Displaying items by tag: creier

 

SĂNĂTATEA CREIERULUI

Invitat: șef de lucrări dr. Lucian Eva - medic primar neurochirurgie

 

Investitie in sistemnul sanitar! 4,5 milioane euro se vor cheltui pentru infiintarea la Iasi a Centrului de Neuroexcelenta. Acest proiect pilot va consolida capacitatile tehnologice a neurochirurugiei din Iasi. Spitalul de neurochirurgie din Iasi intra astfel in randul celor mai performante centre de neurochirurgie din Europa, alaturi de cel din Viena.

Neurochirurgul italian Sergio Canavero, cunoscut pentru promisiunea sa de a realiza primul transplant de cap uman, a anunțat la Viena că următoarea sa provocare este cea de a efectua un transplant de creier, fără să ofere însă detalii cu privire la acest proiect.

Bill Gates, în vârstă de 62 de ani, a donat 50 de milioane de dolari unei organizaţii care lucrează la găsirea unui tratament pentru Alzheimer.

Un nou studiu referitor la efectele consumului de alcool pe termen lung arată că persoanele care consumă cantităţi mari de alcool au un risc crescut de atrofie hipocampică – o formă de deteriorare a creierului care afectează memoria şi orientarea în spaţiu.

Tulburările de somnul semnalizează, de fapt, perturbările care se petrec în organism. În general, o persoană se poate confrunta cu trei tipuri de deteriorări ale somnului: insomnia, hipersomnia şi somnul nereparator. Insomnia poate fi de două feluri, de seară sau matinală, adică personei îi este greu să adoarmă sau se trezeşte „cu noaptea-n cap” şi nu mai reuşeşte să adoarmă la loc.

„De obicei, insomnia de seară are legătură cu anxietatea. Persoana „cugetă” şi se simte sub presiune. Insomnia matinală are mai curând conotaţie depresivă”, spune Petros Liolios, specialist psihopedagogie perceptivă. Psihopedagogia perceptivă ne învaţă cum să ne ne „destindem” fizic şi mental, dar şi cum să răspundem mai bine la stres, să facem faţă marilor schimbări din viaţa noastră (divorţ, naştere, şomaj, boală, doliu) sau chiar să comunicăm mai uşor, potrivit independent.md.

“Nocivitatea insomniei este în mare parte legată de modul în care individul îşi ocupă timpul în care nu doarme. Persoanele care nu dorm decât patru ore vor fi mai puţin obosite dimineaţa doar dacă şi-au petrecut timpul de veghe relaxându-se, spre deosebire de cele care au fost îngrijorate, neliniştite, torturate chiar.

În general, o persoană trebuie să să-şi folosească orele albe în mod distractiv şi util, putem încerca de la lectura binefăcătoare a unei cărţi, până la exerciţiile de trezire perceptivă învăţate de-a lungul şedinţelor. Un pacient deja antrenat va putea profita de acest timp din noapte pentru a experimenta noi percepţii , noi momente de interiorizare’’, afirmă Petros Liolios.

Contrar insomniei, hipersomnia se caracterizează printr-o creştere a nevoii şi a timpului de somn. Hipersomnia reprezintă, de fapt, fuga de realitate.

„În cazul unui somn nereparator, individul se trezeşte la fel de obosit ca şi când nu ar fi dormit. Aceasta poate fi semnul unei activităţi de anxietate continuă în timpul somnului, care împiedică procesele fiziologice să aibă loc în timpul nopţii.

Indiferent sub ce formă apar, aceste tulburări acţionează asupra biochimiei corpului şi pot constitui o veritabilă trambulină spre depresie”, spune Liolios.

În opinia specialistului, problema se poate rezolva prin reglarea somn-veghe. „Fasciile sunt acele ţesuturi fine care învelesc muşchii, oasele, vasele de sânge, ligamentele, nervii şi intestinele, reacţionează şi se adaptează în mod continuu în funcţie de activităţile noastre fizice şi mentale. Ca urmare a stresului sau a anxietăţii, ele devin rigide sau crispate, în funcţie de intensitatea stimulului.

Dinamica craniană are o influenţă certă asupra reglării cantitative şi calitative a somnului. De aceea, prin stimularea manuală a fasciior de la nivelul oaselor şi articulaţiilor cutiei craniene, ţesuturile îşi recapătă mobilitatea, iar persoana starea de bine”, spune Petros Liolios.

 

 

(Sursa: independent.md)

Viaţa ar putea continua după moarte, susţin cercetătorii. Medicii au descoperit dovezi conform cărora creierul oamenilor continuă să funcţioneze după ce aceştia sunt declaraţi decedaţi din punct de vedere clinic. Medicii canadieni din cadrul unei unităţi de terapie intensivă au descris un caz extraordinar şi neobişnuit, notează Mail Online, citează Descoperă.

Cercetătorii de la Universitatea de Vest din Ontario, Canada, au analizat impulsurile electrice din creierul unor pacienţi în raport cu bătăile inimii după ce persoanele au fost deconectate de la aparatele care îi ţineau în viaţă. Încetarea activităţii creierului a precedat inactivitatea inimii în trei din patru cazuri. Însă la un pacient, creierul a continuat să funcţioneze după ce inima lui s-a oprit. Creierul pacientului a continuat să funcţioneze 10 minute după ce persoana a intrat în moarte clinică. 

,,La un pacient, undele delta din creier au persistat să funcţioneze deşi ritmul cardiac şi presiunea arteriară au încetat să mai funcţioneze,'' spun cercetătorii. 

Activitatea cerebrală din creierul fiecărui pacient a fost diferită, ceea ce înseamnă că fiecare persoană experimentează moartea într-un mod unic. Experimentul ridică mari întrebări cu privire la momentul în care o persoană poate fi declarată moartă şi îi pot fi prelevate organele pentru transplant. 

În 2013, un fenomen similar s-a produs atunci când experţii au realizat experimente pe şoareci ale căror inimi nu mai funcţionau. Creierul a continuat să fie activ un minut după ce şoarecii au fost decapitaţi. 

 

(Sursa: descopera.ro)

Alergarea face bine creierului, dar alungă și stresul, ne spun specialiștii. Ea menține, de altfel, și o stare bună a întregului organism.

Dacă vrei să-ți menții rezistența și vitalitatea creierului pe măsură ce înaintezi în vârstă, unul dintre cele mai bune medicamente este alergatul.

Această practică trebuie să devină un rol asumat și important din viața oricărei persoane care își dorește să fie sănătoasă.

Acele persoane care nu pot face jogging din motive de sănătate, ca alternative sunt plimbările sau mersul într-un ritm mai rapid, după posibilități.

Alergarea furnizează mai multă energie creierului

Anumite studii au arătat că persoanele care practică alergarea au un creier mai sănătos și sunt mai inteligente.

În plus, practicarea acestui sport pe termen lung are numai beneficii favorabile organismului.

De asemenea, alergarea dar și celelalte forme de sport/mișcare furnizează creierului energia de care are nevoie.

Alergarea nu doar că te menține sănătos din punct de vedere psihic, ci și fizic. Vei avea o siluetă de invidiat.

Alergarea stimulează funcțiile cerebrale

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul are tendința de a se micșora.

Acest lucru poate fi încetinit sau stopat și prin mișcare, prin alergare.

Alergarea stimulează formarea de noi celule nervoase și vase de sânge, ajută memoria, îmbunătățește vederea.

Alergarea stimulează intelectul

În urma unui studiu în care au fost analizate persoane care practicau mișcarea și altele care erau mai puțin în formă s-a dovedit că memoria primilor este mai bună.

Sportul îmbunătățește abilitatea de a accesa și reaccesa informațiile din creier.

Abilitatea de concentrare, de a face mai multe lucruri în același timp sau de a face diferențe sunt mai dezvoltate la cei care fac jogging.

Alergarea și stocarea informațiilor la nivelul creierului

Creierul se adaptează factorilor așa cum mușchii corpului, de exemplu, se adaptează la sport. Stochează mai mult combustibil.

Potrivit cercetătorilor, depozitele de glicogen de la nivelul creierului pot reprezenta unul dintre motivele care duc la îmbunătățirea funcției cognitive.

Alergarea și eliberarea de endorfine

Atunci când alergi, endorfinele sau hormonii care te fac să te simți bine sunt eliberate.

Ca multe antidepresive, alergarea ajută creierul să stimuleze starea de bine, mai precis neurotransmitățorii numiți serotonină și noradrenalina.

Pont – aleargă în liniște, în spații înverzite și priveliști frumoase pentru rezultate mai bune.

Alungă stresul

Studiile arată că, cei care aleargă regulat sunt mai fericiți, mai puțin stresați decât ceilalți care nu iubesc mișcarea.

Psihologic vorbind, această practică îți oferă și un oarecare timp cu tine însuți și gândurile tale.

Previne pierderile de memorie

Activitățile fizice au multe beneficii asupra sănătății organismului.

Mențin sănătatea inimii, greutatea optimă, dar previn și pierderile de memorie.

Joggingul scade riscul de a face Alzheimer dacă este practicat jumătate de oră, câteva zile pe săptămână.

 

Sursa: libertateapentrufemei.ro

Iubitorii vinului au motive de fericire: licoarea ajută creierul, arată cea mai nouă descoperire a cercetătorilor.

Potrivit unui studiu publicat în Frontiers in Human Neuroscience, somelierii au un acut simţ al mirosului, dar şi un creier cu porţiuni mai groase, comparativ cu o persoană care nu bea vin. Oamenii de ştiinţă cred că un astfel de creier poate preveni maladiile Alzheimer şi Parkinson mai mult decât unul cu secţiuni mai subţiri de ţesut cerebral.

"Deşi nu e sigur 100%, există posibilitea ca un creier mai gros să fie şi unul mai bun", afirmă dr. Sarah Banks, şef Neuropsihologie la clinica Cleveland din Las Vegas şi autor al studiului, notează The New York Post.

"Se pare că dacă un creier este mai dens în anumite zone, unei boli îi va lua mai mult timp să-şi facă simţită prezenţa, însă deocamdată suntem la faza de speculaţie", completează ea.

Deşi studiile trebuie aprofundate, Banks spune că rezultatele acestei cercetări sunt "încurajatoare". Chiar dacă nu eşti un maestru somelier, trăind ca unul îţi poate păstra creierul puternic. 

Sursa: gustarte.ro

Creierul persoanelor supraponderale cu vârsta cuprinsă între 45-65 de ani îmbătrâneşte mult mai rapid decât cel al persoanelor slabe, potrivit unui studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge.

Conform CSID, creierul persoanelor supraponderale arată cu 10 ani mai în vârstă decât cel al persoanlor cu o greutate normală. Chiar dacă odată cu înaintarea în vârstă creierul se micşorează, tot mai multe studii indică faptul că obezitatea este un factor care accelerează acest proces, conducând la o îmbătrânire prematură a creierului.

Creierul pierde în mod natural materie albă, responsabilă de procesarea informaţiei, dar echipa de cercetători de la Cambridge a observat că pierderea a fost accentuată de greutatea în exces a unei persoane.

Echipa de la Cambridge Centre for Ageing and Neuroscience a studiat creierul a 473 de persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 87 de ani, împărţindu-i, în funcţie de greutate, în două grupuri – cei cu greutate normală şi cei supraponderali. Comparând cele două grupuri, s-au observat diferenţe semnificative între volumul materiei albe la persoanele supraponderale în comparaţie cu persoanele cu vârste similare, dar mai slabe.

Cei din grupul cu exces de greutate au avut mult mai puţină materie albă decât cei din grupul persoanelor mai slabe. Diferenţa a fost evidentă numai începând de la vârsta de mijloc (45-65 de ani), sugerând că în timpul acestei perioade a vieţii creierul uman ar putea fi deosebit de vulnerabil.

Cu toate acestea, după ce subiecţii au dat fost supuşi testelor şi verificării nivelului de IQ, s-a observat că performanţele cognitive nu au avut de suferit.

"Obezitatea este atât de complexă. Ştim o mulţime despre ceea ce face ea organismului. Dar suntem la începutul înţelegerii în legătură cu ce face ea creierului şi a modului în care interacţionează cu obezitatea", a declarat coordonatorul studiului doctorul Risa Ronan, de la Departamentul de Psihiatrie al Universităţii Cambridge.

Nu se ştie de ce la persoanele supraponderale reducerea materiei albe este accentuată de excesul de grăsime.

Sadaf Farooqi profesor la Wellcome Trust-Medical Research Council Institute of Metabolic Science a din cadrul Universităţii Cambridge, a declarat: “Încă nu ştim exact care sunt implicaţiile acestor schimbări în structura creierului. Cu siguranţă acesta trebuie să fie un punct de pornire pentru a explora efectele greutăţii, dietei şi activităţii fizice asupra creierului şi memoriei“.

Sursa: mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« November 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30