Displaying items by tag: interes

prof. dr. Camelia GAVRILĂ - deputat PSD;

Mihai COJOCARIU - purtător de cuvânt Jandarmeria Iași

Edilul şef al Bucureştiului, Gabriela Firea, îl acuză pe arhitectul şef al Capitalei, Adrian Bold, că s-a împotrivit înfiinţării unei comisii de specialişti în arhitectură deoarece îşi doreşte crearea unui grup de interese ocult la Primăria Capitalei.

"În ceea ce priveşte dezastrul urbanistic din Capitală consider că nu există un singur vinovat, sau o singură persoană, printre cei vinovaţi, însă, se numără şi domnul arhitect şef Bold. Acesta s-a întors de 4-5 luni în primărie, printr-o decizie a instanţei de judecată care nu a analizat integritatea sa ci doar aspecte de legislaţie a muncii. Domnul Bold nu a vrut să voteze înfiinţatea acestei comisii care să vină în sprijinul Primarului General. Eu vă spun clar, nu mai putem continua de aceeaşi manieră. Domnul arhitect şef a interzis colegilor din subordine să vină să prezinte Consilierilor Generali PUZ-uri şi PUG-uri. Oamenii ne-au trimis aici ca să facem lucruri bune, nu ca să ne conducă camarila domnului Bold. A trimis fără ştirea mea, fără să ne consultăm, fără să ne informeze, la Ministerul Dezvoltării solicitare să se modifice legislaţia, să se facă un artificiu, comisia să fie în subordinea dumnealui şi făcută de el. Arhitectul şef s-a opus din motive personale şi neprofesioniste, care ne duc într-o altă zonă, a creeri unui grup de interese, ocult, la Primăria Capitalei. Dar, fiindcă legea nu îmi dă niciun instrument să poată să plece, stăm cu acest domn la masă şi lucrăm cu un om care a făcut dezastru în Capitală. Deci, această comisie e pentru sprijinirea primarului, care nu e obligat să aibă studii de specialitate", a declarat Gabriela Firea.

Poziţia Primarului General al Capitalei a fost susţinută şi de o parte din Consilierii Generali.

"Domnul Bold niciodată nu a răspuns în faţa nimănui! Dacă te duci la ei vreodată să îi întrebi ceva, mai sunt încă vreo două coropişniţe pe acolo, încă unul care are impresia că e stâna lui maică-sa etajul şapte, ne-au ţinut în picioare ultima dată când am mers să cerem informare şi ne-a spus că nu are nicio atribuţie, deşi dânsa era şefă. Bucureştiul nu s-a dezvoltat decât pentru cine au vrut aceşti oameni", a declarat Lucian Iliescu, Consilier General din partea PMP.

Adrian Bold a fost demis în anul 2008 de fostul Primar General al Capitalei, Sorin Oprescu, după ce Comisia de disciplină a municipalităţii l-a acuzat că a prejudiciat instituţia cu circa 300.000 de dolari după ce a aprobat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) într-o bază sportivă din Sectorul 3 al Capitalei, precum şi faptul că ar fi întârziat nemotivat la serviciu.

Acesta a fost repus în funcţia de arhitect-şef după ce a atacat în instanţă decizia de demitere şi a avut câştig de cauză.

Adrian Bold este arhitect şef al Capitalei din 1997 şi a condus comisia care avizează planurile urbanistice zonale şi de detaliu din Bucureşti, excepţie făcând perioada iulie 2008 – martie 2016, timp în care s-a judecat cu municipalitatea.

Sursa: mediafax.ro

Agenţia Naţionalã de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă de către Marko Attila Gabor, fost secretar de stat la Departamentul Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului, a anunţat instituţia într-un comunicat de presă.

"În perioada deţinerii funcţiei de secretar de stat, MARKO ATTILA - GABOR a semnat patru contracte şi un act adiţional, încheiate între Secretariatul General al Guvernului - Departamentul Relaţii Interetnice şi Asociaţia Juriştilor Maghiari din România (în cadrul cãreia persoana evaluatã deţinea calitatea de membru), privind finanţarea din fonduri nerambursabile a unor proiecte derulate de aceastã asociaţie, precum şi documente ce au stat la baza încheierii acestor contracte. De asemenea, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a proiectelor, a semnat documente ce au stat la baza încheierii celor patru contracte de finanţare", potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei Naţionale de Integritate.

Procurorii de integritate spun că Marko Attila Gabor a beneficiat de programul de formare profesionalã din cadrul proiectelor derulate de Asociaţia Juriştilor Maghiari din România şi finanţate de Secretariatul General al Guvernului - Departamentul Relaţii Interetnice, participând, în calitate de jurist, la conferinţele organizate de Asociaţia Juriştilor Maghiari din România, încălcând astfel legislaţia privind conflictul de
interese în materie administrativă.

Procurorii DNA au cerut, în aprilie 2015, arestarea în lipsă, pe o perioadă de 30 de zile, a fostului deputat Marko Attila pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în dosarul în care este acuzat că,alături de alte persoane, între care şi Horia Georgescu,a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la ANRP.

Conform unui comunicat de presă al instituţiei, în 9 aprilie 2015, Marko Attila a fost trimis în judecată alături de alţi şapte inculpaţi care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), precum şi patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila şi ceilalţi inculpaţi au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.

Fostul deputat UDMR Marko Attila spunea, într-un interviu acordat unui post de radio ungar, că nu vrea să se întoarcă în România şi intenţionează să înceapă o nouă viaţă în Ungaria, el apreciind că a fost condamnat pe nedrept în România, unde justiţia este un ”instrument de blocare a retrocedărilor”. El a plecat în Ungaria în decembrie 2014, după ce colegii săi au votat în favoarea arestării preventive în dosarul ANRP.

Sursa: mediafax.ro

Oana Mizil a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese în dosarul în care a fost judecată pentru că şi-a angajat mama la cabinetul de parlamentar, decizia instanţei supreme fiind definitivă.

"Admite apelul formulat de apelanta inculpată Niculescu Mizil Ştefănescu Oana. (...) Reduce pedeapsa stabilită inculpatei (...) de la 3 ani închisoare la 1 an închisoare. Înlătură pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II – a, lit. b) şi lit.c) Cod penal anterior. (..) Suspendă condiţionat executarea pedepsei principale pe un termen de încercare de 3 ani stabilit", se arată în decizia judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Luni a avut loc ultimul termen de judecată, şedinţă la care Oana Mizil a dat o declaraţie de inculpat.

"Am fost deputat în Colegiul 20, circumscripţia 42 Bucureşti, în legislatura 2008-2012. În precampanie mama mea se ocupa de strângerea problemelor cetăţenilor din circumscripţie. După ce am fost aleasă, mi s-a spus că îmi pot angaja oameni la cabinetul de parlamentar. Aveam două: în ferentari şi în Rahova. Nu foarte multă lume a vrut să se angajeze, din cauza zonelor. Am ajuns să o angajez pe mama mea, Lidia Ştefănescu Mizil, pentru că ştia foarte bine problemele oamenilor de acolo. La biroul meu parlamentar au lucrat în total patru persoane, cu tot cu mama mea. Am discutat cu responsabilul de la parlament dacă o pot angaja pe mama mea şi mi s-a spus că nu este nicio problemă, după discuţii cu departamentul Juridic şi Departamentul Resurse Umane. Dispuneam de o sumă forfetară de 65.000 lei, am făcut schema de salarii şi în functie de vechime, şcolarizare, etc. Mama a fost angajată pe postul de consilier. În 2012, când am aflat că sunt discuţii referitoare la legalitate, i-am cerut mamei mele să se retragă. Nu mă consider vinovată de infracţiunea de conflict de interese", le-a spus fostul parlamentar judecătorilor.

Oana Niculescu Mizil a fost trimisă în judecată în 30 septembrie 2013, de către procurorii Parchetului instanţei supreme, care o acuzau că a solicitat încadrarea în muncă a mamei sale, în cadrul biroului ei parlamentar şi a avizat contractul individual de muncă prin care, în perioada mai 2009 - septembrie 2011, aceasta a realizat foloase materiale în cuantum de 65.697 de lei. Dosarul a fost deschis în urma reclamaţiei făcute de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), în septembrie 2011.

Oana Mizil a demisionat din Parlamentul României în luna martie a anului 2015, după ce a fost pusă sub învinuire într-un dosar al DNA.

Sursa: mediafax.ro

Angajaţi care se simt hărţuiţi la locul de muncă, acuzaţii fără fundament şi încercarea de discreditare a unei instituţii publice. Redactorul-şef al Arhivei Naţíonale de Filme, Mihai Fulger, a vorbit în EXCLUSIVITATE pentru MEDIAFAX despre situaţia actuală şi raporturile cu ministerul Culturii.

Mihai Fulger, redactor-şef Arhiva Naţíonală de Filme, a acordat un interviu MEDIAFAX în condiţiile unui conflict generalizat în sistemul cinematografic românesc. Reforma Cinematografiei declarată de actualul ministru al Culturii a început cu revolta unei părţi majore a cineaştilor şi a angajaţilor instituţiilor din subordine. Corina Şuteu a organizat o audiere publică pe 2 august 2016 de ”împăcare” a opoziţiilor, care însă s-a transformat într-o contestare de data aceasta virulentă. În opinia ministrului, reformarea cinematografiei se vrea una radicală, afectând CNC şi instituţii conexe precum RADEF, Arhiva Naţională. În fapt, un grup semnificativ de cineaşti îi cer demisia ministrului Corina Şuteu, considerând că reforma nu este decât pretextul schimbării dorectorului CNC şi capturarea CNC pentru scopurile grupurilor de interese apropiate actualului ministru: http://www.mediafax.ro/cultura-media/58-de-cineasti-ii-cer-premierului-sa-o-demita-pe-corina-suteu-ministrul-culturii-foto-15546323

Cel vizat în disputa actuală, directorul CNC a declarat că nu-şi dă demisia:

http://www.mediafax.ro/cultura-media/directorul-cnc-anca-mitran-ii-raspunde-corinei-suteu-ministrul-culturii-nu-imi-prezint-demisia-pentru-ca-nu-am-motive-15553467

Interviul MEDIAFAX cu redactorul şef ANF confirmă starea conflictuală generalizată dintre ANF şi minister, parte datorată felului în care ministerul s-a situat pe poziţii ostile faţă de o instituţie ce deţine parte din patrimoniul cultural al României (un exemplu fiind faptul că filmele nonficţionale din colecţie documentează ultimii 120 de ani din istoria poporului român).

Declaraţiile principale ale redactorului-şef al Arhivei Naţíonale de Filme:

”Dialogul” ministerului cu Arhiva: ”Ministerul m-a invitat pe email şi link la reformarea ANF”

Hărţuirea angajaţilor ANF: ”Angajaţii Arhivei se simt hărţuiţi de persoanele din grupurile de lucru înfiinţate de minister şi intenţionează să-şi exprime public revolta faţă de presiunile constante ale acestora.”

Minciuni proliferate privind ANF: ”Am auzit, ce-i drept, nişte acuzaţii uluitoare făcute acum câteva zile de Tudor Giurgiu, în cadrul unei audieri publice organizate de minister. Vă pot asigura că redactorii ANF folosesc un unic sistem de catalogare şi de indexare a filmelor din colecţia proprie, conceput conform standardului european.”

Scopul reformei, discreditarea Arhivei: ”Echipa ministerială are drept ţel nu atât revitalizarea, cât discreditarea activităţii unei instituţii publice de interes naţional, care funcţionează de aproape şase decenii”

Unul din motivele lipsei de reformă în ANF: ”Este foarte greu să angajezi tineri competenţi, specializaţi în activităţile specifice unei arhive cinematografice, atunci când nu le poţi oferi salarii sau beneficii cât de cât motivante. Sunt aspecte, din nefericire, ignorate deliberat de echipa ministerială, mai interesată să caute nod în papură personalului ANF şi fostei sale conduceri decât să găsească soluţii problemelor actuale şi persistente ale instituţiei.”

 

Citiţi interviul integral cu Mihai Fulger, directorul Arhivei Naţionale de Filme

Mediafax: Ştiţi de planul de reformare al cinematografiei. Care sunt limitările acestui plan, în privinţa ANF?

Mihai Fulger: Acum câteva săptămâni, când am fost invitat pe email, la fel ca multe alte persoane care activează în domeniul cinematografic, la audierea publică de pe 2 august, în care ar fi trebuit să se discute propunerile de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, am primit şi un link către un document conţinând, aşa cum afirma anunţul din partea ministerului, „principalele modificări propuse” (deşi mi s-ar fi părut normal, după cum am şi scris atunci, să am acces la textul complet al noului proiect de act normativ). Am consultat cu interes documentul, dar nu am găsit în el decât o singură referire la ANF. Acolo era vorba despre un program de educaţie cinematografică pentru elevii din cursul gimnazial şi cel liceal, pe care, după ce Ministerul Educaţiei Naţionale şi CNC l-ar fi conceput şi realizat, acelaşi minister amintit şi Arhiva Naţională de Filme ar fi urmat să-l implementeze. Anterior, în document se propusese „reorganizarea” Centrului Naţional al Cinematografiei prin înlocuirea sa cu „Agenţia Naţională a Cinematografiei” (ANC), dar nu se precizase ce s-ar întâmpla cu ANF, instituţie aflată în subordinea CNC, dacă s-ar realiza această schimbare: ar trece la ANC, ar rămâne la CNC (dacă acesta ar funcţiona în continuare, măcar pentru a concepe programul educaţional menţionat) sau, poate, ar deveni independentă? Aşadar, nu vă pot spune care sunt limitările proiectului de lege în privinţa ANF, deoarece încă nu am primit nici o înştiinţare oficială, din partea echipei miniseriale, privind viitorul Arhivei.

Mediafax: Care sunt raporturile stabilite de ANF cu noul ministru? Există un război?

Mihai Fulger: ANF are cu noul ministru, aşa cum a avut şi cu anteriorii miniştri ai Culturii, raporturi strict instituţionale. Diferenţa principală este că, în trecut, aceste raporturi erau intermediate de CNC, după cum prevede Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005: conform Articolului 6 din acel act normativ, Centrul Naţional al Cinematografiei este cel care „emite reglementări, norme şi instrucţiuni pentru instituţiile din subordine” (cum este ANF), nicidecum ministerul (de altfel, în paranteză fie spus, şi proiectele de acte normative pentru domeniul cinematografic, conform legii încă în vigoare, ar trebui să fie elaborate şi propuse spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Culturii, de către CNC, nu invers). Totuşi, în ultimele luni, membrii echipei ministeriale au făcut tot ce le-a trecut prin cap la ANF, fără a-i consulta – sau măcar informa asupra intenţiilor lor – pe reprezentanţii CNC. Cum ar putea fi caracterizat un asemenea comportament? Vă las pe dumneavoastră să găsiţi cuvântul potrivit. Pot doar să adaug că mulţi angajaţi ai Arhivei se simt hărţuiţi de persoanele din grupurile de lucru înfiinţate de minister şi intenţionează să-şi exprime public revolta faţă de presiunile constante ale acestora.

Mediafax: Raportul înaintat ministerului arată că Arhiva nu are nici măcar o indexare/catalogare a filmelor. Ce este adevărat/fals în acest raport?

Mihai Fulger: Noi, la Arhiva Naţională de Filme (ANF), nu avem cunoştinţă de acest raport, nu ştim cine l-a întocmit şi cu ce legitimitate. Am auzit, ce-i drept, nişte acuzaţii uluitoare făcute acum câteva zile de Tudor Giurgiu, în cadrul unei audieri publice organizate de minister. Vă pot asigura că redactorii ANF folosesc un unic sistem de catalogare şi de indexare a filmelor din colecţia proprie, conceput conform standardului european EN 15744:2009 şi ţinând cont de recomandările Comisiei de Catalogare şi Documentare a Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Film (FIAF) – o organizaţie al cărei membru deplin ANF este din 1960. În timp, acest sistem s-a dovedit util şi accesibil pentru cercetare. Cât despre inventarele despre care Tudor Giurgiu pretinde că nu există în Arhivă, ele intră la fiecare sfârşit de an în bilanţul contabil, iar, dacă nu le-am fi avut, Curtea de Conturi, ai cărei auditori financiari externi vin în control la ANF o dată la doi ani, ne-ar fi închis de mult instituţia.

Mediafax: Are vreun sens Arhiva? Ce spune contemporanilor Facebook?

Mihai Fulger: Colecţia ANF reprezintă o parte indispensabilă a patrimoniului cultural al României. De pildă, filmele nonficţionale din colecţie documentează ultimii 120 de ani din istoria poporului român. Aşadar, Arhiva are o importanţă inestimabilă pentru generaţiile de azi şi de mâine. Din păcate, de mai mulţi ani, predomină – inclusiv pe Facebook – o gândire de tip „hic et nunc”, care tinde să ignore patrimoniul cultural naţional şi însemnătatea acestuia. După ce, la mijlocul lunii iunie, ministerul Culturii a anunţat demararea unui amplu „proiect de restructurare şi de revitalizare” a ANF, am putut constata – mai ales pe Facebook – o creştere semnificativă a interesului faţă de Arhivă, nu doar în rândurile persoanelor din domeniul cinematografic. Această schimbare ar fi fost îmbucurătoare, dacă ulterior nu aş fi remarcat (iar anexa recentei scrisori a ministrului, prin care i se cere directorului general al Centrului Naţional al Cinematografiei să îşi dea demisia, o dovedeşte fără putinţă de tăgadă) că echipa ministerială are drept ţel nu atât revitalizarea, cât discreditarea activităţii unei instituţii publice de interes naţional, care funcţionează de aproape şase decenii. Aleg acum un singur exemplu: se pretinde, în acea anexă, că numărul de bilete vândute la Cinemateca Română (departament al ANF) în 2015 a fost cu 10% mai mare decât cel înscris în registrele celor două săli (Eforie şi Union). De fapt, diferenţa remarcată de reprezentanţii ministerului între situaţia din registrele de evidenţă primară şi cea din evidenţa contabilă este dată de valoarea abonamentelor vândute în fiecare stagiune a Cinematecii, dar nimeni nu a cerut o explicaţie personalului specializat al ANF înainte de a raporta această enormitate care ne calomniază instituţia.

Mediafax: Care sunt neputinţele la Arhivă?

Mihai Fulger: Neputinţele Arhivei ţin, în primul rând, de limitările financiare: bugetul anual al ANF gravitează în jurul unui milion de euro (din care 35% reprezintă fondul de salarii al celor 98 de angajaţi, 47% – cheltuieli pentru întreţinerea depozitelor de film, care sunt energofage, a cinematografelor, laboratoarelor sau birourilor, iar restul de 18% – bugetul de investiţii, inexistent anul acesta), 70% dintre angajaţii ANF – printre care mulţi având în spate decenii de activitate în cinematografie – câştigă lunar salariul minim pe economie sau cu câteva zeci de lei mai mult, deoarece grilele de salarizare sunt blocate încă din 2008, legislaţia actuală nu prevede un capitol bugetar dedicat promovării ANF etc. Este foarte greu să angajezi tineri competenţi, specializaţi în activităţile specifice unei arhive cinematografice, atunci când nu le poţi oferi salarii sau beneficii cât de cât motivante. Sunt aspecte, din nefericire, ignorate deliberat de echipa ministerială, mai interesată să caute nod în papură personalului ANF şi fostei sale conduceri decât să găsească soluţii problemelor actuale şi persistente ale instituţiei.

Mediafax: Ce vă reproşaţi în activitate?

Mihai Fulger: Că nu am reuşit mereu, din motive ce ţin în bună parte de îngrădirile menţionate anterior, să aduc în sălile Cinematecii un public pe atât de numeros pe cât l-ar fi meritat spectacolele programate. Concentrarea pe evenimente (în general mai atractive decât proiecţiile obişnuite) şi pe promovarea gratuită oferită de Facebook (în condiţiile lipsei unui buget specific) au dat roade (de exemplu, în primul an de când am preluat Cinemateca, încasările sălilor au crescut cu 30%), dar pentru a avea rezultate tot mai bune în continuare trebuie fonduri pentru investiţii, nu anchete ministeriale menite să discrediteze Arhiva.

Sursa: mediafax.ro

UNPR, partid care s-a format din parlamentari traseişti, a intrat în Parlament fără a trece testul alegerilor pe cont propriu, jucând fie cu partide de dreapta, fie cu PSD, sub pretextul "interesului naţional", mereu la guvernare, îşi încheie existenţa după 6 ani fiind "absorbit" de Traian Băsescu.

Practic, prin decizia de a fuziona prin absorbţie cu PMP, decizie anunţată marţi de Traian Băsescu, UNPR dispare de pe scena politică, la şase ani de la înfiinţare. Opţiunea de a se întoarce la primul partener politic, Traian Băsescu, vine ca soluţie pentru ambele partide, după alegerile locale şi în perspectiva alegerilor parlamentare. Anunţul a fost făcut după ce liderii UNPR ar fi negociat o fuziune şi cu PNL şi deşi formaţiunea avea un parteneriat cu PSD.

UNPR a gravitat în cei şase ani în jurul lui Gabriel Oprea, personaj controversat care în prezent este urmărit penal în două dosare, acuzat de plagiat şi care a renunţat recent la şefia partidului şi a anunţat că nu va mai candida la alegerile parlamentare.

Uniunea Naţională pentru Progresul României a fost înfiinţată în primăvara anului 2010, drept "construcţie politică de centru-stânga, având în centrul ei interesul naţional". Bazele formaţiunii au fost puse însă din 2008 când mai mulţi parlamentari de la PSD, PC şi chiar PNL şi-au abandonat partidele şi s-au constituit ca grup independent.

La congresul din mai 2010, Marian Sârbu a fost ales preşedinte, Cristian Diaconescu - preşedinte de onoare şi Gabriel Oprea - preşedinte executiv. La scurt timp de la înfiinţare, partidul intră la guvernare alături de PD-L şi UDMR, în Cabinetul Emil Boc. În echipa guvernamentală, Gabriel Oprea deţine funcţia de ministru al Apărării, iar Cristian Diaconescu pe cea de ministru de Externe, două portofolii extrem de importante pentru un partid care nu participase la niciun fel de alegeri.

După demisia Cabinetului Boc din februarie 2012, UNPR va continua să asigure majoritatea şi să facă parte din guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Cabinetul Ungureanu este însă demis prin moţiune de cenzură, în mai 2012, puterea fiind preluată de noua majoritate formată din PSD şi PNL (USL).

Odată cu ieşirea de la guvernare, Marian Sârbu renunţă la şefia partidului, iar Gabriel Oprea este ales preşedinte.

Părăsind parteneriatul cu PD-L, UNPR face alianţă cu PSD -Alianţa de Centru-Stânga (ACS). Ulterior, UNPR se alătură USL. În decembrie 2012, s-a pus problema fuziunii prin absorbţie cu PSD, însă discuţiile nu s-au finalizat.

Trecerea partidului din tabăra PD-L în cea a PSD îl determină pe preşedintele de onoare Cristian Diaconescu să demisioneze din partid, el fiind numit consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu în 2012.

La alegerile parlamentare din decembrie 2012, UNPR obţine, pe listele USL, zece locuri în Camera Deputaţilor şi cinci locuri în Senat. Din cauză că nu a avut numărul minim de parlamentari pentru a forma un grup parlamentar, parlamentarii UNPR s-au alăturat grupului PSD şi au intrat la guvernare, în Cabinetul Ponta, Gabriel Oprea fiind numit vicepremier.

În iunie 2015, UNPR a fuzionat prin absorbţie cu Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

UNPR iese de la guvernare în noiembrie 2015, odată cu demisia premierului Victor Ponta, pe fondul tragediei din Colectiv. Tot atunci, Gabriel Oprea devine personajul central al scandalului declanşat de moartea poliţistului Bogdan Gigină, care a murit în timp ce deschidea coloană oficială a vicepremierului.

În martie 2016, Gabriel Oprea şi-a anunţat demisia din fruntea partidului, fiind urmărit în două dosare penale. El l-a desemnat însă pe Valeriu Steriu drept succesor, acesta fiind ales preşedinte al UNPR, fără probleme, la indicaţiile lui Oprea. În iulie, Oprea s-a retras din partid, anunţând că rămâne senator independent şi nu va mai candida pentru un nou mandat.

Sursa: mediafax.ro

Autoritatile judetene s-au intalnit ieri, la sediul Consiliului Judetean, cu reprezentanti ai Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii în România. Sefii judetului au discutat despre o serie de oportunitati de investitii, proiecte comune intre cele doua parti, dar si multe alte aspecte. Reprezentantii CJ au discutat cu trimisul misiunii economice din partea ambasadei britanice, Adam Sambrook.

"În cadrul discutiilor s-a pus accent pe oportunitatile pe care le ofera judetul Iasi, în vederea realizarii unor colaborari pe domenii de interes precum infrastructura, cultura, învatamântul, schimburi comerciale si investitii. Seful misiunii economice din cadrul Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii în România, Adam Sambrook, s-a aratat interesat de promovarea relatiilor dintre cele doua state, aratând disponibilitatea de cooperare pe domeniile amintite. Reprezentantii Consiliului Judetean Iasi au subliniat importanta acestor întâlniri care se pot concretiza prin proiecte comune între cele doua parti si au aratat deschiderea institutiei pentru investitorii care doresc sa vina în aceasta zona a României", au mentionat reprezentantii Consiliului Judetean Iasi. Acestia au mai sustinut si ca reprezentantul Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii în România va reveni la Iasi în luna iunie, pentru continuarea discutiilor în vederea gasirii unor proiecte concrete care se vor putea realiza la nivelul judetului.

Planurile grupului rus Gazprom de a dubla capacitatea unui gazoduct care face legătura între Rusia și Germania contravin intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina, au apreciat guvernele a 10 state europene, printre care și România, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene prin care se cere organizarea unui summit pentru dezbaterea acestui subiect, informează Reuters.

Comisia Europeană a adoptat o listă de 195 de proiecte-cheie de infrastructură energetică, cunoscute sub denumirea de proiecte de interes comun, care vor contribui la realizarea obiectivelor energetice și climatice ale Europei și care constituie elemente esențiale ale Uniunii energetice a UE, informează un comunicat de presă.

Celebra fermă Neverland, unde Michael Jackson a locuit o mare parte a vieții sale, a fost scoasă la vânzare pe popularul web chinez de cumpărări online Taobao, dar niciun chinez nu și-a manifestat interesul față de proprietate, informează joi ziarul Global Times, citat de EFE.

Page 1 of 2

Arhiva Iasi TV Life

« December 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31