Prof. dr. Ahmed Ba-Ssalamah, din cadrul Departamentului de Radiologie de la Spitalul AKH din Viena, a conferențiat la Arcadia despre substanțele de contrast hepatospecifice utilizate în cadrul investigațiilor de rezonanță magnetică (RMN). La curs au participat medici cu activitate, în principal, în următoarele specialități: Medicină internă, Gastroenterologie, Oncologie, Radiologie și Imagistică medicală și Chirurgie.

În cadrul intervenției sale, cunoscutul radiolog european a vorbit despre importanța folosirii unei substanțe de contrast de ultimă generație, utilizată și la Arcadia, pentru detectarea cu precizie şi diagnosticul cert al modificărilor ce apar la nivelul ficatului. Cursul a fost urmat de aplicații practice, efectuate pe 3 cazuri distincte.

„Centrele de Imagistică medicală de la Arcadia sunt dotate cu cea mai performantă tehnologie din regiunea Moldovei. În cei 9 ani de activitate, peste 180 de mii de pacienți au primit diagnosticul specialiștilor noștri radiologi”, a declarat prof. dr. Dragoș Negru, Coordonatorul Centrelor de Imagistică Medicală Arcadia.

 

Profesor doctor Ahmed Ba-Ssalamah, specializat în radiologie, este directorul Departamentului de Radiologie Gastrointestinală de la Spitalul AKH din Viena. Subspecialitatea sa este radiologia abdominală, iar domeniul său de interes în cercetarea științifică este reprezentat de imagistica abdominală, cu accent pe imagistica pancreasului, hepatobiliară, precum și imagistica tractului gastrointestinal. Activitatea medicală și științifică este axată, în special, pe afecțiunile oncologice, inclusiv cancerul gastroesofagian.

Dr. Ahmed Ba-Ssalamah este membru al mai multor asociații de specialitate dintre care amintim: Asociația Radiologică din Austria, Asociația Europeană de Radiologie, Asociația Europeană de Radiologie Gastro-Abdominală, Asociația Radiologică din America de Nord și altele.

 

Cursul s-a desfășurat la inițiativa prof. dr. Dragoș Negru, medic primar Radiologie și Imagistică medicală, Coordonatorul Centrelor de Imagistică Medicală Arcadia.

 

www.arcadiamedical.ro

187.372 este numărul copiilor care s-au născut în anul 2015 în România. Pare o cifră impresionantă, însă, comparată cu cele din anii precedenţi, conduce la o întrebare simplă: „De ce nu mai fac românii copii?”.

Dacă în 1991, în ţara noastră se năşteau peste 275.000 de copii, numărul lor a început să scadă treptat, astfel că în ultimii ani asistăm la tot mai puţini nou-născuţi care vin pe lume în România, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Cum s-a ajuns aici?

„Omenirea s-a schimbat mult în epoca contemporană. Odată cu creşterea economică, se schimbă valorile oamenilor. Apare diversificarea referinţelor, un accent pus pe dezvoltare individuală, pe satisfacerea unor nevoi de cunoaştere, pe leisure, pe calitatea vieţii, pe a creşte copiii altfel, într-un mediu mai prietenos, mai puţin supus constrângerilor unor interacţiuni limitate”, a explicat pentru Gândul sociologul Bogdan Voicu.

Dezvoltarea societăţii şi schimbarea valorilor sale pare să-şi fi lăsat amprenta şi asupra evoluţiei populaţiei în unele ţări, acesta fiind şi cazul României.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ultimii 25 de ani, România a cunoscut o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul de naşteri. De la 275.275 de nou-născuţi în 1991, în mai puin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuţilor ajungea la 234.521. La 15 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 25 de ani. În 2015, în România, s-au născut doar 187.372 de copii.

Potrivit sociologilor, schimbările care au marcat lumea contemporană ar explica acest fenomen. De ce nu mai fac românii copii? În ultimul deceniu, valorile la care se raportează noile generaţii s-au schimbat şi acum accentul este pus pe dezvoltarea individuală, pe educaţie, carieră şi pe o calitate a vieţii cât mai satisfăcătoare.

Timpul devine, astfel, o piedică în procesul de întinerire a populaţiei României.

„E nevoie de timp petrecut în educaţie, asistând la aceeaşi creştere a anilor petrecuţi la şcoală pe care am observat-o la generalizarea studiilor gimnaziale, apoi la generalizarea celor secundare, iar acum mergem spre generalizarea celor terţiare. E nevoie de timp pentru a călători prin lume şi a învăţa de la ea, pentru a merge la locul de muncă, pentru a te muta de colo-acolo, pentru a decide care este partenerul cu care doreşti să fii cu adevărat alături pentru restul vieţii sau măcar pentru o parte a acesteia”, susţine Bogdan Voicu.

Sociologul pune scăderea drastică a numărului de copii născuţi anual în România pe seama faptului că, din cauza regimului politic, ţara noastră a întârziat să se alinieze la acest trend dat de schimbările sociale şi existent deja în multe ţări din Europa. Politica demografică iniţiată de Nicolae Ceauşescu presupunea naşterea cât mai multor copii, astfel că, în România, numărul de nou-născuţi a început să scadă odată cu căderea regimului comunist.

„Odată dispărute dorinţele megalomane ale liderului comunist, România cunoaşte o scădere masivă a numărului de nou născuţi. În 1991, volumul acestora constituie aproximativ 60% din cel al nou născuţilor din 1989 (acele fete născute după 1991 sunt mamele de azi, de aici şi scăderea numărului de nou născuţi care se vede în statistici). Fertilitatea (definită drept nou născuţi vii raportat la femei de vârstă fertilă) scade în prima parte a anilor 1990 sub cea europeană, fiind practic egală cu cea din Bulgaria. Apoi urmăm un trend identic cu al Bulgariei, care îl repetă la zece ani distanţă pe cel din Olanda şi la 5 ani distanţă pe cel din Italia şi Spania. Cu alte cuvinte, fertilitatea a scăzut, iar apoi a început o uşoară creştere, datorată cuplurilor care au întârziat naşterea spre vârste mai înaintate. Spre 2010 ajungem cu fertilitatea pe la jumătatea ţărilor europene”, explică Bogdan Voicu.

Româncele dau naştere primului copil la 26 de ani

Sub influenţa acestor factori, femeile din România au ajuns să dea naştere copiilor la vârste mai înaintate decât o făceau în urmă cu 10 sau 20 de ani. Potrivit datelor INS, în 2015, vârsta medie la care româncele au dat naştere primului copil este de 26,8 ani. Prin comparaţie, în 2000, acest indice atingea doar 23,7 ani. Diferenţa de 3 ani, într-un timp relativ scurt se traduce şi printr-o scădere a fertilităţii. Aici se observă influenţele legate de procesul educaţional în care sunt implicate noile generaţii şi felul în care terminarea studiilor influenţează începerea vieţii de familie.

„Naşterile se petrec mai târziu, la vârste mai înaintate şi există o fertilitate în declin. Este ceea ce a devenit vizibil în Europa anilor 1970, confirmând ideea cunoscută în lume începând cu 1986 drept `a doua tranziţie demografică` ”, explică sociologul Bogdan Voicu.

În ceea ce priveşte statisticile privitoare la vârsta medie a mamelor la toate naşterile, aceasta porneşte de la 24,5 ani în 1991 şi ajunge la 28,3 ani în 2015, potrivit statisticilor INS.

Sociologii admit că acest proces este unul normal şi că astfel de fenomene apar la anumite perioade de timp.

„Cândva, a naşte la 14-15 ani era un lucru cât se poate de obişnuit. La fel este azi să naşti la 34-35 de ani şi chiar mai târziu. Creşterea speranţei de viaţă o permite, creşterea timpului petrecut în educaţie o recomandă, nevoia de a constitui un cuplu solid – după mai multe experienţe, se adaugă şi ea, iar medicina curentă o face posibilă”, explică Bogdan Voicu.

Îmbătrânirea populaţiei, o problemă reală?

Scăderea natalităţii este considerată un fenomen cu efecte negative pe termen lung. Se admite că numărul tot mai mic de copii care vin pe lume anual se va traduce, în viitor, printr-o scădere a productivităţii muncii şi o îmbătrânire a populaţiei. Totuşi, sociologii susţin că această îngrijorare este, în mare parte, nefondată şi nu trebui să stârnească neliniştea.

„Aparent, acest lucru poate fi dezastruos. Ni se tot spune că nu va mai avea cine să muncească, că nu va mai avea cine să ne plătească pensiile. Ceea ce uităm este că productivitatea muncii creşte mult mai iute decât scade fertilitatea, că acest lucru înseamnă că vor fi suficienţi mai puţini lucrători, că sunt ţări mai slab dezvoltate decât noi - da, sunt multe ţări mai slab dezvoltate decât România - care au fertilităţi extrem de ridicate, precum cele care stârneau spaima Clubului de la Roma acum 45 de ani şi care au astfel un surplus de populaţie ce poate migra către noi, aşa cum se întâmplă de câteva mii de ani, aşa cum românii au migrat spre Europa de Vest, reîmprospătând populaţia altor ţări. O reîmprospătare şi o diversitate care ar fi benefică şi pentru România”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Acesta consideră că o politică ce ar putea fi benefică României la acest capitol este aceea care are în prim-plan ideea atragerii de imigranţi şi orientată spre promovarea şi acceptarea de către populaţie a diversităţii.

„Dacă înainte de ultimul război mondial, România era o ţară cu o diversitate etnică şi religioasă similară altor societăţi europene, dictaturile succesive (cele interbelice, apoi cea comunistă) au condus la o omogenizare ce tinde a frâna dezvoltarea şi au redus disponibilitatea de a primi non-români alături de noi. Din fericire, avem exemple de etnici ne-români care au câştigat simpatia populară (Raed Arafat, Klaus Iohannis, Clotilde Armand) şi din a căror experienţă se poate construi un program de pregătire pentru a integra probabile valuri de imigraţie”, explică Bogdan Voicu.

Până când aceste măsuri vor căpăta contur, rămâne să vorbească statisticile INS care arată că la 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă a României a fost de 19870,6 mii locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10163,6 mii persoane care reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente.

La aceeaşi dată, se remarca adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 13,5 mii persoane, ponderea acesteia fiind constantă (15,5%) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 16,5% la 17,0% (+78,9 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 67,5% din total, în scădere cu 142,0 mii persoane faţă de începutul anului 2014. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 30-44 ani şi 50-59 ani.

Sursa: http://bit.ly/2bs4RY2.

Liberalii ii arata cu degetul pe liderii din PSD si ii acuza ca nu au facut nimic in ultimii 12 ani pentru dezvoltarea orasului.

Descoperire neasteptata facuta in Olanda. O statuie a lui Buddha, veche de aproape 1.000 de ani, continea trupul mumificat al unui calugar. Nimeni nu a stiut pana acum ce ascunde aceasta stautie.

Arhiva Iasi TV Life

« October 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31