Displaying items by tag: judet - Results from #160

România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce piveşte speranţa de viaţă a cetăţenilor, un român trăind în medie 75 de ani, arată datele Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015, informează Ziarul Financiar.

Zonele cu cea mai mare longevitate sunt municipiul Bucureşti şi judeţul Vâlcea, cu o speranţă de viaţă de 77 de ani, urmate de judeţele Cluj, Braşov şi Sibiu, cu o speranţă de viaţă de 76 de ani. Pe ultimele locuri privind durata medie de viaţă sunt Satu Mare, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea, fiecare cu 73 de ani, informează Ziarul Financiar.

Speranţa de viaţă la naştere este un in­di­cator care arată numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut dacă ar trăi în condiţiile mortalităţii pe vârste dintr-o pe­rioa­dă de referinţă. În funcţie de nivelul du­ratei medii de viaţă se poate stabili şi starea de sănătate a populaţiei unei ţări. „Dacă e o populaţie mai educată, cu nivel de trai mai ridicat, oamenii trăiesc mai mult pentru că ştiu să se ferească de boli, au ac­­ces la servicii de sănătate şi au o ali­men­taţie mai bună. În zonele mai dezvoltate va fi o speranţă medie de viaţă mai mare”, a ex­pli­cat sociologul Marian Preda, profesor la Fa­cul­­tatea de Sociologie a Universităţii din Bu­cureşti.

Acesta mai spune că în judeţele unde există o pondere mai mare a satelor regăsim o speranţă de viaţă mai mică decât în zonele în care predomină ponderea localităţilor urbane pentru că în mediul rural „sunt persoane îmbătrânite care au un risc de deces mai mare şi  sunt zone sărace, cu mai puţină educaţie”.

De asemenea, nivelul de dezvoltare a judeţelor determină durata de viaţă medie pentru fiecare regiune în parte.

„În Muntenia avem o speranţă de viaţă mai bună în judeţele dinspre deal şi munte - Bucureştiul face excepţie - şi mai scăzute în cele de câmpie. La fel în zona Carpaţilor, speranţa medie de viaţă e în general mai bună, dar asta ţine şi de nivelul de dezvoltare şi de oraşe şi de nivelul de educaţie şi, probabil, de nişte factori precum calitatea aerului”, afirmă Marian Preda.

Satu Mare este judeţul cu cea mai mică speranţă de viaţă din România în 2015, iar cifrele nu au suferit modificări majore faţă de anul 1990, când sătmărenii se aflau pe penultimul loc în topul celor mai longevive municipii, cu 67 de ani la acea vreme. Valoarea PIB per capita în judeţul Satu Mare a fost de circa de 5.700 de euro pentru anul 2015, de 3,6 ori mai mică decât cea din Bucureşti, unde PIB-ul per capita a fost de circa 28.900 de euro anul trecut, media PIB per capita la nivel naţional fiind de aproximativ 8.000 de euro. 

Citeşte continuarea pe Ziarul Financiar.

Sistemul cardului de sănătate este nefuncţional luni dimineaţă, în urma unei pene de curent, au anunţat reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), probleme fiind semnalate la nivelul Capitalei, dar şi în alte regiuni.

Sistemul informatic al cardului naţional de sănătate este nefuncţional luni dimineaţă din cauza unei pene de curent, iar reprezentanţii CNAS spun că în aproximativ două-trei ore ar trebuie să se rezolve problema.

„A fost o pană de curent la 9:00 dimineaţa şi au căzut serverele. În aproximativ două-trei ore sperăm să se rezolve”, au declarat reprezentanţii CNAS pentru MEDIAFAX.

Sistemul cardului de sănătate a costat peste 87,6 milioane lei fără TVA şi a fost implementat de asocierea HP România şi Novensys Corporation, având ca subcontractant SIVECO România.

Sursa: mediafax.ro

E.ON a fost ţinta unui val de critici din partea mai multor primari din judeţul Suceava prezenţi ieri la o întâlnire cu reprezentanţii acestei companii, care a avut loc la Palatul Administrativ. Primarii au acuzat faptul că E. ON este „stat în stat”, dar şi că „îşi bate joc” atât de administraţiile locale, cât şi de consumatori, una dintre principalele nemulţumiri fiind aceea că toate investiţiile în extinderea reţelelor se fac din banii beneficiarilor, pentru ca apoi acestea să intre gratuit în patrimoniul companiei.

Întâlnirea de la Palatul Administrativ a avut loc la iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, iar la discuţii au fost prezenţi şapte directori din cadrul companiei E.ON. Pentru început, Gheorghe Flutur a ţinut să precizeze că întâlnirea a avut loc pentru a fi dezbătute o serie de aspecte legate de extinderea reţelelor electrice în judeţ, programele de investiţii ale companiei, dar şi aspecte legate de relaţiile cu clienţii, în special de nemulţumirile populaţiei, şi asigurarea siguranţei în alimentarea consumatorilor cu energie electrică, invitaţia şefului administraţiei judeţene către primari fiind şi de a-şi prezenta toate probleme pe care le au în relaţiile cu această companie. De remarcat faptul că toţi primarii care au luat cuvântul, şi nu au fost puţini, au avut numai critici la adresa companiei.

Primarii acuză faptul că riscă să piardă fonduri europene pentru că cei de la E.ON dau cu greutate avizele necesare

Primul care a luat cuvântul şi care a fost şi cel mai critic în privinţa relaţiilor cu E.ON a fost primarul comunei Adâncata, Viorel Cucu, acesta ajungând până la propunerea ca administraţiile locale să preia şi reţele de alimentare a consumatorilor privaţi, să facă lucrările de întreţinere, iar compania în cauză să încaseze doar banii. Viorel Cucu a reclamat pentru început că încă din anul 2012 solicită E.ON schimbarea unui punct de transformare, având în vedere creşterea numărului de consumatori, însă în fiecare an primeşte acelaşi răspuns, „că suntem prinşi în planul de investiţii”, fără a se întâmpla nimic. „Am fost nevoiţi pe acel punct să facem o investiţie de 7,6 miliarde de lei vechi, pe doi ani, şi acum suntem în procedură de achiziţie. Ori noi venim cu toată investiţia, apoi toată lucrarea trece în patrimoniul E.ON. Nu am primit nici măcar un ajutor din partea lor. Să spună că vin şi ei cu 20 – 30%”, a spus primarul din Adâncata. El a adăugat că pentru a putea da în folosinţă reţeaua de canalizare din Adâncata la data de 15 septembrie a.c. a fost nevoit să mai facă o investiţie de 800 de milioane de lei vechi la un alt punct de transformare, şi în acest caz contribuţia E.ON fiind zero. Viorel Cucu a precizat că o altă problemă este toaletarea copacilor din apropierea reţelelor electrice, precizând că aceste lucrări se fac doar pe porţiuni, „fără a fi duse până la capăt”. El a mai reclamat că din cauza reţelelor electrice foarte vechi se înregistrează foarte multe căderi de tensiune. „Au fost zile când la primărie au fost şi câte 15 căderi de tensiune pe zi”, a spus Viorel Cucu. El a precizat că din câte cunoaşte, din anul 1990 şi până în prezent doar la un singur punct de transformare s-au făcut „ceva îmbunătăţiri, în rest absolut nimic”. Viorel Cucu a propus ca, în condiţiile în care primăria a fost nevoită să preia şi întreţinerea iluminatului public, E.ON să dea administraţiilor locale şi iluminatul populaţiei. „Atât a mai rămas. Să mai preluăm şi populaţia. Iar ei să încaseze banii”, a spus primarul din Adâncata. Viorel Cucu a spus că o altă mare problemă este în obţinerea avizelor de la E.ON, subliniind că administraţiile întâmpină greutăţi mari pentru a intra în posesia avizelor favorabile pentru o serie de proiecte pe fonduri europene.

La rândul său, primarul din Dorneşti, Gheorghe Luţa, a spus că una dintre cele mai mari probleme este cea a obţinerii avizelor de la E.ON, şi el precizând că nu poate porni alimentarea cu apă a comunei pentru că nu primeşte avizele din partea companiei. „O altă problemă este aceea că am făcut N adrese pentru schimbarea a şase stâlpi. Se duc stâlpii cu totul jos. Când se întrerupe curentul oamenii vin la primărie, nu merg la ei. E.ON bagă robotul direct în loc să răspundă la oameni. Cei de la E.ON să spună cu ce ne pot ajuta. Riscăm să pierdem proiecte”, a spus Luţa. El a adăugat că atunci când a solicitat schimbarea unei reţele vechi de 100 de ani, reprezentanţii companiei E.ON i-au spus „să o schimbăm noi”. Gheorghe Luţa a reclamat şi el că toate investiţiile pentru extinderea reţelelor sunt suportate de consumatori, după care intră gratuit în proprietatea E.ON. „Chiar e stat în stat? Chiar aşa să fim trataţi cu indiferenţă?”, a precizat Luţa.

Primarul din Dorneşti a adăugat că primăriile nu încasează nici măcar chirii pe terenurile pe care sunt amplasaţi stâlpii de electricitate care ajung în proprietatea E.ON, terenul fiind dat în administrare gratuită. „Le dăm în administrare degeaba. Cine beneficiază de pe urma reţelelor şi a stâlpilor? Noi chiar nu avem dreptul la nimic? Vindem chiar tot degeaba şi alţii strâng banii?”, şi-a exprimat Gheorghe Luţa nemulţumirea faţă de relaţiile cu E.ON. În acelaşi timp, şi primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, a sesizat faptul că în acest municipiu nu există un punct de informare pentru populaţie care să funcţioneze de luni şi până vineri, în condiţiile în care numai în acest municipiu compania are circa 8.000 de clienţi.

Primarul din Dumbrăveni: „ Aţi trimis oameni în şomaj să aveţi un profit mai mare. Ar trebui să respectaţi consumatorul”

Un alt primar care a adus critici vehemente la adresa E.ON a fost şi cel din Dumbrăveni, Ioan Pavăl, acesta arătând în primul rând că legislaţia actuală permite acestei companii „să facă ce vrea”. „Îşi bate joc de noi. Dacă întârziem o zi la plată vin şi ne taie energia. Recent la liceul din Dumbrăveni s-au ars 20 de calculatoare după un şoc de curent şi nu s-a întâmplat nimic”, a spus Pavăl, care a reclamat şi faptul că cei de la E.ON mai au trei echipe pe teren, iar în cazul unor defecţiuni „poţi să aştepţi şi şapte ore pentru remedierea problemelor. Dacă suntem consumatori şi vânzător, haideţi să ne respectăm. Atât timp cât noi plătim, de ce să aşteptăm 10 ore o echipă de intervenţie? Nu aveţi decât să vă faceţi echipe de intervenţie mai multe. Aţi trimis oameni în şomaj să aveţi un profit mai mare. Ar trebui să respectaţi consumatorul”, a spus Ioan Pavăl, care a sesizat şi faptul în Dumbrăveni mai există transformatoare vechi de circa 50 de ani care nu au fost încă înlocuite. Pavăl a precizat că atunci când a solicitat schimbarea unui transformator, cei de la E.ON i-au spus că primăria trebuia să plătească 2,4 miliarde de lei vechi, deşi aceasta era obligaţia companiei. El a precizat că legea îi favorizează pe cei de la E.ON în privinţa investiţiilor făcute de consumatorii privaţi şi care trebuie date obligatoriu în proprietatea companiei.  „De ce să le predăm? În contractul de privatizare E.ON a avut modernizări de instalaţii, schimbări de transformatoare. Să ştiţi că nu se întâmplă. Şi e mare păcat să stăm toată ziua să dăm telefoane la E.ON, să fim corecţi, să plătim la timp energia”, a declarat Ioan Pavăl. Printre primarii care au criticat relaţia cu E.ON se numără şi cei din Poieni Solca, Volovăţ, Fundu Moldovei, Horodnic de Sus sau Todireşti, unii dintre aceştia semnalând faptul că cei de la E.ON nu au făcut nimic pentru consolidarea reală sau înlocuirea stâlpilor de medie şi înaltă tensiune care au fost afectaţi de inundaţii.

E.ON are alocate fonduri pentru investiţii în extinderea reţelelor, dar şi pentru înlocuirea transformatoarelor

După ce primarii şi-au prezentat problemele, a fost rândul celor de la E.ON să răspundă la criticile formulate de edili. Pentru început, Dorel Maxim, coordonator Acces Reţea din cadrul E.ON Distribuţie, a arătat faptul că pentru extinderea reţelelor de distribuiţie, primăriile trebuie să depună o documentaţie la companie, după care se face un studiu de fezabilitate şi urmează să se stabilească ce coparticipare la investiţie va fi din partea E.ON. El a arătat că 10 primării au început aceste demersuri şi doar cea din Vatra Moldoviţei a depus documentaţia completă. El a spus că primăriile care doresc pot să depună această documentaţie în următoarele două luni, documentaţia fiind plătită de companie.

Aici a fost şi prima intervenţie a preşedintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur, care a spus că înţelege supărările primarilor, solicitând un ton civilizat în discuţii, dar a adăugat că „de problema aceasta cu studiile de fezabilitate suntem cu toţii sătui”. Flutur a solicitat o prezentare exactă a politicii E.ON în privinţa investiţiilor în extinderea reţelelor. Încercarea de a răspunde din partea lui Dorel Maxim, respectiv „E.ON are toată deschiderea şi are fonduri”, a fost întâmpinată în mod ironic, cu aplauze din partea primarilor, reacţia lui Gheorghe Flutur fiind aceea că „răspunsurile acestea tipice nu mai dau pe nimeni pe spate. Sunt mesaje pe care le auzim în campania electorală şi nu mai merge aşa. Să spunem clar”.

A urmat apoi coordonatorul centrului de exploatare Suceava al E.ON Distribuţie, Ovidiu Strugaru, acesta precizând că pentru judeţul Suceava, pentru anul 2016 sunt aprobate şi finanţate 48 de lucrări de investiţii, de 11,6 milioane de lei, în timp ce pentru anul 2017 vor fi realizate 73 de lucrări, în valoare de 28,6 milioane de lei. El a spus că în aceste investiţii sunt incluse multe dintre problemele semnalate de primari, lucrările urmând să se realizeze în mai multe zone ale judeţului, atât pentru extinderea reţelelor, cât şi pentru înlocuirea transformatoarelor. Şi în privinţa echipelor de intervenţie, Strugaru a spus că acestea lucrează în permanenţă şi că indicatorii de performanţă sunt respectaţi. „Au fost şi la noi reorganizări. În aceste condiţii oamenii din Suceava fac eforturi să presteze un serviciu bun şi corect”, a spus Strugaru.

Flutur vrea o nouă întâlnire, peste trei luni, pentru a se vedea dacă problemele semnalate de primari şi-au găsit rezolvarea

În discursul său, preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că cei de la E.ON au la dispoziţie trei luni pentru a găsi soluţii la problemele semnalate de primari. El le-a solicitat directorilor E.ON să ţină cont de profilul judeţului Suceava şi să aibă în vedere nevoia de extindere a reţelelor de alimentare cu energie electrică, dar şi rezolvarea problemelor apărute la stâlpi în urma calamităţilor. Flutur a subliniat că şi problema echipelor de intervenţie trebuie rezolvată, astfel încât lucrările de rebranşare a unor zone la care se înregistrează întreruperi să fie mult mai scurte. Gheorghe Flutur a atras atenţia şi asupra faptului că şi în privinţa avizelor pentru primării trebuie găsită o soluţie, în condiţiile în care acestea riscă să piardă fonduri europene. El a mai spus că o altă întâlnire cu reprezentanţii E.ON ar putea avea loc peste trei luni, pentru a se vedea dacă problemele semnalate de primari şi-au găsit rezolvarea.

Prezent la şedinţă, directorul de vânzări pe Regiunea de Est a E.ON Energie România, Silvia Macedon, a dat asigurări că în următoarele trei luni reprezentanţii E.ON vor fi în permanenţă alături de autorităţile locale sucevene. „Este momentul de la care trebuie să discutăm despre termene de rezolvare. Înţeleg faptul că e momentul ca şi noi să fim lângă dumneavoastră. Eu sunt mândră de echipa cu care lucrez, sunt specialişti, dar trebuie să vină lângă dumneavoastră. Aici am fost un pic deficitari, dar nu va dura mai mult de trei luni să venim şi să discutăm cu dumneavoastră, cu termene de rezolvare a problemelor”, a spus Silvia Macedon. Afirmaţia făcută de aceasta a fost completată de Gheorghe Flutur, care a adăugat că „mai rămâne să fim şi noi mândri că suntem clienţii dumneavoastră”. 

Sursa: monitorulsv.ro

 

Nouăsprezece licee din cele 33 existente în judeţul Bacău au media de admitere sub 5.00 în prima etapă de repartizare computerizată a absolvenţilor de gimnaziu, cea mai mică fiind de 2.23. Pe de altă parte, la Colegiul ”Gheorghe Vrănceanu” ultima medie la clasa de Matematică – Informatică a fost de 9.25.

Potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Educaţiei, 3.813 absolvenţi de gimnaziu au fost admişi la cele 33 de licee din judeţul Bacău în urma primei etape de repartizare computerizată.

Dintre elevii care au prins un loc la liceu, 261 au avut note sub 5.00, cea mai mică fiind 2.23 şi aparţinând unui adolescent care, cu nota 1.00 la Evaluarea naţională, a fost admis la unitatea de învăţământ liceal din Buhuşi. De altfel, în judeţ, 19 licee au avut media de admitere sub 5.00, la 38 de specializări.

Exemple în acest sens sunt Colegiul Sportiv ”Nadia Comăneci” Oneşti, unde media minimă de admitere la clasa de filologie a fost 4.40, şi Liceul ”Henri Coandă” Bacău, la care admiterea s-a făcut cu 4.61, profilul Matematică – Informatică.

Cele mai mari medii de admitere au fost la Colegiul Naţional ”Gheorghe Vrănceanu” Bacău, cu 9.25 la profilul Matematică – Informatică, şi 9.07, la clasa de Ştiinţe ale naturii.

Toţi cei şapte elevi din judeţul Bacău care au avut media generală 10.00 au optat doar pentru specializarea Matematică – Informatică, cinci fiind admişi la Colegiul ”Gh. Vrănceanu” şi doi la Colegiul Naţional ”Dimitrie Cantemir” Oneşti.

Pentru etapa a doua de repartizare computerizată în licee, în judeţul Bacău au mai rămas disponibile 695 de locuri, în condiţiile în care au rămas nerepartizaţi zece elevi din judeţ, cu medii cuprinse între 3,62 şi 7,32.

Sursa: zdbc.ro

De ani de zile judetul Vaslui se „lauda” cu aproximativ 20.000 de someri. Toata lumea se plange ca in zona noastra nu sunt disponibile locuri de munca. Problema este ca atunci cand un agent economic vrea sa faca angajari, nu gaseste oameni. Judetul Vaslui este de ani buni in topul judetelor cu cei mai multi someri.

 Din datele statistice reiese ca un numar semnificativ de persoane fara locuri de munca sunt in mediul rural. Autoritatile judetului spun insa ca statisticile nu sunt totdeauna conforme cu realitatea.

 Potrivit sefilor de la judet, la tara, cei care au un pic de pamant si cateva animale nu se pot plange ca nu au de munca. Mai mult, cred autoritatile, oamenii au uitat ce inseamna sa creasca animale si sa lucreze pamantul din cauza supermarket-urilor si a carciumilor.

”Este grav ce se intampla acum in judet. Am spus in repetate randuri ca in mediul rural oamenii nu-si mai lucreaza pamantul si il vand, ceea ce nu este bine deloc. Trag un semnal de alarma sa nu devenim o tara cu proprietari straini si cu sezonieri romani. Oameni buni, cumparati din targuri animale, pot fi crescute si ingrasate pana in toamna.Asa au facut si bunicii vostri si au supravietuit. In mediul rural nu ar trebui sa vorbim de someri, asta sa fie clar. Toti se plang ca nu au bani si nu au ce manca, dar pamantul lor este lasat parloaga”, spun sefii de la judet.

 In ultimele saptamani, firme din Brasov au venit sa caute muncitori in Vaslui. In zona respectivea patronii nu au gasit forta de munca necesara sI s-au gandit sa caute intr-un judet care este campion la somaj. Pe patron l-ar costa mai putin sa asigure cazare pentru un angajat din Vaslui, decat sa importe forta de munca din Serbia sau din Ungaria, de exemplu. Vasluienilor someri li se asigura, masa, cazare la pensiune si un salariu de 1.250 de lei. Oferta este valabila pentru 300 de someri din Vaslui, dispusi sa se mute si sa lucreze la fabrica lor din industria constructoare de masini. Problema este ca dupa lungi discutii sI cautari, firma din Brasov nu a reusit sa angajeze nici macar 50 de oameni. „In Brasov, in momentul de fata, sunt destul de multe oportunitati pentru cei care sunt in cautarea unui loc de munca si cu atat mai mult pentru cei care vin din zone mai slab dezvoltate economic. Salariul e in jur de 1.250 de lei si poate creste cu ore suplimentare si cu prime in functie de rezultate. De asemenea, primesc bonuri de masa”, spun reprezentantii firmei de recrutare. Vasluienii nu s-au aratat deloc interesatI de oferta de munca pe linia de fabricatie in industria constructoare de masini. “Unde sa ma duc eu tocmai la Brasov. Sa stau departe de casa. Mai muncesc cu ziua prin sat sI mai castig cate un ban. E prea putin 12 milioane de lei. Daca era un salariu mai mare, ma mai gandeam. Macar 2000 de lei daca mi-ar da”, spun oamenii. Un motiv pentru care oamenii nu se inghesuie la munca sunt ajutoarele sociale de la stat. Lunar iau de la primarii cateva sute de lei, mai incaseaza alocatiile copiilor sI astfel reusesc sa supravietuiasca de pe o zi pe alta. “Avem cateva zeci de persoane inscrise in cautarea unui loc de munca la AJOFM. Nu au gasit nimic sI beneficiaza de legea 416, de acele alimente de la Uniunea Europeana”, spune Artenie Sebastian, primarul comunei Feresti.Aproape 17.000 de vasluieni figureaza in evidentele AJOFM ca beneficiaza de ajutor social. Dintre acestea, doar sase au acceptat oferta din Brasov.

Sursa: bzv.ro

Furnizarea apei potabile este intrerupta de astazi 11 iulie 2016 pana la ora estimata 14:00, in localitatile Miroslava, Valea Ursului, Valea Adanca, Vorovesti, Balciu, Bratulesti, Uricani din judetul Iasi. Furnizarea este sistata pentru remedierea unei avarii aparute la statia de pompare Balciu. Pentru informatii suplimentare sau alte sesizari, clientii pot suna la numarul de telefon 0232.969. Iesenii sunt sfatuiti sa-si faca rezerve de apa.

 

Oraşul Gura Humorului a fost lovit în plin de viiturile de pe pârâul Voroneţ şi râul Moldova după ruperile de nori de duminică după-amiază. Mai multe persoane aflate în zonă au postat pe reţelele de socializare filme în care s-a putut vedea dezastrul provocat de ape, atât în parcul de agrement Ariniş, în special în zona pârtiei de schi Şoimul, cât şi în cartierul Voroneţ, acolo unde apele au inundat gospodării şi unităţi turistice sau au distrus mai multe construcţii. Imaginile filmate în timpul inundaţiilor arată pe deplin dimensiunile dezastrului provocat de apele crescute ale pârâului Voroneţ şi ale afluenţilor acestuia. Martorii de la faţa locului au declarat că apele au crescut chiar şi cu cinci metri şi au măturat tot ce le-a stat în cale, de la animale, maşini, rulote, copaci sau stâlpi de electricitate.

O femeie care locuia într-o anexă a unui fost gater este dată dispărută

Astfel, locuitorii şi turiştii aflaţi în cartierul Voroneţ din Gura Humorului, dar şi cei din alte zone ale acestui oraş au trecut de duminică după-amiază şi până în noapte prin adevărate momente de coşmar. Potrivit prefectului judeţului Suceava, Constantin Harasim, singura victimă ar fi o femeie în vârstă de 56 de ani, din Gura Humorului, care a fost dată dispărută după inundaţii. Constantin Harasim a spus că femeia locuia într-o anexă a unui fost gater din zona Voroneţ şi nimeni nu a mai văzut-o după viiturile de duminică. „Nimeni nu a văzut dacă au luat-o apele, dar în urma verificărilor făcute la faţa locului, în proporţie de 90% a fost luată de viituri”, a menţionat Harasim.

La rândul său, şeful ISU Suceava, generalul de brigadă Ion Burlui, a spus duminică seară că după acest potop au fost inundate mai multe gospodării din Gura Humorului, evaluarea pagubelor urmând să se facă imediat după retragerea apelor. „Ceea ce s-a întâmplat a fost o continuare a ceea ce a fost sâmbătă pe zona Rădăuţi. Acum s-a întâmplat pe zona Humor. Nu ştiu dacă a fost mai mare în intensitate sau mai mică, dar consecinţele sunt destul de grave pentru că vorbim despre Voroneţ, Humor, dar şi de Frasin şi Mănăstirea Humorului”, a spus Burlui.

„În zece minute totul s-a transformat în calvar”

La scurt timp după ce gospodăria i-a fost inundată, o femeie din zona Voroneţ, Laura Vatafu, ne-a declarat că dezastrul de duminică a fost cu mult mai mare decât cel din 2006, când pârâul Voroneţ s-a transformat practic într-un fluviu şi a provocat pagube însemnate. „A fost un dezastru de moment. Ne uitam cum sub ochii noştri în zece minute totul s-a transformat în calvar. Apa a venit dintr-odată mare. Vuietul ne-a scos afară şi când am ieşit am văzut potopul. A fost mult mai rău decât în 2006”, a spus femeia.

Un bărbat care locuieşte în zona Voroneţ a spus că era la serviciu când apele i-au inundat gospodăria, iar când s-a întors acasă totul era distrus. „Când am venit, asta am găsit. E distrus totul. Apa a intrat în casă, iar din curte a luat totul. A fost prăpăd. Asta este. Natura. Nu avem ce face”, a spus omul.

Maşini luate de ape şi turişti evacuaţi pe tiroliană de pompieri

Mai mulţi turişti aflaţi în vacanţa de Rusalii care s-au cazat la pensiunile sau casele de vacanţă aflate mai sus de Mănăstirea Voroneţ s-au trezit cu maşinile luate de ape, în timp ce alţii au fost izolaţi, fiind necesară intervenţia echipelor de pompieri pentru salvarea lor. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, plt. Alin Găleată, a declarat ieri că pompierii militari au intervenit pentru evacuarea mai multor persoane, care erau cazate la cinci case de vacanţă, fiind izolate din cauza unor podeţe avariate. „Salvatorii au consolidat trecerile şi au evacuat 30 de persoane. După consolidarea căilor de acces, alţi 58 de turişti au rămas la pensiuni şi nu a mai fost necesară evacuarea lor”, a spus Alin Găleată. Tot duminică, mai mulţi turişti veniţi cu rulotele în zona schitului de la Voroneţ s-au salvat cu greu din faţa puhoiului. Turiştii au reuşit în ultimul ceas să fugă împreună cu familiile în maşinile cu care au venit, însă rulotele rămase în urmă au fost luate de viitură şi aruncate într-o pădurice aflată la câteva zeci de metri.

Şeful ISU Suceava, generalul de brigadă Ion Burlui, a declarat duminică seară că numai de la o pensiune au fost evacuaţi 21 de turişti. Din cauza condiţiilor dificile, cea mai mare parte a acestor turişti au fost evacuaţi cu ajutorul unei tiroliene, fiind transportaţi pe cablu până au ajuns în siguranţă. Ion Burlui a spus că o femeie însărcinată a fost transportată pe targă. În acelaşi timp, un turist care trebuia să ajungă ieri la dializă a fost dus duminică într-o zonă sigură şi transportat ulterior la tratament. Burlui a subliniat că intervenţia pompierilor, a jandarmilor, dar şi a membrilor comisiilor locale pentru situaţii de urgenţă pentru evacuarea turiştilor a fost extrem de dificilă, având în vedere nivelul crescut şi forţa apei.

Tot duminică după-amiază, aluviunile aduse de râul Moldova au umplut până la refuz zona administrativă a pârtiei Şoimul din complexul Ariniş cu buşteni de mari dimensiuni, în timp ce inundaţiile au cuprins întregul platou de jos al pârtiei. Apele crescute ale râului Moldova au inundat şi subsolul clădirii în care se află piscina acoperită din parcul Ariniş.

Turiştii izolaţi şi-au lăsat maşinile şi au pornit pe jos spre Voroneţ

În cursul zilei de ieri, zonele afectate de inundaţii arătau ca după un adevărat dezastru, tone de buşteni şi copaci întregi fiind rămaşi pe malurile pârâului Voroneţ şi ale râului Moldova. Mai mult, pe marginea pârâului Voroneţ sau în albia acestuia se aflau, la vedere, cel puţin trei maşini distruse complet după ce au fost luate de viituri. Neoficial, potrivit spuselor şefului ISU Suceava, cel puţin cinci maşini ar fi fost luate de viituri. De asemenea, apele au distrus cel puţin nouă podeţe în zona cu pensiuni şi case de vacanţă aflată mai sus de mănăstire, iar drumul forestier a fost distrus pe o porţiune de câteva zeci de metri, făcând imposibilă trecerea maşinilor. După spaima trasă duminică după-amiază şi până noaptea târziu, turiştii rămaşi în pensiuni s-au văzut nevoiţi să-şi abandoneze maşinile cu care au venit şi să pornească pe jos către Voroneţ, de unde au fost preluaţi de prieteni sau de membri ai familiei şi transportaţi către locuinţe. Prefectul Constantin Harasim ne-a declarat ieri că deja în zona Voroneţ se intervine cu utilaje pentru a se crea un vad în apele pârâului prin care să treacă maşinile rămase în zonele izolate.

Până la remedierea problemelor, proprietarii de pensiuni din zonă rămân însă cu pagubele provocate de inundaţii. Este şi cazul lui Daniel Ciuca, pe care l-am găsit ieri împreună cu familia încercând să mai recupereze ceva din ce a rămas în urma puhoiului. Daniel Ciuca ne-a spus că apa care a ajuns în curtea pensiunii sale şi în clădire avea aproape un metru şi jumătate, distrugând sau afectând tot ceea ce era în interior. Acesta a mai spus că, din fericire, turiştii aflaţi în pensiune au reuşit să scoată maşinile din curte, după care s-au refugiat la etajul clădirii până la sosirea echipelor de intervenţie. „Apa a venit mare şi pe pârâu, şi de pe versanţi, a intrat în pensiune şi a inundat tot ce era în zonă. Turiştii au reuşit să se refugieze la etajul unu şi au rămas acolo până au venit pompierii”, a spus Daniel Ciuca.

Acesta a mai povestit că mai puţin norocoşi au fost cei care au venit la iarbă verde sau cu corturile în apropierea pensiunii sale. „Aici era plin de rulote şi maşini aduse de apă”, a afirmat Daniel Ciuca, arătând spre o mică pădurice aflată la câţiva metri de curtea pensiunii sale.

Pe locul indicat de proprietarul pensiunii se mai afla încă o familie din Botoşani, cu un copil mic, care a venit cu rulota pentru a petrece câteva zile la munte. Bărbatul, Marius Loghin, ne-a spus că a reuşit să-şi scoată familia din calea puhoiului în ultima secundă. „Aseară (n.r. - duminică seara), în jurul orei 19:00, am auzit o vuitură puternică şi am ieşit afară. Chiar i-am spus soţiei că văd un copac pe apă. Cred că avea peste 50 la oră la vale. Şi i-am spus să fugim că vine apa şi am scos maşina la drum, iar în spatele meu a venit apa. Rulota a rămas şi a mutat-o apa. Norocul meu a fost că mi-a mutat-o între copaci”, a spus Marius Loghin. Acesta a revenit ieri împreună cu întreaga familie pentru a-şi recupera rulota şi, cum singur a declarat, scurta vacanţă la munte s-a transformat în muncă pentru a curăţa şi a recupera bunurile pe care le avea.

Nu la fel de norocos a fost un alt turist care a venit în zona Voroneţ cu rulota. Un film postat pe o reţea de socializare arată cum o rulotă a fost luată pur şi simplu de viitură, dar şi cum a fost distrusă complet după ce s-a lovit de un podeţ.

Pompierii au intervenit pentru transporta o femeie cu fiica ei la medic şi pentru a debloca DN 17 pe raza oraşului Gura Humorului

ISU Suceava a mai informat ieri că o altă intervenţie de salvare a avut loc duminică în cartierul Bogdăneasa, din Gura Humorului, unde o mamă cu fiica sa, care erau programate la medic, au fost trecute pe o punte de acces consolidată cu ajutorul pompierilor militari. De asemenea, pompierii militari au intervenit duminică, în jurul orei 23:30, pentru deblocarea DN 17 pe raza oraşului Gura Humorului, acesta fiind acoperit de aluviunile de pe versanţi. În aproximativ jumătate de oră, militarii au îndepărtat toate resturile aduse de viituri pe carosabil şi au redat traficului drumul ce leagă Moldova de Ardeal.

Nu în ultimul rând, prefectul Constantin Harasim a spus că două comisii vor începe de astăzi evaluarea pagubelor din zona Voroneţ. Tot ieri, primarul din Gura Humorului, Marius Ursaciuc, ne-a declarat că ploile abundente de duminică au afectat aproape toate zonele oraşului. Marius Ursaciuc a subliniat că atât utilajele primăriei, cât şi cele ale mai multor firme care au sărit în ajutor au intervenit imediat pentru îndepărtarea efectelor inundaţiilor. Acesta a precizat că se intervine cu prioritate în zona Voroneţ, acolo unde turiştii şi-au abandonat maşinile, existând şanse ca până joi aceştia să şi le poată recupera.

Probleme mari şi în zona Rădăuţi: Case inundate şi oameni izolaţi între ape

Cantităţile foarte mari de precipitaţii căzute la finele săptămânii trecute, venite în condiţiile în care cursurile de apă erau deja la limita de pericol din cauza numeroaselor ploi din ultima perioadă, au provocat probleme majore în mai multe localităţi din judeţul Suceava. Problemele au început din a doua parte a zilei de sâmbătă, în comunele din zona Rădăuţi, după care, duminică noapte, s-au mutat în zona Gura Humorului. Evaluarea pagubelor era ieri încă la început, dimensiunile dezastrului urmând a fi mai clare în următoarele zile.

Pagube sunt şi în agricultură, atât din cauza apei revărsate, cât şi din cauza grindinei căzute în multe localităţi sâmbătă după-amiază. 

Peste 120 de oameni au intervenit sâmbătă în mai multe localităţi

Încă de la prima oră a dimineţii de sâmbătă, în urma avertizărilor de fenomene meteo periculoase, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava s-a activat Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei. Din acest centru au făcut parte pompieri, poliţişti, jandarmi, angajaţi ai Prefecturii Suceava şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava. 

Apelurile la 112 prin care se cerea ajutor au început de sâmbătă, de la ora 14.15. S-a intervenit în Suceava, Siret, Rădăuţi, Gura Humorului, Frasin, Horodnic de Sus, Horodnic de Jos, Valea Moldovei, Muşeniţa, Vicovu de Jos, Frătăuţii Noi, Şcheia şi Brodina. 

Plutonierul adjutant Alin Găleată, purtătorul de cuvânt al pompierilor militari suceveni, a declarat:“73 de pompieri salvatori, cu 39 de autospeciale, sprijiniţi de poliţişti, jandarmi, lucrători ai serviciilor voluntare şi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă. În total, 127 de persoane, cu 65 mijloace de intervenţie, au intervenit în diferite situaţii, de monitorizare, evacuare apă şi salvare sau evacuare persoane”.

Probleme mari la Horodnic de Jos

Problemele s-au concentrat în localităţi limitrofe municipiului Rădăuţi.

De departe, cele mai serioase probleme au fost în comunele vecine Horodnic de Jos şi Horodnic de Sus, cu precizarea că în cazul primei localităţi pagubele sunt cele mai mari.

Generalul de brigadă Ion Burlui, inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, a explicat că apa din două pâraie a rupt două podeţe care au blocat un pod din aval. În scurt timp cursul de apă, foarte ridicat de altfel, s-a îndreptat spre casele oamenilor. Apa s-a revărsat în aproximativ 80 de gospodării. Apa şi mâlul au inundat curţi, anexe, terenuri agricole, însă, cel mai grav, au intrat şi în case. Din datele preliminare adunate ieri de cele două comisii de evaluare constituite de Prefectura Suceava rezultă că 26 de case din Horodnic de Jos sunt afectate de apele revărsate.

Tot în comuna Horodnic de Jos, sâmbătă seară, pompierii militari au avut o misiune complicată, patru persoane rămânând blocate în propria gospodărie, printre ape. Cele patru persoane au fost evacuate de pompieri şi au fost mutate temporar la rude, în locuri sigure. 

Sâmbătă noapte, pompieri au rămas la Horodnic şi au verificat fiecare locuinţă, pentru a se asigura că nu mai sunt persoane în pericol.

Concluzia de a doua zi a fost că nu s-au înregistrat victime omeneşti şi nici persoane care să rămână izolate perioade lungi de timp între ape.

„Zonele critice au fost în permanent monitorizate pe tot parcursul nopţii, urmând ca în perioada următoare comisii mixte să se deplaseze în teren şi, împreună cu autorităţile locale, să evalueze pagubele generate de inundaţii”, a mai declarat plutonierul adjutant Alin Găleată.

Şapte oameni au rămas blocaţi în mijlocul râului Suceava

O situaţie mai deosebită a fost la Vicovu de Sus, unde, duminică, în jurul orei 11.30, localnicii au anunţat că mai multe persoane sunt izolate în mijlocul râului Suceava. Pompierii de la Garda de Intervenţie Vicovu de Sus au găsit şapte persoane, printre care şi un copil, care au încercat să traverseze râul Suceava cu o căruţă, însă calul nu a putut face faţă curentului puternic şi debitului ridicat. Căruţa a fost luată de ape, iar animalul şi oamenii au reuşit să ajungă pe o insuliţă. De aici, au fost ajutaţi să iasă din zona periculoasă de echipajul de pompieri.

18 localităţi afectate. 30 de case inundate

Din primele date centralizate la Prefectura Suceava, 18 localităţi din judeţ au fost afectate de ploile căzute la finele săptămânii. Dacă în unele comune problemele au însemnat doar rămânerea caselor fără energie electrică, în altele au fost inundate curţi şi case. Au fost inundate drumuri, au fost distruse terenuri agricole şi au pierit păsări şi animale. 

Cele două comisii convocate de Prefectura Suceava care au început ieri evaluarea pagubelor aveau date despre 30 de case afectate de inundaţii, plus multe, mult mai multe anexe. Din cele 30 de case în care a intrat apa, 26 sunt în Horodnic de Jos. De precizat că datele fac referire la localităţile afectate sâmbătă, cele de duminică urmând a fi evaluate de alte comisii în cursul zilei de astăzi.

Potop din cer - 72 de litri/mp, pericol de inundaţii şi intervenţii SGA în zonele de risc

A plouat cu găleata. Precipitaţiile înregistrate sâmbătă şi duminică pe teritoriul judeţului Suceava, cumulate cu scurgerile însemnate de pe versanţi, au condus la creşteri importante de debite pe cursurile de apă din judeţul Suceava, înregistrându-se depăşiri ale cotelor de apărare. Cantitatea maximă de precipitaţii înregistrată în cursul zilei de duminică, 19 iunie, a fost de 72 litri/metru pătrat la staţia hidrometrică Gura Humorului – aproape cât ar fi trebuit să plouă într-o lună de zile. Drept urmare, au fost depăşite cotele de apărare la următoarele staţii hidrometrice: pârâul Suha la SH (staţia hidrometrică) Stulpicani, râul Bistriţa la SH Cârlibaba, râul Cârlibaba la SH Cârlibaba, râul Moldova la SH Fundu Moldovei, la SH Prisaca Dornei, la SH Gura Humorului, pârâul Tomnatic la SH Dragoiasa, pârâul Bancu la SH Coşna, râul Dorna la SH Dorna Candreni, pârâul Dornişoara la SH Poiana Stampei.

Cote de inundaţie (CI) au fost înregistrate pe râul Moldoviţa la SH Dragoşa, pe râul Tesna la SH Coşna şi pe râul Bistriţa, la SH Dorna Giumalău.

În cursul nopţii de duminică spre luni, precum şi în cursul zilei de luni, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava a desfăşurat o serie de intervenţii pentru limitarea efectelor fenomenelor periculoase.

În seara de 19 iunie, în comuna Stulpicani, muncitorii de la formaţia Câmpulung Moldovenesc a SGA Suceava au intervenit cu un buldoexcavator pentru degajarea albiei pârâului Negrileasa de buşteni şi alte materiale aduse de apele scurse de pe versanţi în urma precipitaţiilor căzute între orele 18,10 – 18,50.

În localitatea Voroneţ, personalul SGA Suceava a participat la salvarea a circa 40 de persoane, turişti izolaţi în două pensiuni. De asemenea, muncitorii formaţiei de lucru Gura Humorului a SGA Suceava au intervenit cu un buldoexcavator pentru degajarea albiei pârâului Voroneţ de materialul lemnos adus de viituri, în vederea asigurării scurgerii apei.

În municipiul Câmpulung Moldovenesc, în seara zilei de 19 iunie, a crescut debitul pe pârâul Corlăţeni, afluent de dreapta al râului Moldova, viitura provocând colmatarea cu aluviuni a albiei şi inundarea străzii riverane. Formaţia de lucru Câmpulung Moldovenesc a SGA Suceava a intervenit cu un buldoexcavator. În urma intervenţiei, au fost degajate aluviunile şi apa a revenit în albie.

În localitatea Gura Humorului, viitura creată în seara de 19 iunie pe pârâul Bocancea a antrenat aluviuni care s-au depus pe DN 17, iar circulaţia a fost întreruptă în ambele sensuri. Formaţia de lucru Gura Humorului a SGA Suceava a intervenit cu un buldoexcavator, a degajat zona de aluviuni şi circulaţia a fost redeschisă.

În cursul zilei de luni, opt muncitori aparţinând formaţiei de lucru Gura Humorului au acţionat cu două utilaje (un buldoexcavator şi un ifron) pentru decolmatarea podurilor de pe pârâul Voroneţ şi asigurarea secţiunii de curgere în siguranţă a apei. Alţi şapte muncitori aparţinând formaţiei de lucru Suceava au acţionat cu un buldoexcavator şi drujbe pentru deblocarea secţiunii de scurgere la podul de pe pârâul Pozen, în localitatea Horodnic de Sus.

De asemenea, opt muncitori aparţinând formaţiei de lucru Câmpulung Moldovenesc au acţionat cu un buldoexcavator pentru decolmatarea albiei pârâului Corlăţeni.

La iazul de decantare Tărnicioara, unde a fost semnalată blocarea cu plutitori a gurii de acces a galeriei de evacuare a apelor, s-au deplasat reprezentanţi ai SGA Suceava, prefectul judeţului Suceava şi reprezentanţi ai ISU Suceava. După evaluarea situaţiei şi stabilirea măsurilor necesare, s-a intervenit cu echipe ale ISU şi ale societăţii de pază Conversmin, fiind degajată gura de acces şi  restabilită funcţionarea galeriei. Pe perioada blocajului nu a fost pusă în pericol stabilitatea iazului şi nici nu a existat pericolul de acumulare a apelor pe pârâul Valea Scăldători.

„SGA Suceava monitorizează permanent evoluţia fenomenelor pe cursurile de apă şi colaborează cu instituţiile şi autorităţile implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase. Având în vedere precipitaţiile deosebit de abundente din ultimele două zile, precum şi avertizările hidrologice în vigoare, Administraţia Bazinală de Apă Siret recomandă populaţiei să se conformeze întru totul indicaţiilor reprezentanţilor ISU, Jandarmeriei şi Armatei, întrucât viaţa oamenilor trebuie cu prioritate să fie protejată. Toate zonele avertizate trebuie să fie în continuare în stare de alertă maximă şi vigilenţă”, a declarat directorul instituţiei, Daniel Drăgoi, care a fost prezent în teren în mai multe zone ale judeţului, unde a fost necesară intervenţia SGA.

Cod galben de inundaţii, prelungit

Avertizarea hidrologică cu cod galben a fost prelungită până marţi, 21 iunie, ora 9,00 şi vizează scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu depăşirea cotelor de apărare pe râurile din bazinele superioare ale râurilor Bistriţa şi Moldova (aferente judeţului Suceava), precum şi în bazinul hidrografic al râului Suceava.

Sursa: monitorulsv.ro

Poliţiştii fac, joi dimineaţa, 40 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov, Olt, Giurgiu, Buzău şi Vâlcea, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul contrucţiior, serviciilor de pază şi consultanţă, prejudiciul fiind de 20 de milioane de lei, anunţă Poliţia Capitalei.

"Din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că bănuiţii au creat un mecanism de fraudare a bugetului de stat având la bază înregistrarea în documentele de evidenţă contabilă şi declararea fiscală a unor achiziţii fictive în domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţii, serviciilor de pază şi consultanţă, urmărind sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin diminuarea bazei impozabile şi deducerea frauduloasă a taxei pe valoare adăugată", prejudiciul adus statului fiind estimat la 20.000.000 de lei, anunţă Poliţia Capitalei printr+un comunicat de presă.

38 de persoane vor fi audiate de poliţiştii Sectorului 4 din Capitală.

Sursa: mediafax.ro

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare cod portocaliu de inundaţii pentru mai multe râuri din 17 judeţe ale ţării, valabilă de luni de la ora 18.00 până marţi la ora 14.00.

Hidrologii au instituit cod portocaliu de inundaţii pe râurile din bazinele hidrografice: Crişul Negru superior şi afluenţi (judeţul Bihor), Crişul Alb amonte Gurahonţ şi afluenţi (judeţele Hunedoara şi Arad), afluenţii Mureşului inferior (judeţele Hunedoara şi Arad), afluenţii Timişului superior şi mijlociu (judeţele Caraş-Severin şi Timiş), Bârzava – amonte Gătaia, Caraş (judeţul Caraş-Severin), Gilort superior şi afluenţii Jiului din judeţele Hunedoara şi Gorj, afluenţii Oltului din judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea, Argeş, Gorj, Dolj şi Olt, Vedea-bazin superior şi afluenţii mici din judeţele Argeş, Olt şi Teleorman, Prahova superioară, Teleajen (judeţul Prahova), afluenţii Buzăului din judeţul Buzău şi râurile din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

Potrivit INHGA, "fenomenele se pot produce cu intensitate şi probabilitate mai mare în intervalul 13.06.2016 ora 21:00 - 14.06.2016 ora 09:00 în unele bazine hidrografice din zona de munte aferente judeţelor: Caraş-Severin, Gorj, Vâlcea, Hunedoara şi Sibiu".

Totodată, este în vigoare şi un cod galben de inundaţii pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna (judeţele Sălaj şi Satu Mare), Barcău (judeţele Sălaj şi Bihor), Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi, Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi – judeţele Cluj şi Bihor, Crişul Negru, Crişul Alb – judeţele Bihor, Arad şi Hunedoara, Mureş superior (judeţele Harghita şi Mureş) şi afluenţii săi din judeţele Harghita, Mureş, Cluj, Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad, Bega Veche, Bega – bazin superior şi afluenţi, Timiş – bazin superior şi afluenţi, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera – judeţele Caraş Severin şi Timiş, Cerna (judeţele Gorj şi Caraş-Severin), Desnăţui (judeţele Mehedinţi şi Dolj), Jiu superior şi mijlociu şi afluenţii săi din judeţele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj, Olt superior şi mijlociu şi afluenţii săi din judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, Dolj şi Olt, Călmăţui (judeţele Olt şi Teleorman), Vedea şi afluenţii săi din judeţele Argeş, Olt şi Teleorman, Argeş superior şi afluenţii săi din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov, Ialomiţa superioară, Prahova (judeţele Dâmboviţa şi Prahova), Buzău – bazin superior şi afluenţi (judeţele Braşov, Covasna şi Buzău), Râmnicu Sărat, Putna – bazin superior şi afluenţi (judeţele Buzău şi Vrancea), Trotuş (judeţele Harghita, Neamţ şi Bacău) şi râurile din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).

Avertizarea cod galben de inundaţii expiră marţi, la ora 24.00.

Sursa; mediafax.ro

Tanarul vasluian,  Vlad Simbotin, va reprezenta Romania tocmai la celalalt capat al lumii, in perioada 16-24 iulie, la Hanoi, in Vietnam

MANDRIE MAXIMA: Vlad Simbotin, elevul etalon de la LMK, s-a calificat joi, 9 iunie, la faza internațională a Olimpiadei de Biologie, acesta obtinand al doilea punctaj pe tara. Alaturi de Vlad Sambotin, vor reprezenta Romania Alexandru Zanca, de la Colegiul National” Mihai Viteazu” Ploiesti, George Catalin Maier, de la Liceul” Avram Iancu”, Cluj Napoca, Bogdan-Ionut Sisca Jippa, de la Colegiul National  "Mihai Viteazul”.

Biologia a devenit pentru adolescentul vasluian un mod de viata. Vlad Simbotin este celebru pentru diplomele si distinctiile primite pe materia pe care o stapaneste cel mai bine si pentru care a dezvoltat o pasiune iesita din comun:

“Sunt interesat sa stapanesc toate materiile de profil real. Am ales biologia pentru ca am vazut in ea o ocazie de a ma afirma si pentru ca imi ofera posibilitatea sa inteleg tot ce ma inconjoara. Treptat, biologia a devenit un mod de viata pentru mine. Nu mi-as putea imagina viata fara biologie”.

Vlad Simbotin nu intentioneaza sa paraseasca Romania, considerand ca poate profesa la nivel inalt si in tara: “Oscilez intre a da la medicina, la Cluj, sau a urma facultatea de biologie pentru a ma putea ocupa ulterior de cercetare. Sincer, cu toate ca e un domeniu mai nesigur, cercetarea ma atrage, ca biolog, mult mai mult. La finalizarea studiilor, ma vad tot in Romania. Cu siguranta, e tara unde as putea avea sentimentul de apartenenta. Pur si simplu, nu ma pot vedea instrainat permanent de locul unde m-am nascut, am crescut si am evoluat pana la cel mai inalt nivel”. Declara vasluianul Vlad Simbotin.

Sursa: bzv.ro

Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« October 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31