Displaying items by tag: tribunal

Un bărbat de 33 de ani a fost reţinut, aseară, pentru 24 de ore, de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău pentru distrugere, loviri şi alte violenţe, tulburarea liniştii publice şi ultraj.

Avocatul Dragomir Tomaşeschi, fost prefect al judeţului Iaşi, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, pentru mărturie mincinoasă.

Lui Cristiano Ronaldo nu-i merg toate snur in viata. Desi a fost declarat recent cel mai bine platit sportiv al anului, portughezul a fost pus oficial sub acuzare pentru evaziune fiscala.

Şefii tribunalelor din România au adoptat, la Constanţa, în urma unei întâlniri, o rezoluţie prin care solicită "separarea atribuţiilor CSM referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor". La întâlnirea de marţi a participat şi ministrul Justiţiei. AMR susţine iniţiativa.

"Solicităm consolidarea statutului judecătorilor prin separarea imediată a atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, precum şi cu privire la organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor în sensul ca acestea să aparţină distinct celor două Secţii ale Consiliului, respectiv Secţiei pentru Judecători în privinţa judecătorilor şi instanţelor judecătoreşti şi Secţiei pentru Procurori în privinţa procurorilor şi parchetelor. Recunoaşterea acestei garanţii ar conduce la o consolidare a independenţei judecătorilor, singurii care înfăptuiesc justiţia, acest lucru nefiind pe deplin posibil cât timp cariera le este hotărâtă prin alte mecanisme decât cele proprii puterii judecătoreşti", se arată în Rezoluţia de la Constanţa.

"Rezoluţia presupune separarea carierelor, aceasta este dorinţa colegilor. De fapt, a pornit de la o dorinţă exprimată în interiorul corpului de magistraţi, de jucători, de foarte multă vreme. Au fost câteva discuţii la întâlnirea preşedinţilor curţilor de apel de la Cluj. S-a exprimat chiar în ultima zi dorinţa de a separa cumva carierele, pentru că e foarte corect ca judecătorii să hotărască cariera judecătorilor şi procurorii cariera procurorilor. Fiecare cunoaşte specificul profesiei şi aşa este şi normal. Cum judecătorii nu se amestecă în procedurile de numiri în marile parchete, aşa este corect şi la noi, să nu existe aceasta, să-i spunem intruziune. E mult spus intruziune. Tot ce e acum pe plen în ceea ce priveşte cariera judecătorilor şi a procurorilor să coboare pe secţii. Plenul să aibă atribuţie de reprezentare, nu de a hotărî pe ambele profesii", a declarat judecătorul Gabriela Baltag, membru CSM.

Rezoluţia este urmare a discuţiilor din cadrul "Întâlnirii profesionale periodice a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Nationale de Grefieri şi a reprezentanţilor tribunalelor". Evenimentul s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, luni şi marţi, la Constanţa.

"Domnul ministru a spus că vom vedea poziţia dânsului, a fost rezervat", a precizat Gabriela Baltag.

Magistratul susţine că judecătorii vor cere ca rezoluţia să fie inclusă în modificările aduse legilor justiţiei, care vor ajunge la CSM, cel târziu, săptămâna următoare.

În document se solicită judecătorilor CSM "să denunţe şi să se delimiteze de orice încălcări ale dispoziţiilor legale."

"Au fost situaţii când în CSM uneori s-a trecut peste lege în favoarea oportunităţii iar acest aspect a fost sancţionat numai de o parte dintre noi. Colegii noştri ne-au cerut socotoală şi ne-au cerut în mod expres, pentru transparenţă, să arătăm că nu vom fi nicioadată părtaş la astfel de fapt. Un exemplu este chiar sedinţa de săptămâna trecută, când s-a discutat regulamentul Inspecţiei Judiciare. Avem o dispoziţie de lege, s-a trecut peste lege şi regulamentul a fost modificat împotriva legii. Este un exemplu doar", a explicat Baltag.

Rezoluţia a fost trimisă Plenului CSM, Ministrului Justiţiei şi preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) anunţă că susţine Rezoluţia adoptată la data de 29 mai 2017.

"AMR apreciază, în mod deosebit, demersul conducătorilor tribunalelor – preşedinţi şi vicepreşedinţi – prezenţi la întâlnire întrucât vine să reafirme, într-o manieră clară şi fermă, fundamentată pe principiile constituţionale, necesitatea respectării garanţiilor unei justiţii independente. Astfel cum AMR a subliniat, în repetate rânduri, independenţa puterii judecătoreşti nu este un scop în sine, nu este un privilegiu de care beneficiază judecătorii, cu titlu individual şi personal, dar se justifică prin necesitatea de a le permite să îşi îndeplinească misiunea", transmite asociaţia într-un comunicat de presă.

Asociaţia de magistraţi susţine că problemele specifice judecătorilor sau procurorilor nu trebuie să formeze obiectul hotărârilor Plenului CSM.

"Orice act sau orice procedură ce priveşte cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute şi garantate, prin Constituţie, în exercitarea atribuţiilor sale, caracterele esenţiale ale independenţei şi inamovibilităţii, şi nu de la o persoană căreia nu îi este garantat constituţional acest statut. O altă abordare ar însemna să se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor, obligaţiilor şi carierei judecătorilor, fără ca ei înşişi (procurorii) să aibă atributele inamovibilităţii şi independenţei, cu efectul încălcării dispoziţiilor constituţionale şi ale actelor europene la care România este parte", se mai precizează în comunicat.

Pe de altă parte, alţi magistraţi judecători de tribunale nu sunt de acord cu demersul.

"Nu am fost consultat în prealabil, nu am mandatat pe nimeni să semneze şi nu sunt de acord cu un asemenea demers. Nu cred că e adecvat că membri CSM sa semneze o astfel de rezoluţie adresată celorlalţi membri CSM: credeam că timpul fracţiunilor din CSM a trecut si cred că disensiunile din CSM, fireşti uneori, nu trebuie să ocupe agenda publica. Cu siguranţă însă nu e cazul că unii judecători, cu atât mai mult membri CSM sa se poziţioneze împotriva procurorilor din CSM, astfel de conflicte fiind complet artificiale şi specifice doar anilor 2000", a scris judecătorul Cristi Danileţ pe Facebook.

Curţile de apel susţin demersul ca procurorii să nu mai ia decizii privind cariera judecătorilor

Preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel îşi exprimă adeziunea la Rezoluţia adoptată luni, care prevede ca procurorii să nu mai ia decizii privind cariera judecătorilor, solicitând măsuri legislative în acest sens.

"Solicităm şi noi puterii legislative ca, în cel mai scurt timp, să adopte modificări legislative care să asigure separarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât cariera judecătorilor şi organizarea instanţelor judecătoreşti să reprezinte prerogative aparţinând exclusiv secţiei pentru judecători. De asemenea, reamintim că membrii judecători ai Consiliului datorează în primul rând, societăţii, dar şi întregului corp de judecători, respectarea legii în exercitarea funcţiei publice asumate, dincolo de orice conjunctură ce ar putea afecta desfăşurarea activităţii judiciare de către instanţe în condiţii de independenţă deplină", transmit instanţele printr-un comunicat de presă.

Curţile de Apel care s-au alăturat demersului sunt : Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Timişoara şi Târgu Mureş.

(Sursa: Mediafax)

Tribunalul Cluj a decis, marţi, să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca şi cu denumirea în limba maghiară a oraşului, Primăria urmând să facă recurs în 15 zile.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, că municipalitatea va face recurs la Curtea de Apel Cluj.

Asociaţia Minority Rights Cluj-Napoca a început în 2015 procesul prin care a cerut Tribunalulul Cluj să îl oblige pe primarul Enil Boc să amplaseze inscripţii şi în limba maghiară la intrările în municipiu.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Alina Bica, fost şef DIICOT, a fost condamnată, joi, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului în dosarul Bica-Simu, decizia nefiind definitivă.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, joi, pe Alina Bica, fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului.

În acelaşi dosar, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Şerban Pop, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Şi în cazul acestuia, încadrarea juridică a fost schimbată din complicitate la infracţiunea de dare de mită în trafic de influenţă.

Totodată, afaceristul Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă. Şi în cazul acestuia, judecătorii instanţei supreme au schimbat încadrarea juridică din dare de mită în cumpărare de influenţă.

Judecătorii au luat în discuţie schimbarea încadrării juridice după ce, la finalul anului 2016, au rămas în pronunţare pe fond. În urma deliberărilor, magistraţii au decis reluarea ultimului termen de judecată pentru a se discuta eventuala schimbare a încadrării.

Dosarul a fost trimis instanţei în septembrie 2015. Potrivit rechizitoriului, în 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.

"La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus", au precizat procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Alina Bica a înlocuit procurorul care instrumenta dosarul lui Horia Simu şi a făcut presiuni asupra magistratului care a preluat cauza pentru a da o soluţie de clasare în dosarul în care era urmărit penal Horia Simu. În final, în dosarul omului de afaceri procurorul de caz a dispus o soluţie de clasare, DNA arătând că, potrivit probelor administrate în cauză, magistratul a acţionat fără vinovăţie.

Alina Bica este judecată şi în alte cauze, având o condamnare în primă instanţă de patru ani de închisoare pentru favorizarea faptuitorului în dosarul în care este judecată alături de Adriean Videan. Fostul ministru al Economiei a fost achitat.

 

Sursa: mediafax.ro

 

 

Mama care şi-a aruncat copilul nou-născut lângă un buncăr de gunoi din apropierea Gării Burdujeni ar putea scăpa de răspunderea penală în cazul în care va fi găsită. Şi asta pentru autopsia efectuată ieri de medicii legişti a stabilit că micuţul s-a născut mort, cel mai probabil din cauza unor probleme cardiace. Rezultatele exacte ale autopsiei vor fi cunoscute însă peste câteva săptămâni, după ce probele prelevate din ţesuturi vor fi examinate la laborator, ceea ce va permite stabilirea cu certitudine a cauzelor decesului.

Chiar şi aşa rămâne ruşinea şi dezonoarea de a-ţi arunca propriul copil şi de a-l lăsa pradă câinilor care au fost aproape să-l devoreze. Doar faptul că pruncul a îngheţat din cauza frigului a făcut ca acesta să nu fie sfâşiat în totalitate. Totuşi, animalele au reuşit să rupă o parte din mâna dreaptă, iar dacă prin zonă nu s-ar fi aflat oamenii care au descoperit totul probabil că astăzi nu ar mai fi ştiut nimeni de această faptă reprobabilă.

Între timp, procurorul criminalist de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava aşteaptă rezultatele necropsiei pentru a stabili ce paşi trebuie urmaţi. În cazul în care se va confirma că micuţul s-a născut mort, dosarul va fi transferat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, unde se vor derula verificări pentru infracţiunea de ucidere din culpă.

Poliţiştii de la Transporturi Feroviare şi cei de la Serviciul pentru Investigaţii Criminale au misiunea aproape imposibilă de a afla cine este mama care şi-a abandonat copilul pradă câinilor. Vor fi măturate toate spitalele din zonă cu speranţa că a născut aici şi a apoi a ajuns în Gara Burdujeni, unde a aruncat sacoşa de plastic în care se afla micuţul. Există şi varianta să fi născut acasă, situaţie în care dacă nici un medic nu o avea în evidenţe doar o minune ar putea duce la aflarea identităţii mamei fără suflet.

 

Două cazuri trase aproape la indigo, nerezolvate nici până azi

Din păcate, cazurile de genul celui înregistrat sâmbătă seară în apropiere de Gara Burdujeni nu sunt simple accidente, ci se repetă cu o frecvenţă îngrijorătoare.

Două cazuri de pruncucidere, copiate aproape la indigo, petrecute în 2000, respectiv în 2001, nu-şi vor mai găsi niciodată rezolvarea, dosarele urmând a fi închise pentru că faptele s-au prescris. Prima dintre fapte s-a petrecut pe 9 septembrie 2000. La acea vreme, pe acostamentul căii ferate Vereşti – Suceava, în zona staţiei Văratec, într-o sacoşă din plastic a fost găsit cadavrul unui nou-născut de sex feminin. Bebeluşul avea mâinile legate cu un şiret de pantof de culoare neagră, iar în urma necropsiei s-a stabilit că fătul fusese născut viu şi ucis cu mai multe lovituri în cap, cu un obiect contondent. Din cercetările oamenilor legii de la Serviciul Judeţean al Poliţiei Transporturi Suceava, care au avut în cercetare cazul, s-a stabilit că sacoşa fusese aruncată în zorii zilei, dintr-un tren, cel mai probabil un accelerat care venea de la Timişoara. Din păcate, nu au existat martori, probele de la faţa locului nu au scos în evidenţă nimic concludent, iar verificările dispuse la toate spitalele şi maternităţile din localităţile tranzitate de respectivul tren nu au dat nici un rezultat.

A doua pruncucidere rămasă cu autor necunoscut s-a înregistrat la 10 octombrie 2001, atunci cadavrul unui bebeluş de sex feminin fiind găsit în zona fostului Gostat din cartierul Burdujeni al municipiului Suceava. Şi în acest caz a fost vorba de o moarte violentă, decesul micuţei survenind pe fondul unui traumatism cranio-cerebral produs prin lovire. Nici un indiciu nu i-a ajutat pe anchetatori nici în cazul acestei pruncucideri. 


Sursa: monitorulsv.ro

Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava notează în motivarea sentinţei prin care fostul preşedinte al Tribunalului Iaşi, Radu Tărniceriu, a fost condamnat pentru trafic de influenţă că acesta ar fi ştiut că îi este interceptat telefonul. Un martor audiat de instanţă chiar a declarat că inculpaţii din acest dosar vorbeau codat despre mita de 50.000 de euro care se vehicula: „e gata ciorba, mai trebuie pătrunjel?“, ar fi fost una dintre expresiile codate folosite. Între timp, procesul s-a reluat în fază de apel la Curtea Supremă. Avocaţii cataloghează motivarea ca fiind una ambiguă şi spun că nu sunt probe care să demonstreze vinovăţia judecătorului suspendat.

Detalii inedite prezentate de judecătorii de la Curtea de Apel Suceava în dosarul în care fostul preşedinte al Tribunalului Iaşi, Radu Tărniceriu, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru tra­fic de influenţă.

Din motivarea sentinţei pronunţate în vara anului trecut, obţinută de „Ziarul de Iaşi“, reiese că inculpaţii din acest dosar, inclusiv Tărniceriu, ar fi discutat codat, folosind expresii folosite adesea în dosarele de trafic de ţigări sau de droguri. Precauţia inculpaţilor ar fi fost determinată de faptul că, potrivit aceluiaşi document, Tărniceriu ar fi fost informat că este interceptat de anchetatori.

Judecătorul suspendat în prezent din funcţie a fost găsit vinovat de fapte de corupţie după ce ar fi acceptat pri­mirea unei sume mari de bani, pentru a in­fluenţa două subalterne să pronunţe o so­luţie favorabilă fostului primar de la Gorban, Ioan Leonte, prin care acesta cerea intabularea unei suprafeţe de teren.

Ce a reţinut instanţa

În motivare, judecătorii spun că fapta de trafic de influenţă imputată lui Radu Tăr­ni­ceriu şi Emanuel Osoianu - un apropiat de-al judecătorului, ar data din 2010, cum­părătorul de influenţă fiind Ioan Leonte. Ma­gistraţii au precizat că, în perioada august - septembrie 2010, cei trei s-au întâlnit la un local din zona Moldova Mall, Leonte plângându-se de faptul că nu reuşeşte să intabuleze o suprafaţă de 250 de hectare de teren de pe raza comunei Gorban. Pentru că procesul civil intentat de Leonte se afla pe rolul Tribunalului Iaşi, în stadiu de apel, fostul primar le-ar fi promis lui Tărniceriu şi Osoianu suma de 50.000 de euro pentru a-l ajuta să câştige procesul de la Tribunalul Iaşi.

„Inculpaţii T. R. D. şi O. E. au acceptat propunerea inculpatului L. I. (urmând ca suma amintită să fie îm­părţită în mod egal între primii doi), lăsând să se înţeleagă că au influenţă (direct şi indirect în cazul inculpatului O.) asupra magistraţilor de la Tribunalul Iaşi învestiţi cu cauza respectivă şi că îi vor determina aceştia să pronunţe o soluţie favorabilă“, se arată în motivare.

În acelaşi document se mai arată că, în ziua pronunţării, judecătorul Tărniceriu i-ar fi spus lui Osoianu să tehnoredacteze un înscris, pe care magistratul ar fi dispus să fie ataşat la dosar. De asemenea, imediat după soluţie, Emanuel Osoianu ar fi fost cooptat într-o firmă de-a lui Leonte, primind un procent de 20% din părţile sociale, echivalentul a aproximativ 85.000 de euro. Osoianu a ieşit din firmă în mai puţin de o lună, aflând că e posibil să fie anchetat. 

Discuţii codate?

În motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Suceava sunt făcute menţiuni şi cu privire la eventuale discuţii codificate. Un martor audiat în acest dosar ar fi relatat, reiese dintr-un pasaj al motivării, că inculpaţii din acest dosar vorbeau codat atunci când discutau despre înţelegerea ilicită. Astfel, un martor a susţinut că a auzit discuţii purtate de Tărniceriu şi Leonte în care aceştia ar fi folosit expresii de genul „e gata ciorba?“, „mai trebuie adus pătrunjel?“, „voi vorbi cu fetele mele de aici“, „vom vedea ce paşi să mai facem“. Tot un martor ar fi arătat că Emanuel Osoianu i-ar fi spus, la un moment dat, că problema intabulării terenului se va rezolva întrucât „domnul prezident va rezolva cu fetele lui de la tribunal“.

Ce probe au luat judecătorii în calcul

Din motivarea sentinţei reiese că principalele probe folosite de judecători în stabilirea vinovăţiei lui Radu Tărniceriu sunt o serie de declaraţii ale unor martori, unii dintre ei inculpaţi în alte dosar, care descriu cum i-au auzit pe Osoianu, Tărniceriu sau Leonte vorbind despre mită. O serie de in­terceptări telefonice, nenominalizate de ma­gistraţi, ar demonstra, în opinia judecăto­rilor de la Suceava, implicarea judecătorului Tărniceriu în această afacere ilegală. De altfel, în documentul menţionat se men­ţionează că, la un moment dat, atât jude­cătorul ştia că este interceptat.

O altă probă menţionată de judecători ca fiind incriminatorie e o declaraţie a lui Emanuel Osoianu în care acesta a recunoscut faptele imputate de procurorul de caz, Emilian Eva. Apără­torii lui Osoianu au precizat în faţa instanţei că Osoianu şi-a rectificat declaraţia, invo­când că ar fi dat respectiva declaraţie din arest preventiv, după o serie de presupuse intimidări.

„Mijloacele de probă mai sus amintite se coroborează perfect între ele şi dovedesc fără echivoc vinovăţia celor patru inculpaţi amintiţi (...) Împrejurările că aceste declaraţii (n.r. - ale martorilor) prezintă unele necorelări, contradicţii etc, nu prezintă nicio importanţă câtă vreme acestea poartă asupra unor elemente neesenţiale pentru cauză. Nici apărările inculpaţilor în sensul că cele două de­claraţii ale inculpatului O. E. mai sus amin­tite, precum şi declaraţiile martorilor R., V. C. şi A. ar fi fost obţinute prin în­călcarea principiului loialităţii de către procurorul de caz (promisiuni, presiuni, ameninţări etc.) şi, astfel nu ar trebui luate în considerare, nu sunt întemeiate“, se arată în motivare

Ce spun apărătorii

Procesul judecătorului Radu Tărniceriu nu s-a finalizat încă, aflându-se în faza de apel la Înalta Curte de Justiţie a României şi având termen de judecată chiar astăzi. Avocaţii lui Tărniceriu speră în continuare să poată demonstra nevinovăţia fostul preşedinte al Tribunalului şi, implicit, achi­tarea acestuia.

„Din punctul meu de vedere, motivarea este ambiguă şi lapidară. Nu este prezentată opinia magistratului care a judecat pe fond cauza şi care l-a condus la concluzia că se impune condamnarea, ci dimpotrivă, sunt redate doar mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecăto­reşti, totul încheindu-se cu dispoziţia de achitare şi de condamnare“, a spus Radu Irimia, avocatul lui Radu Tărniceriu

În privinţa lui Emanuel Osoianu şi Ioan Leonte, aceştia au primit, de asemenea, câte trei ani de închisoare cu suspendare din partea instanţei de fond, ambii atacând sentinţa.

 

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Judecata în Dosarul Colectiv, în care sunt vizaţi patronii clubului şi cei ai firmei de artificii, va începe la Judecătoria Sectorului 4, după ce magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins, joi, contestaţiile inculpaţilor din dosar faţă de începerea dezbaterilor pe fond, decizia fiind definitivă.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins, joi, contestaţiile inculpaţilor din dosarul Colectiv faţă de decizia din luna octombrie a Judecătoriei Sectorului 4, care a dispus trimiterea în judecată a dosarului. Decizia judecătorilor este definitivă, dezbaterile pe fond urmând să înceapă la Judecătoria Sectorului 4.

Astfel, la mai bine de un an de la incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia 64 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte peste o sută au fost rănite, în dosarul Colectiv urmează să fie audiaţi în faţa judecătorilor atât inculpaţii, cât şi cele 185 de părţi civile constituite în acest caz.

Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată dosarul Colectiv la data de 28 aprilie 2016. Patronii clubului, George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, sunt acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

Cercetările au fost extinse şi asupra reprezentanţilor firmei care a livrat artificiile în club, Golden Ideas Fireworks. Artificierul firmei, Viorel Zaharia, este acuzat de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă în timp ce patronii Cristian Niţă şi Daniela Niţă sunt acuzaţi de favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri. Cristian Niţă a fost interceptat de anchetatori în timp ce discuta cu o angajată, a doua zi după incendiul din club, despre ştergerea unor documente care puteau constitui probe în dosar. Angajata le-a spus anchetatorilor că firma practic nu avea evidenţă contabilă şi că s-a panicat după ce a văzut efectele incendiului din Colectiv, motiv pentru care a recurs la ştergerea unor documente.

În dosar au fost puse sub acuzare firmele SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, în formă agravantă, având ca urmare decesul mai multor persoane şi vătămare corporală din culpă, în formă agravantă, având ca urmare vătămarea mai multor persoane.

Din dosarul Colectiv au fost disjunse şi alte dosare, unul dintre ele în privinţa lui Marian Moise, pirotehnistul rănit în urma incendiului. Acesta era angajat al firmei care a furnizat artificiile, iar în seara de 30 octombrie 2015 s-a ocupat de montarea lor în club. Astfel, alături de Marian Moise, se fac cercetări şi faţă de celelalte persoane trimise în judecată.

Cea de-a doua cauză se referă la ISU, Departamentul de Urbanism al Primăriei Sectorului 4, firma de construcţii care s-a ocupat de clădirea clubului şi societatea care a montat buretele în incintă. Cererea de extindere a urmăririi penale în acest sens a fost depusă de reprezentantul legal a 20 de părţi civile din dosar, la data de 11 aprilie 2016.

În incendiul din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, iar alte peste o sută au fost rănite.

 

Sursa: mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« December 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31