Mircea MANOLACHE - consilier județean UNPR

Mircea Manolache - consilier județean UNPR

Alin AIVĂNOAEI - consilier județean PMP

Mircea MANOLACHE - consilier județean UNPR

PMP SAU UNPR?

Oct 23, 2017

Mircea MANOLACHE - consilier județean

PNL promite eliminarea impozitării tuturor pensiilor, nu doar a celor de peste 2.000 de lei, aşa cum a propus PSD în programul de guvernare, în condiţiile în care a criticat această idee în Senat.

Florin Cîţu, economist, candidat la Senat din partea PNL, a prezentat într-o conferinţă de presă câteva măsuri din programul pe care liberalii îl propun, afirmând că “este o provocare să faci un program economic astăzi în România având în vedere că suntem cea mai săracă ţară din Europa şi suntem acolo de vreo 26 de ani”.

PNL promite, potrivit programului economic, eliminarea impozitării tuturor pensiilor din România, “nu doar pentru pensii mai mici de 2000 de lei”. “Ni se pare cel puţin ciudat să mai impozitezi pensii după ce aceşti oameni au plătit pensii toată viaţa”, a afirmat Cîţu.

El a făcut referire la programul de guvernare al PSD, care promite că pentru pensiile care sunt egale sau mai mici de 2.000 de lei brut pe lună impozitul pe venit ar urma să fie eliminat, iar pentru cele care depăşesc această valoare, impozitul ar urma să scadă de la 16% la 10%. Astfel, 90% dintre pensionari nu vor mai plăti, potrivit social-democraţilor, niciun tip de impozit sau contribuţii.

Promisiunea PNL vine în contextul în care la începutul lunii septembrie Senatul a adoptat un proiect de lege de modificare a Codului fiscal prin care - alături de alte prevederi - nu se mai reţine impozitul de 16% din pensii pentru cele mai mari de 1.050 lei, iar contribuţiile la Sănătate sunt suportate din bugetul de stat. Iniţiativa aparţine Cristianei Anghel (ALDE), iar liberalii au criticat-o în plen, votând împotrivă.

Senatorul liberal Mariana Cîmpeanu a subliniat, de pildă, că deficitul la pensii este de patru miliarde de euro, 2,6% din PIB. De asemenea, ea s-a întrebat "cum Comisia de buget finanţe a dat întâi două avize de respingere şi acum în campanie electorală, bineînţeles că dăm un aviz pozitiv". ''Bătrânii au deja acest impozit scutit, sunt 3.800.000 de pensionari care au sub 1.000 lei. Pentru cine facem această scutire? Poate dacă o propunea PNL, o înţelegeam", a adăugat ea.

"Stă în sarcina noastră şi nu de acum şi undeva de la începutul anului să mai stăvilim un pic noianul de populism PSD-ist îmbrăcat uneori în poezii până la lacrimogene, alteori în argumente pseudovalide", a arătat în timpul dezbaterilor în plen şi senatorul liberal Dorin Dobra.

Cîţu a reamintit că liberalii mai propun şi reducerea cotei TVA la 16%, precum şi reducerea contribuţiilor pentru angajaţi şi angajator la 16%. “Cel mai sustenabil mod de a creşte salariile este prin reducerea fiscalităţii. (Reducerea contribuţiilor pentru angajaţi şi angajator la 16% -n.r.), în primul rând, imediat creşte salariul net cam cu 4% pentru salariul mediu pe economie, dar în acelaşi timp reduce povara fiscală cu 8% pentru angajator, pentru un salariu mediu pe economie. Cifra 16 pentru noi devine de fapt un simbol, venit, profit, contribuţii şi TVA, totul la 16%, ne apropiem de o cotă unică în acest fel”, a explicat Cîţu. Acesta a mai spus că România colectează din TVA doar 40% din suma care ar trebui. “O reducere la 16% elimină natural evaziunea fiscală. Nu trebuie să trimiţi Fiscul pe capul nimănui, nu trebuie să introduci legi, constrângeri noi”, a apreciat liberalul.

Liberalii promit şi termene mai scurte pentru intrarea şi ieşirea de pe piaţă a agenţilor economici, Cîţu afirmând că “agenţii economici se ascund cu ajutor legii de multe ori sau abuzează de lege şi rămân în piaţă şi ţin resurse blocate în sistem”, dar şi măsuri de transparentizare.

Pornind de la exemplul unor state precum Polonia, Austria şi Germania, PNL propune înfiinţarea unui fond român de dezvoltare urban-rural pentru finantarea celor proiecte pentru care nu se găsesc foduri europene şi nici bani de la buget, precum centura Bucureştiului sau autostrada Târgul Mureş- Iaşi. “Soluţia (propusă de PNL-n.r.) este introdusă acum în Polonia, dar a fost folosită în Austria şi în Germania pentru construirea autostrăzilor. Înfiinţăm un fond român de dezvoltare urban-rural care are ataşată o bancă de investiţii. Ideea este foarte simplă, banca de investiţii este cea care emite pe baza proiectelor obligaţiuni. Se finanţează din sectorul privat, nu are legătură cu statul, finanţează aceste proiecte prin fondul urban-rural de investiţii. Noi estimăm proiecte de 11 miliarde de euro în următorii patru ani”, a susţinut economistul.

Sursa: mediafax.ro

Fuziunea UNPR - PMP urmează să fie validată miercuri în cadrul unui Congres Extraordinar, dând naştere unui partid care are 2.518 consilieri locali, 51 consilieri judeţeni, 138 de viceprimari şi al treilea grup parlamentar ca număr în Camera Deputaţilor.

Fuziunea prin absorbţie a UNPR cu PMP vine ca soluţie pentru ambele formaţiuni politice după alegerile din 5 iunie, aceste partide urmărind să obţină ''o linie de start'' mai bună în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.

Astfel, la locale, partidul condus de Traian Băsescu (PMP) a obţinut 18 mandate de primari (0,56%), 1.315 consilieri locali (3,26%), şi 41 de mandate de consilieri judeţeni, în timp ce ''partidul interesului naţional'' (UNPR), intrat recent sub conducerea lui Valeriu Steriu a obţinut, acolo unde nu au avut liste comune cu PSD, 26 de mandate de primari (0,81%), 1.203 consilieri locali (2,99%) şi 14 mandate de consilieri judeţeni (0,975).

În urma fuziunii PMP-UNPR, noul PMP, care îl va avea ca preşedinte pe Traian Băsescu, lui Eugen Tomac şi Valeriu Steriu revenindu-le funcţiile de preşedinţi executivi, va avea 2.518 de consilieri locali, 51 de consilieri judeţeni, ''fiind prima condiţie pentru a deveni partid subvenţionat de la stat'', precum şi 138 de viceprimari, potrivit unei declaraţii făcute de Traian Băsescu, în contextul discuţiilor privind fuziunea PMP-UNPR. De asemenea, graţie UNPR, PMP va deveni a treia forţă politică în Camera Deputaţilor până la alegerile parlamentare. Grupul UNPR de la Senat a fost însă ''decimat'' după ce majoriattea membrilor au migrat la PSD, în vreme ce lideri ca Şerban Mihăilescu sau Gabriel Oprea au ales să rămână independenţi.

Decizia UNPR de a fuziona cu PMP vine în contextul în care UNPR a negociat o fuziune cu PNL imediat după alegerile locale şi în condiţiile în care avea deja un parteneriat cu PSD, partid cu care a candidat la alegerile locale pe liste comune, excepţie făcând anumite localităţi în care filialele PSD şi UNPR au decis să meargă în alegerile locale cu liste separate.

''Hemoragia'' în UNPR a început o dată cu negocierile purtate de ''partidul interesului naţional'' cu PNL, când mai mulţi parlamentari au plecat la PSD şi a continuat şi după decizia privind fuziunea prin absorbţie a UNPR cu PMP, moment în care personalităţi cunoscute au demisionat din UNPR. Actorul Mihai Mălaimare a spus adio formaţiunii fondate de Gabriel Oprea ca urmare a anunţului privind fuziunea cu ''alde Băsescu'', afirmând că a fost ''un dobitoc'', UNPR nefiind decât ''un partid oarecare''.

De asemenea, actorii Alexandru Arşinel şi Cezara Dafinescu şi-au anunţat plecarea din UNPR, Cezara Dafinescu afirmând că Traian Băsescu nu o reprezintă, în timp ce Arşinel a spus că s-a considerat în afara partidului din momentul în care Gabriel Oprea a părăsit conducerea formaţiunii.

Senatorul UNPR Ilie Năstase a declarat şi el că îşi va da demisia din partid şi le-a transmis colegilor să nu se bazeze pe el pentru fuziunea cu PMP, considerând că "se împrietenesc cu dracul".

UNPR a pierdut nu doar parlamentari, ci şi o mare parte din organizaţia de tineret. Liderul organizaţiei de tineret a UNPR, Cezar Stancu, a anunţat într-o conferinţă comună de presă cu omologul său social democrat, Gabriel Petrea, că ''tineretul progresist alege să se alăture PSD şi TSD”, afirmând că a aflat de fuziune de la televizor.

Fuziunea PNL a fost criticată şi de fostul preşedinte al UNPR Gabriel Oprea, liderul în jurul căruia partidul a gravitat în cei şase ani de existenţă şi pe care Băsescu l-a caracterizat drept ''şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase'' pentru ca mai târziu să-l reevalueze şi să-l avanseze, iar ulterior să-l descrie ca fiind ''lacheul lui Ponta''.

Oprea, care a renunţat recent la şefia partidului, fiind urmărit penal în două dosare şi acuzat de plagiat, a afirmat că îi pare rău că UNPR, ca partid de sine stătător, dispare şi că ar fi preferat ca acesta să meargă pe picioarele sale în loc să se transforme ''în zestrea unei fuziuni de conjunctură''.

UNPR a fost înfiinţat în anul 2010, ca o "construcţie politică de centru-stânga, având în centrul ei interesul naţional", la doi ani după ce mai mulţi parlamentari PSD, PC şi PNL s-au desprins de partidele din care făceau parte şi s-au constituit ca grup independent.

Congresul din mai 2010 l-a adus la conducerea partidului pe Marian Sârbu, secondat de Cristian Diaconescu - preşedinte de onoare şi Gabriel Oprea - a cărui relaţie de prietenie cu Elena Udrea era binecunoscută - preşedinte executiv.

UNPR a intrat pentru prima dată la guvernare alături de PD-L şi UDMR, în Cabinetul Emil Boc, Gabriel Oprea fiind numit ministru al Apărării, iar Cristian Diaconescu ministru de Externe.

După demisia Cabinetului Boc din februarie 2012, UNPR a asigurat majoritatea parlamentară şi s-a regăsit şi în Cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Odată cu ieşirea de la guvernare, în anul 2012, prin căderea Guvernului Ungureanu, Marian Sârbu a renunţat la şefia partidului, preşedinţia fiind preluată de Gabriel Oprea.

Partidul condus de Oprea s-a desprins de PD-L odată cu pierderea puterii, revenind spre partidul din care plecaseră cei mai mulţi lideri ai săi - PSD, împreună cu care a constituit Alianţa de Centru-Stânga (ACS), fiind ulterior cooptat şi în USL.

Alianţa PSD-UNPR l-a determinat pe Cristian Diaconescu să demisioneze din partid, acesta fiind numit consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu în anul 2012, pentru ca mai apoi să se alăture PMP.

În decembrie 2012, au existat discuţii privind fuziunea prin absorbţie cu PSD, însă demersurile nu s-au concretizat.

La alegerile parlamentare din decembrie 2012, UNPR a obţinut, pe listele USL, zece locuri în Camera Deputaţilor şi cinci locuri în Senat, parlamentarii UNPR alăturându-se celor PSD în lipsa numărului minim de mandate care le-ar fi permis săformeze grup parlamentar.

UNPR a făcut parte şi din Cabinetul Ponta, Gabriel Oprea fiind numit vicepremier. În iunie 2015, UNPR a fuzionat prin absorbţie cu Partidul Poporului – Dan Diaconescu. UNPR a ieşit de la guvernare în noiembrie 2015, odată cu demisia premierului Victor Ponta, pe fondul tragediei din Colectiv.

Gabriel Oprea a devenit în aceeaşi perioadă subiectul mai multor proteste declanşate de moartea poliţistului Bogdan Gigină, care a murit în timp ce deschidea coloană oficială a vicepremierului.

În martie 2016, Gabriel Oprea şi-a anunţat demisionează de la şefia UNPR, fiind urmărit în două dosare penale. El l-a desemnat pe Valeriu Steriu drept succesor, acesta fiind ales preşedinte al UNPR. În iulie, Oprea s-a retras din partid, anunţând că rămâne senator independent şi nu va mai candida pentru un nou mandat.

''Oprea va executa ordinele, aşa cum le-a executat când a fost şi în alte alianţe", sintetiza Traian Băsescu experienţa sa cu Gabriel Oprea. Începând cu ziua de joi, întreg partidul fondat de Oprea va executa ordinele lui Băsescu.

Sursa: mediafax.ro

Fostul preşedinte al UNPR Gabriel Oprea afirmă că îi pare rău că UNPR, ca partid de sine stătător, dispare şi că ar fi preferat ca acesta să meargă pe picioarele sale în loc să se transforme ''în zestrea unei fuziuni de conjunctură''.

''Nu aş fi comentat nimic despre decizia conducerii UNPR privind fuziunea cu PMP. O fac, totuşi, pentru că există un comunicat al PNL în care sunt câteva neadevăruri care trebuie demontate. În primul rând, nu am avut niciun rol în decizia pe care a luat-o UNPR. Nu mai sunt membru al partidului şi nu particip la luarea deciziilor în partid. Demisia mea din UNPR nu este un act formal sau un gest de imagine, ci este o realitate cât se poate de concretă. Sunt un om serios şi, dacă spun un lucru, aşa fac. În al doilea rând, nu aş fi avut cum să particip la această decizie de vreme ce ea nu reflectă opiniile mele. Personal, îmi pare rău că proiectul UNPR, ca partid de sine stătător, dispare'', a scris Oprea pe Facebook marţi seara.

''Îmi pare rău că munca mea şi a multor colegi se transformă în zestrea unei fuziuni de conjunctură. Aş fi preferat ca UNPR să meargă pe picioarele sale. Ştiu că era greu, dar succesul nu vine niciodată din soluţiile facile'', a adăugat fostul preşedinte al UNPR.

El a negat că ar avea relaţii privilegiate cu Traian Băsescu.

'Mă miră că tocmai PNL lansează în spaţiul public astfel de ipoteze. Traian Băsescu a fost preşedintele României şi l-am sprijinit în tot ceea ce ţine de siguranţa naţională, aşa cum fac şi în cazul lui Klaus Iohannis. Am făcut acest lucru din convingerea mea de militar şi nu din raţiuni politice. Iar acest lucru îl pot confirma foarte mulţi din liderii PNL care presupun că nici nu au văzut acest comunicat înainte de a fi transmis presei. Nu îi sunt dator cu nimic lui Traian Băsescu şi nici el mie. Ne respectăm, dar nu vedem lucrurile în acelaşi fel atunci când vine vorba despre România. În privinţa deciziei UNPR, nu am nimic de spus în plus. Sper doar ca liderii partidului să-şi fi făcut toate calculele şi să nu fi închis prematur drumul unui proiect în care foarte mulţi români au crezut şi cred în continuare'', a conchis Gabriel Oprea.

UNPR va fuziona prin absorbţie cu PMP, a anunţat marţi liderul PMP, Traian Băsescu. PNL a susţinut că fuziunea PMP-UNPR reprezintă "oficializarea unui mariaj neformalizat care durează de ani de zile între Traian Băsescu şi Gabriel Oprea", afirmând că demersul este un gest disperat de supravieţuire al liderilor celor două partide, potrivit unui comunicat transmis, marţi, MEDIAFAX. Liberalii susţin că fostul lider al UNPR Gabriel Oprea este "un personaj reevaluat în repetate rânduri de Traian Băsescu, de la <<Mafia lui Năstase>> şi <<lacheul lui Ponta>> la <<general avansat de 4 stele>>".

Sursa; mediafax.ro

 

UNPR, partid care s-a format din parlamentari traseişti, a intrat în Parlament fără a trece testul alegerilor pe cont propriu, jucând fie cu partide de dreapta, fie cu PSD, sub pretextul "interesului naţional", mereu la guvernare, îşi încheie existenţa după 6 ani fiind "absorbit" de Traian Băsescu.

Practic, prin decizia de a fuziona prin absorbţie cu PMP, decizie anunţată marţi de Traian Băsescu, UNPR dispare de pe scena politică, la şase ani de la înfiinţare. Opţiunea de a se întoarce la primul partener politic, Traian Băsescu, vine ca soluţie pentru ambele partide, după alegerile locale şi în perspectiva alegerilor parlamentare. Anunţul a fost făcut după ce liderii UNPR ar fi negociat o fuziune şi cu PNL şi deşi formaţiunea avea un parteneriat cu PSD.

UNPR a gravitat în cei şase ani în jurul lui Gabriel Oprea, personaj controversat care în prezent este urmărit penal în două dosare, acuzat de plagiat şi care a renunţat recent la şefia partidului şi a anunţat că nu va mai candida la alegerile parlamentare.

Uniunea Naţională pentru Progresul României a fost înfiinţată în primăvara anului 2010, drept "construcţie politică de centru-stânga, având în centrul ei interesul naţional". Bazele formaţiunii au fost puse însă din 2008 când mai mulţi parlamentari de la PSD, PC şi chiar PNL şi-au abandonat partidele şi s-au constituit ca grup independent.

La congresul din mai 2010, Marian Sârbu a fost ales preşedinte, Cristian Diaconescu - preşedinte de onoare şi Gabriel Oprea - preşedinte executiv. La scurt timp de la înfiinţare, partidul intră la guvernare alături de PD-L şi UDMR, în Cabinetul Emil Boc. În echipa guvernamentală, Gabriel Oprea deţine funcţia de ministru al Apărării, iar Cristian Diaconescu pe cea de ministru de Externe, două portofolii extrem de importante pentru un partid care nu participase la niciun fel de alegeri.

După demisia Cabinetului Boc din februarie 2012, UNPR va continua să asigure majoritatea şi să facă parte din guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Cabinetul Ungureanu este însă demis prin moţiune de cenzură, în mai 2012, puterea fiind preluată de noua majoritate formată din PSD şi PNL (USL).

Odată cu ieşirea de la guvernare, Marian Sârbu renunţă la şefia partidului, iar Gabriel Oprea este ales preşedinte.

Părăsind parteneriatul cu PD-L, UNPR face alianţă cu PSD -Alianţa de Centru-Stânga (ACS). Ulterior, UNPR se alătură USL. În decembrie 2012, s-a pus problema fuziunii prin absorbţie cu PSD, însă discuţiile nu s-au finalizat.

Trecerea partidului din tabăra PD-L în cea a PSD îl determină pe preşedintele de onoare Cristian Diaconescu să demisioneze din partid, el fiind numit consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu în 2012.

La alegerile parlamentare din decembrie 2012, UNPR obţine, pe listele USL, zece locuri în Camera Deputaţilor şi cinci locuri în Senat. Din cauză că nu a avut numărul minim de parlamentari pentru a forma un grup parlamentar, parlamentarii UNPR s-au alăturat grupului PSD şi au intrat la guvernare, în Cabinetul Ponta, Gabriel Oprea fiind numit vicepremier.

În iunie 2015, UNPR a fuzionat prin absorbţie cu Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

UNPR iese de la guvernare în noiembrie 2015, odată cu demisia premierului Victor Ponta, pe fondul tragediei din Colectiv. Tot atunci, Gabriel Oprea devine personajul central al scandalului declanşat de moartea poliţistului Bogdan Gigină, care a murit în timp ce deschidea coloană oficială a vicepremierului.

În martie 2016, Gabriel Oprea şi-a anunţat demisia din fruntea partidului, fiind urmărit în două dosare penale. El l-a desemnat însă pe Valeriu Steriu drept succesor, acesta fiind ales preşedinte al UNPR, fără probleme, la indicaţiile lui Oprea. În iulie, Oprea s-a retras din partid, anunţând că rămâne senator independent şi nu va mai candida pentru un nou mandat.

Sursa: mediafax.ro

Senatorul Haralambie Vochiţoiu a anunţat, marţi, că a contestat decizia Senatului de luni potrivit căreia grupul parlamentar al UNPR a fost dizolvat în urma demisiilor a nouă senatori.

''Dat fiind faptul că temeiul juridic a fost incorect, astăzi noi, grupul UNPR, format din 10 persoane, care continuă să existe, am depus o contestaţie în temeiul Regulamentului, articolul 18, litera g, la Biroul Permanent, la preşedintele Senatului'', a declarat de la microfonul Senatului Haralambie Vochiţoiu.

El a precizat că grupul UNPR din Senat a fost constituit în urma fuziunii dintre UNPR şi PPDD, iar, în prezent, grupul are în componenţă 10 senatori.

Vochiţoiu a încercat să citească textul contestaţiei, dar a fost oprit de preşedintele de şedinţă, Ioan Chelaru, care i-a atras atenţia că Senatul se află în procedură legislativă.

''Vreau să luăm act că acest grup UNPR există în continuare. Nu s-a emis şi nici nu se putea emite o hotărâre a Senatului. În concluzie, vă rog să luaţi act de faptul că grupul UNPR există şi funcţionează şi, eventual, Comisia juridică, Comisia de regulament etc pot avea un punct de vedere. Vă rog doar să luaţi act'', a mai spus Vochiţoiu.

Nouă senatori UNPR au părăsit luni partidul, 7 dintre ei alegând PSD.

Sursa: mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« October 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31