procent de supraaglomerare de 265%. În realitate însă, situaţia nu are aceste proporţii: micuţul stat de 25 de kilometri avea în 2014 doar 53 de deţinuţi, închişi însă pe o capacitate de doar 20 de locuri.

România este urmată în topul supraaglomerării de Ungaria (139%), Albania (124%), Grecia (119%), Franţa (115%), Slovenia (112%), Portugalia (111%), Serbia (110%), Italia (108%) şi Irlanda (101%), conform cifrelor din 2014 ale Eurostat.

Cele mai aglomerate închisori din România. Recordul, la Târgu Mureş: de peste două ori mai mulţi deţinuţi decât capacitatea închisorii

Dintre cele 16 penitenciare de maximă siguranţă din România, 12 şi-au depăşit capacitatea după standardul românesc, iar pe cel european 15 sunt supraaglomerate. Penitenciarul Giurgiu este singura închisoare de maximă siguranţă din România care nu este supraaglomerată pe ambele standarde, iar Penitenciarul Arad se mândreşte cu aceeaşi performanţă doar la secţia Centru, secţia exterioară fiind supraaglomerată. Cel mai aglomerat este Penitenciarul Galaţi cu o ocupare de 200% pe ambele standarde, urmat de închisorile din Miercurea Ciuc, Iaşi, Craiova şi Focşani.

TOP AGLOMERARE ÎNCHISORI MAXIMĂ SIGURANŢĂ (la 31 ianuarie 2017)

Nr.

Penitenciar

Ocupare standard UE

Ocupare standard RO

Număr deţinuţi

1.

Galaţi

200%

200%

697

2.

Miercurea Ciuc

193%

163%

336

3.

Iaşi

192%

184%

1.344

4.

Craiova

185%

162%

981

5.

Focşani

169%

133%

606

6.

Mărgineni

158%

147%

753

7.

Tulcea

147%

114%

879

8.

Gherla

141%

108%

762

9.

Târgşor (de femei)

136%

85%

591

10.

Mioveni

126%

119%

581

11.

Rahova

124%

115%

1.318

12.

Slobozia

117%

100%

441

13.

Aiud

116%

110%

832

14.

Arad (secţia Exterior)

112%

112%

162

15.

Oradea

109%

92%

473

16.

Giurgiu

95%

93%

1.148

 

În ceea ce priveşte închisorile cu regim deschis şi semideschis din România, din totalul de 18, doar 4 sunt supraaglomerate pe standardul impus de legea din România, însă doar unul – cel din Găeşti – respectă standardul european CPT, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut. Pe primul loc se află Penitenciarul Târgu Mureş, cu o rată de ocupare de 220% pe ambele standarde, urmat de închisorile din Satu Mare, Ploieşti, Târgu Jiu şi Jilava.

 

TOP AGLOMERARE ÎNCHISORI CU REGIM DESCHIS ŞI SEMIDESCHIS (la 31 ianuarie 2017)

Nr.

Penitenciar

Ocupare standard UE

Ocupare standard RO

Număr deţinuţi

1.

Târgu Mureş

220%

220%

422

2.

Satu Mare

209%

100%

492

3.

Ploieşti

202%

98%

422

4.

Târgu Jiu

196%

92%

450

5.

Jilava

186%

89%

1.271

6.

Codlea

182%

103%

604

7.

Poarta Albă

175%

90%

1.074

8.

Brăila

174%

99%

528

9.

Vaslui

154%

154%

958

10.

Drobeta Turnu Severin

152%

86%

338

11.

Baia Mare

146%

72%

361

12.

Bacău

144%

106%

450

13.

Timişoara

141%

83%

913

14.

Bistriţa

139%

80%

460

15.

Botoşani

139%

80%

938

16.

Pelendava (Craiova)

136%

86%

285

17.

Deva

117%

78%

714

18.

Găeşti

99%

53%

472

 

Cele 6 spitale penitenciare din România nu suferă de supraaglomerare pe niciunul dintre standardele de calcul. Dintre cele 2 Centre de Reeducare din sistemul penitenciar, doar cel de la Târgu Ocna suferă de supraaglomerare, având un grad de ocupare de 147% pe ambele standarde de calcul.

4,88 milioane de euro lunar ne-a costat întreţinerea deţinuţilor în 2016. Imagine din interior a sistemului: într-un pat de 80 centimetri lăţime, dorm doi deţinuţi, acompaniaţi de păduchi şi şobolani

Costul mediu pe care statul îl plăteşte în fiecare lună pentru întreţinerea unui deţinut este în prezent de 783,8 lei pe lună, conform unui raport al Ministerului Justiţiei din 2016. Astfel, la o populaţie penitenciară de 28.000 de oameni, cât avea România în august 2016, statul plătea lunar în jur de 4,88 milioane de euro pentru întreţinerea lor. În ciuda acestei sume care poate părea impresionantă, condiţiile din închisori sunt precare. O arată rapoartele instituţiilor independente din România şi din Europa, dar şi numărul de condamnări la CEDO ale statului român, pentru încălcarea articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind interzicerea torturii şi a pedepselor degradante şi inumane.

Astfel, din 2010 până în iulie 2016, România a fost condamnată în 130 de cauze privind condiţiile din penitenciare, reuşind să se înţeleagă amiabil cu reclamanţii în multe alte dosare. Nota de plată pentru perioada respectivă: aproximativ 3,5 milioane de euro. Doar în primele 6 luni ale anului 2016, România a fost condamnată de 11 ori la CEDO în astfel de speţe, înţelegându-se amiabil cu reclamanţii în alte 20 de cazuri, conform unui raport al Ministerului Justiţiei.

Condamnat definitiv pentru omor în 2004, Iacov Stanciu a câştigat în 2012 la CEDO procesul împotriva statului român, privind încălcarea articolului 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, legat de interzicerea torturii şi a pedepselor degradante şi inumane. El a primit despăgubiri de 20.000 de euro şi plata a 4.800 de euro pentru cheltuieli de judecată. Statul român a fost însă condamnat printr-o decizie semi-pilot, prin care i s-a impus să îşi îmbunătăţească condiţiile din sistemul penitenciar, fără a i se impune însă şi un termen limită. Timp de 4 ani, până în prezent, nu au fost făcute îmbunătăţiri semnificative.

În procesul său contra României, Iacov Stanciu, eliberat condiţionat în 2011, a oferit instanţei o imagine din interior a sistemului penitenciar românesc, el plimbându-se prin mai multe închisori în timpul condamnării. Astfel, în penitenciarul Ploieşti, unde a stat din 2002 până în 2008, condamnatul a susţinut că a fost nevoit să împartă un pat de 80 de centimetri lăţime cu un alt deţinut, în celule care erau echipate cu 15 până la 24 de paturi şi în care stăteau 20 până la 45 de deţinuţi. În celule erau numai paturi suprapuse, nu exista mobilier (masă) şi exista o singură fereastră. Condamnatul a mai susţinut că celulele erau infestate cu păduchi şi că în celulă existau una sau două chiuvete, doar cu apă rece. Accesul la duşuri cu apă caldă avea loc o singură dată pe săptămână.

La Mărgineni, Iacov Stanciu a susţinut în faţa CEDO că a împărţit din nou patul cu un alt deţinut, pentru că în celula în care stătea erau 36 de paturi la 68 de deţinuţi. În celulă existau 2 toalete pentru toţi aceşti deţinuţi.

La Jilava, unde a stat, cu întreruperi, între 2003 şi 2011, când a fost eliberat, Stanciu a declarat că supraaglomerarea era de asemenea o problemă: în celule cu o suprafaţă de 13 metri pătraţi stăteau 8 deţinuţi, iar în celulele mari, de 20-25 metri pătraţi, stăteau 35-40 de deţinuţi. Paturile erau suprapuse, iar condamnaţii erau nevoiţi să doarmă împreună în paturi. El a mai susţinut că nu exista apă în toalete şi că celulele erau infestate cu gândaci, şobolani, păduchi şi purici. Stanciu a susţinut de asemenea că a fost muşcat de un şobolan în 2009 la Jilava, fiind ulterior vaccinat.

Guvernul României s-a apărat susţinând că numărul paturilor din penitenciare a depăşit întotdeauna numărul deţinuţilor, din 2006 încoace, şi că în celule curăţenia intra în responsabilitatea deţinuţilor, ei primind produse de curăţenie. Executivul a mai arătat că aveau loc deratizări şi dezinsecţii periodice şi că calitatea apei din celule era verificată periodic, precum şi că aşternuturile din paturi erau schimbate săptămânal. Guvernul a mai arătat că, potrivit datelor din penitenciar, numărul deţinuţilor din celulele indicate de Iacov Stanciu era mai mic decât cel spus de el şi că erau mai multe paturi decât deţinuţi.

Pe timpul detenţiei, Iacov Stanciu a dezvoltat o boală dentară care a dus la pierderea a 14 dinţi. El a putut avea acces la o proteză dentară abia în 2010, trebuind să plătească 40% din costurile ei şi a avut acces la un medic privat. CEDO arată că din apărarea Guvernului României reiese că problemele dentare ale lui Stanciu nu au intrat la categoria „urgenţe medicale” şi că astfel nu a existat un plan terapeutic medical pentru deţinut.

În 2004, Iacov Stanciu a dat în judecată Penitenciarul Ploieşti, pentru condiţiile de detenţie, însă Judecătoria Ploieşti i-a respins cererea, arătând că „condiţiile de detenţie reclamate sunt aceleaşi în toate închisorile şi că de aceea nu se poate considera o acţiune sau un eşec imputabil administraţiei penitenciarului respectiv”, arată CEDO în decizia sa. O altă plângere, contra închisorii Jilava, i-a fost respinsă, în motivare arătându-se că 80% dintre deţinuţii din România au probleme dentare. Problemele semnalate de Iacov Stanciu în faţa CEDO au fost reflectate şi în rapoartele anuale ale CPT sau ale APADOR-CH din România.

Radiografia unuia dintre cele mai aglomerate penitenciare din România. La Iaşi, ploşniţe, şobolani, doi medici şi o maşină

Penitenciarul de maximă siguranţă Iaşi este unul dintre cele mai aglomerate din România, cu peste 1.300 de deţinuţi şi o capacitate de doar 730 de locuri (pe standardul românesc), respectiv 699 de locuri (pe standardul european). În ianuarie 2017, indicele de aglomeraţie aici era de 184%, respectiv 192% pe normele europene. Până în 2016, acest penitenciar a fost condus de actualul director al ANP, Marius Vulpe. Un control al Avocatului Poporului din martie 2016 arată că puşcăria de la Iaşi este depăşită din aproape toate punctele de vedere, în ciuda investiţiilor semnificative care s-au făcut la sfârşitul anului 2015. Puşcăria de maximă siguranţă adăposteşte toate cele trei regimuri de detenţie – închis, semideschis şi închis, toate fiind depăşite din punct de vedere al capacităţii. 221 de deţinuţi de maximă siguranţă erau închişi pe 124 de locuri (indice de ocupare 178%), 722 de deţinuţi se aflau în regim închis, pe 294 de locuri (indice de ocupare 245%), iar 253 de deţinuţi în regim deschis erau cazaţi pe 196 de locuri (indice de ocupare 129%).

Nouă deţinuţi obţinuseră până la momentul vizitei comisiei de control sentinţe definitive, prin care instanţele obligau penitenciarul să le asigure standardul legal de 4 metri pătraţi în regim închis sau 6 metri cubi de aer în regim deschis, lucru pe care Penitenciarul Iaşi nu îl putea pune în practică, ignorând astfel deciziile instanţelor. Soluţia găsită a fost de a-i transfera pe aceşti deţinuţi fie într-un regim de detenţie necorespunzător condamnării lor, fie în altă puşcărie, la Tulcea.

La control, comisia Avocatului Poporului a constatat şi alte aspecte. În închisoarea de la Iaşi, nu exista o sală de mese, deţinuţii fiind obligaţi astfel să mănânce în paturi. Pavilionul pentru regim închis este construit din 1983 şi structura sa nu corespunde normelor privind rezistenţa şi stabilitatea, lucru constatat printr-o expertiză încă din 2008. În celule, paturile erau supraetajate pe trei nivele, astfel că într-o celulă de 16 metri pătraţi erau 8 paturi, iar într-una de 45 de metri pătraţi, 27 de paturi. În acest pavilion, celulele erau murdare, prost iluminate, cu mucegai şi infiltraţii de apă în băi, cu urme de rozătoare şi ploşniţe. În pavilionul pentru regim deschis, construit în 2011, situaţia era mai bună, însă aceleaşi condiţii mizere de cazare şi paturi supraetajate pe doar două nivele. Deţinuţii s-au plâns de aglomeraţia din celule, de prezenţa ploşniţelor, gândacilor şi şobolanilor, de mâncarea proastă şi de iluminatul slab al celulelor, dar şi de lipsa medicilor. Închisoarea ducea lipsă de personal, cu 92 de posturi vacante şi 380 de angajaţi, însă cel mai mare deficit se înregistra la medici şi sectorul operativ de siguranţă.

La Iaşi, existau la momentul controlului Avocatului Poporului doar doi medici generalişti şi o asistentă, în condiţiile în care zilnic se înregistrau aproximativ 150 de cereri de consultaţii din partea deţinuţilor, iar 150 de deţinuţi se aflau sub tratament pentru probleme psihice. Penitenciarul dispunea de o singură maşină de transport pentru deţinuţi, pe care trebuia să o folosească de câte ori un deţinut trebuia tratat la un spital public. Comisia Avocatului Poporului considera că se impune angajarea a cel puţin încă doi medici generalişti, a unui psihiatru şi a unui dentist.

Măsurile propuse de fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, pentru îmbunătăţirea sistemului penitenciar, până în 2023

Ministerul Justiţiei a lansat în 2016, în dezbatere publică, un Plan de Acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, prin care îşi propune să construiască două noi penitenciare a câte 1.000 de locuri din 2021 până în 2023, dar şi modernizarea şi extinderea celor existente.

În prima etapă, până în 2017, ar urma să fie create 875 de locuri noi în puşcării, precum şi 200 să fie modernizate, la penitenciarele Bacău, Rahova, Codlea, Craiova, Gherla, Găeşti, Oradea, Satu Mare, Slobozia, Timişoara, Târgşor, Târgu Mureş, Tulcea. În mod inexplicabil, din acest prim pas al strategiei de modernizare lipseşte Penitenciarul Iaşi, cel mai aglomerat din România.

În etapa a doua, între 2018 şi 2020, ministerul Justiţiei îşi propune să creeze 7.520 de noi locuri de cazare şi să modernizeze 1.451 deja existente în toate închisorile din România. În ultima etapă, din 2021 până în 2023, ar urma să fie construite cele două noi penitenciare.

Strategia Ralucăi Prună mai implica mărirea normei de hrană, de la 3,76 lei pe zi pentru fiecare deţinut, cât este în prezent, dar şi creşterea personalului medical din penitenciare.

Guvernul PSD susţine de asemenea creşterea normei de hrană a deţinuţilor până la 5 lei, însă a abandonat strategia propusă de fostul ministru Raluca Prună.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Sistemul informatic al cardului naţional de sănătate s-a blocat, luni, din cauza unor probleme tehnice, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale eliberându-se în regim off-line, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

"Astăzi, 30.01.2017, începând cu ora 8:30, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate este indisponibilă datorită unor probleme tehnice. Până la remedierea problemelor tehnice apărute, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale se acordă/se eliberează în regim off-line", potrivit unui comunicat de presă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Instituţia transmite că pentru transmiterea şi validarea serviciilor acordate în această perioadă sunt aplicabile dispoziţiile art.199-202 din H.G. 161/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 361 – 364 din H.G. 206/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

"În acest sens, până la termenul de raportare a activităţii lunare pentru perioada în care au fost constatate întreruperi în funcţionarea PIAS, preşedintele CNAS va emite ordin, conform prevederilor legale mai sus menţionate", potrivit sursei citate.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Acer lansează în cadrul CES 2017 cel mai nou Chromebook ce se adresează segmentului educațional, Acer Chromebook 11 N7 (C731) cu specificații de fiabilitate îmbunătățită.

În plus, acesta oferă o durată lungă de viață a bateriei și un design fără ventilator, fiind o alegere excepțională pentru școli care își doresc dispozitive silențioase, puternice și fiabile pentru învățare.

 “Chromebook-urile au devenit un standard în tehnologie pentru educația din multe țări,” declară John Miedema, director, product management, Acer EMEA. “Noul Acer Chromebook 11 N7 (C731) va ridica și mai sus standardele pentru dispozitivele utilizate de școli în sălile de clasă sau în laboratoare: o carcasă rezistentă, funcționare silențioasă fără ventilator și un design portabil care îl face ușor de transportat pentru programe 1:1, în clasă, în laborator sau în afara acestuia.”

Conform datelor Gartner, Acer Group se află pe locul I în lume la vânzările de dispozitive Chromebook, cu peste 33% cotă de piață în anul 2015.

Specificațiile de fiabilitate sporesc învățarea în timp real

Design-ul și specificațiile de fiabilitate ale Chromebook 11 N7 (C731) asigură un timp de funcționare maxim și contribuie la o necesitate redusă de mentenanță IT. Dispozitivul a fost supus unor teste riguroase pentru a fi certificat la standardele militare U.S. MIL-STD 810G. Această testare la nivel militar validează robustețea, fiabilitatea și calitatea noului Chromebook 11 N7 (C731), astfel încât procesul de învățare al elevilor să poată avea loc într-o varietate de locuri.

Acer Chromebook 11 N7 (C731) poate suporta o greutate de până la 60kg de forță aplicată pe carcasa superioară, în timp ce carcasa și balamalele întărite beneficiază de rezistență crescută la îndoiri și stres, chiar dacă studenții îl înghesuie în rucsaci. În plus, structura cu colțuri întărite și banda cauciucată din jurul tastaturii protejează suplimentar Chromebook-ul, pentru a face față chiar și căderilor accidentale de la o înălțime de până la 122 cm.

Aceste caracteristici asigură protecția Chromebook-ului, chiar dacă este răsturnat în timpul transportului sau este scăpat accidental de pe birou. Modelul anti-alunecare aflat pe carcasa inferioară îl face ușor de prins și ajută la prevenirea unor posibile alunecări din mâinile studenților.

Acer Chromebook 11 N7 (C731) are o tastatură rezistentă la stropire, care oferă protecție pentru o cantitate de până la 330ml de lichide. Sistemul unic cu șanțuri de sub tastatură și touchpad drenează apa, astfel că aceasta este dirijată departe de componentele interne, prin partea de jos a șasiului.

O nouă caracteristică a Chromebook 11 N7 (C731) este design-ul tastaturii cu taste încastrate ce nu pot fi îndepărtate cu ușurință de către elevi. În plus, tastatura este creată pentru ca aceștia să se poată bucura de o excelentă experiență la utilizare, chiar și pentru începători.

Acer Chromebook 11 N7 (C731) are un design fără ventilator care asigură o funcționare silențioasă, astfel că nu produce zgomot suplimentar într-o clasă plină de elevi. De asemenea, fiabilitatea este sporită datorită lipsei nevoii de ventilare ce ar putea cauza probleme cu fluxul de aer și acumulări de praf.

Durată lungă de viață a bateriei de până la 12 ore, performanțe excelente

Administratorii și profesorii nu mai trebuie să își facă griji cu privire la încărcarea zilnică a noului Acer Chromebook 11 N7 (C731) deoarece acesta are o durată de viață a bateriei de până la 12 ore, suficientă pentru mai multe zile de utilizare în clasă1. Această durată de viață a bateriei este ideală și pentru programe 1:1 unde elevii utilizează Chromebook-ul de-a lungul orelor la școală și apoi îl iau acasă pentru teme și divertisment. Echipat cu procesoare Intel®Celeron® dual-core, Acer Chromebook 11 N7 (C731) oferă performanțe solide, în fiecare zi.

Opțiune pentru display touch, iar balamaua cu deschidere la 180 de grade promovează partajarea

Acer C731T are un ecran IPS touch de 11.6″, iar C731 este echipat cu  un ecran standard, non-touch. Modelele cu ecran tactil permit studenților un nivel sporit de implicare, din moment ce orice pagină web sau aplicație poate fi utilizată prin gesturi touch, de către o singură persoană sau în grupuri de învățare. Ecranul are o rezoluție de 1366×768 care afișează text, aplicații, videoclipuri sau fotografii clare și în culori vii. De asemenea, balamaua modelului Chromebook 11 N7 (C731) a fost creată pentru a oferi deschidere la 180 de grade – astfel că poate fi așezat perfect deschis pe o masă, pentru partajare în timpul anumitor lecții.

Forma subțire și design-ul portabil al noului Acer Chromebook 11 N7 (C731) îl face ideal pentru a fi utilizat în orice condiții – acasă, la școală, la birou sau în călătorii. Acesta are o grosime de doar 22mm și cântărește doar 1.35kg.

Studenții rămân conectați

Studenții se pot conecta la rețeaua campusului cu Wi-Fi-ul rapid, dual band 2×2 MIMO 802.11ac. Dispozitivul se conectează ușor la periferice via Bluetooth 4.0, două porturi USB 3.0 și un port HDMI. Studenții pot utiliza și căști prin intermediul portului audio combo de 3.5mm. Fișierele pot fi transferate cu ajutorul cititorului de carduri SD încorporat.

Partajare și colaborare

Acer Chromebook 11 N7 (C731) permite logare multiplă pentru păstrarea în siguranță a datelor fiecărui student. Aceștia se pot conecta cu ușurință în contul personal pentru a fi siguri că proiectele lor, contul de Gmail și alte informații sunt în deplină siguranță, chiar și în cazul în care Chromebook-ul este pierdut sau furat. Stocarea în Google Drive păstrează fișierele, documentele și fotografiile în siguranță în cloud și asigură acces la cea mai recentă versiune[3] a lor.

Prețuri și disponibilitate

Mai multe modele ale noului Acer Chromebook 11 N7 – atât C731 cu ecran non-touch, cât și C731T cu ecran IPS touch – vor fi disponibile cu spațiu de stocare eMMC de 16GB sau 32GB eMMC și 4GB RAM. Acestea vor fi disponibile în EMEA începând cu luna februarie, la prețuri de la €299.

 

Sursa: noobz.ro

Netgeat ne uimește, din nou, de această dată cu un sistem: Orbi Home WiFi.

Sistemul Orbi este alcătuit din două unități, respectiv un router și un satelit. Cele două dispozitive sunt similare în ceea ce privește aspectul. Ele se deosebesc prin inscripția de pe spatele fiecăruia, dar și după portul de Internet, care este în plus pe unitatea routerului.

Instalare și configurare

Instalarea și configurarea sistemului Orbi este foarte simplă și rapidă, ba chiar o poate face oricine, choar dacă nu excelează în acest domeniu al „rețelisticii”. Primul pas este de a conecta unitatea router, a sistemului Orbi, la o sursă de internet.

Conectare directă prin modem

Aici trebuie să menționez un aspect care ține de configurarea accesului la internet. Dacă unitatea router este conectată la un modem de internet, tot ce trebuie să faci este să pornești routerul. După ce routerul a fost pornit, trebuie pornit și satelitul si amplasat la o distanță apropiată de router, până când se face sincronizarea între cele două.

Dacă lumina routerului este albastră, înseamnă că sincronizarea a fost realizată cu succes, iar semnalul este bun. Dacă lumina este de culoare magenta înseamnă că satelitul nu se poate conecta la router, iar lumina de culoare ambră indică o conexiune destul de slabă între router și satelit, caz în care satelitul ar trebui adus mai aproape de router.

Conectare prin configurarea conexiunii PPPoE

Cei care au abonament la RCS & RDS, înainte de a instala un router, trebuie să realizeze o configurare suplimentară a routerului, respectiv stabilirea unei conexiuni de tip PPPoE.

Pentru a configura acest tip de conexiune, trebuie conectat cablul de internet la routerul Orbi. Următorul pas este să deschizi browserul și să introduci adresa orbilogin.com. Va apărea o fereastră de login care va cere un nume de utilizator și o parolă. Numele de utilizator este admin, iar parola este password.

Mai departe trebuie accessat meniul  ADVANCED > Advanced Setup > IPv6. Din meniul Internet Connection Type trebuie ales PPPoE. Mai departe trebuie completate cu informațiile oferite de operatorul RCS & RDS.

Cele două dispozitive sunt făcute să comunice între ele, iar unitatea satelit va replica setările realizate pe router. Singura provocare cu care se poate confrunta utilizatorul, în ceea ce privește acest sistem, este distanța optimă dintre cele două.

Dacă cele două sunt la o distanță prea mare, semnalul nu va fi unul de bună calitate, iar dacă cele două sunt prea apropiate, nu va exista o acoperire optimă a întregului spațiu.

Aplicația Orbi

Netgear a creat și o aplicație de mobil cu care utilizatorii pot configura foarte ușor o conexiune pentru locuință sau spațiul de lucru. După cum se poate observa, există și posibiliatatea de a lega mai mult de un singur satelit. Aplicația oferă mai multe beneficii în ceea ce privește configurarea sistemului Orbi.

Performanță

Orbi este un sistem WiFI cu trei benzi de conectare. Netgear a creat Orbi special pentru ca utilizatorul să beneficieze de cea mai bună acoperire și fără a întâmpina episoade nedorite în care semnalul se întrerupe, mai ales într-un moment crucial. Acest tip de scenariu îl întâlnim cel mai des atunci când suntem în mișare.

La fel ca un router care oferă două benzi de conectare, Orbi folosește standardul 802.11ac care oferă viteze de până la 3Gbps, pe benzile de 2.4GHz și 5GHz. Sistemul comută dispozitivele automat între cele două benzi, pentru a oferi cel mai bun semnal.

Cea de-a treia bandă este tot de 5GHz, dar pe această bandă se pot conecta numai alte routere Orbi, pentru a oferi posibitatea creării unui sistem complex. În acest fel, routerele nu vor mai încărca banda de 5GHz care este folosită de dispozitive.

Test de stres trecut cu brio de sistemul Netgear Orbi

Din păcate nu am dispus de o locuință cu etaj, care să ofere o suprafață suficient de mare pentru a testa acest sistem, dar am avut „the next best thing”: biroul de lucru.

Am instalat rapid sistemul Orbi, cu acceptul sceptic al colegilor, care se plang tot timpul de conexiunea slabă al internet, iar eu sunt unul dintre ei.

În momentul de față suntem 24 de oameni care stau pe 2 rețele de internet, furnizate de două routere diferite. Evident, routerele au aceeași sursă de internet. După instalarea și configurarea sistemului, toți am trecut pe o singură rețea, fără a mai fi necesară comutarea dispozitivului de pe o rețea pe cealaltă, dacă treceai de jumătatea spațiului de lucru, deoarece Orbi face trecerea fără întreruperi.

Ce am putut observat față de celelalte routere pe care le aveam înainte a fost semnalul foarte bun și fără fluctuații său căderi în momente în care aveai mai mare nevoie de internet.

Specificul muncii nu necesită descărcarea unui volum mare de fișiere, dar fiind un număr foarte mare de utilizatori, lățimea de bandă este destul de solicitată. Faptul că Orbi reușește să jongleze cu dispozitivele pe cele două lățimi de bandă oferă o conexiune stabilă, pe care te poți baza.

Preț și disponibilitate

Momentan Netgear nu a lansat Orbi oficial în România, dar acesta poate fi găsit la anumiți retaileri online, la prețuri care variază între 2150 RON și 2199 RON.

Sursa: noobz.ro

Rusia va oferi Serbiei gratuit avioane de vânătoare, tancuri şi sisteme militare de recunoaştere, ca gest de susţinere pentru acest stat aliat, anunţă premierul sârb, Aleksandăr Vucici, citat de agenţiile Tanjug şi Tass.

Rusia va oferi Serbiei şase avioane de vânătoare MiG-29, 30 de tancuri T-72 şi 30 de vehicule de patrulare şi recunoaştere, a declarat Aleksandăr Vucici la revenirea dintr-o vizită efectuată la Moscova.

Serbia va cheltui între 180 şi 230 de milioane de euro pentru modernizarea avioanelor.

"Dacă am fi vrut să achiziţionăm aceste avioane cu sistemele de rachete pe care le vrem, ar fi costat 600 de milioane de euro", a explicat Aleksandăr Vucici.

"Am primit cadou şi 30 de tancuri T-72 C, 30 de vehicule de luptă, patrulare şi recunoaştere BRDM-2, precum şi arme de calibrul 14,5 mm", a adăugat Vucici.

Înaintea vizitei la Moscova, Vucici anunţa că Serbia vrea avioane de vânătoare ruse MIG-29 şi negociază cumpărarea din Rusia a unor sisteme de rachete Buk pentru protejarea suveranităţii statului, în contextul disputelor cu NATO.

Serbia este un aliat tradiţional al Rusiei, iar Moscova vrea extinderea influenţei în regiunea Balcanilor pentru a contracara extinderea Alianţei Nord-Atlantice. Serbia a semnalat că vrea integrarea în Uniunea Europeană, dar nu s-a declarat dispusă aderării la NATO.

 

Sursa: mediafax.ro

Noul sistem electronic de achiziţii publice va putea indica posibile nereguli în procedurile de atribuire, astfel încât controalele să fie mai bine orientate, a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Puşcaş, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP).

„Noul sistem electronic va avea şi un beculeţ roşu de avertizare în cazul neregulilor. Am constat propagarea unor erori. Dacă într-un anunţ de atribuire un angajat al autorităţii contractante introduce greşit o sumă, astăzi acea eroare se propagă în sistem. În noul mediu online pe care îl pregăteşte Agenţia pentru Agenda Digitală a României, noul SEAP care va fi funcţional de la anul, vor exista elemente din acestea de beculeţ roşu şi de validare. Astel încât, pe de o parte, să nu mai poţi atribui un contract şi să scrii 100 de milioane când valoarea lui a fost 10.000”, a declarat Bogdan Puşcaş, preşedintele ANAP, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

Acesta a spus că noul sistem electronic va oferi ANAP şi un set de indicatori care vor orienta mai bine acţiunile de control.

„O să avem şi noi un set de indicatori prin care să putem justifica de ce, de exemplu, la un spital mergem în control de patru ori pe an, iar la altul doar o dată la trei ani. Fiindcă prin structura cumpărărilor şi prin matricea indicatorilor de risc pe care o dezvoltăm un spital iese ca fiind mai riscant decât altul”, a adăugat Puşcaş.

Preşedintele ANAP a mai spus că, în perioada următoare, se intenţionează dezvoltarea unui sistem de clasificare al autorităţilor contractante.

„Cele care au note mici o să facem cu ele meditaţii şi să le trecem clasa şi astfel să treacă din categoria autorităţilor contractante cu reale probleme în aplicarea legislaţiei în cea a autorităţilor contractante conforme. Această clasificare va avea şi rolul de a orienta mai bine controlul. Noi astăzi mergem la vânătoare de raţe cu tancul”, susţine Bogdan Puşcaş.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« December 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31