Camelia GAVRILĂ - deputat PSD

Premierul Pavel Filip a recunoscut că urmează majorarea tarifelor pentru energia electrică şi termică, precum şi alte reforme nepopulare. Despre acesta el a declarat în cadrul unui briefing de presă susţinut la finalul vizitei de lucru a Misiunii FMI la Chişinău.
 
Potrivit lui, mai există măsuri care necesită a fi întrprinse, inclusiv, realizarea reformelor structurale pentru a îmbunătăţi situaţia din sectorul energetic.
 
"Majorarea tarifelor la energia electrică şi termică va fi efectuată în strictă conformitate cu metodologiile Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care vor permite acoperirea cheltuielilor de exploatare, a investiţiilor, inclusiv, prin sprijinul partenerilor externi, şi a pierderilor suferite în perioada 2011-2015. În acest proces sperăm la ajutorul din partea Băncii Mondiale şi a Comunităţii Energetice Europene", a spus Pavel Filip.
 
El a declarat despre intenţiile de a îndeplini obligaţiile asumate faţă de FMI. Totodată, premierul a menţionat că Guvernul intenţionează să dezvolte sistemul de protecţie socială, să sprijine familiile social-vulnerabile, să consolideze sectorul bancar şi transparenţa acţionarilor băncilor comerciale prin aplicarea legilor deja adoptate.
 
"De asemenea, vom adopta legi ce ţin de implementarea reformei justiţiei, integritate, lupta împotriva corupţiei. Aceasta este necesar de întreprins pentru restabilirea încrederii cetăţenilor, atragerea investiţiilor şi asigurarea dezvoltării economice durabile", a spus premierul.
 
El a comunicat că misiunile de evaluare a FMI vor vizita Moldova odată la şase luni pe parcursul a trei ani. Premierul a amintit că datorită Programului semnat în luna noiembrie 2016, Moldova a obţinut accesul la o sumă de circa $180 mil. pentru implementarea reformelor, consolidarea economiei şi stabilităţii financiare.
 
"Mai important decât orice bani este credibilitatea din partea FMI, datorită căreia am reuşit să deblocăm finanţarea de la partenerii de dezvoltare. În plus, programul cu FMI ne disciplinează la nivel macroeconomic", a menţionat Filip.
 
 

Reformele începute în 2016 sunt benefice pentru economie şi societate, astfel că ar fi de aşteptat ca Guvernul Grindeanu să le continue, a declarat miercuri Dacian Cioloş, la ultima sa conferinţă de presă în calitate de premier.

„Am pus anumite seminţe de reformă în acest an de guvernare şi am încredere că aceste seminţe vor da roade în anii care vin (...) Mă aştept să se continue unele programe, dar sigur că fiecare guvern are programul său de guvernare. Sper ca reformele noastre să fie continuate”, a spus Dacian Cioloş.

El a precizat că este foarte ataşat de platforma „România 100” şi că „orice guvern, în programul său, ar trebui să se inspire din această platformă”, lăsând să se înţeleagă că va urmări dacă activitatea noului guvern din această perspectivă.

Concret, „mă voi implica în sectorul civic, am confirmări şi de la câţiva colabori care mi-au fost alături în acest an de guvernare, să urmărim dacă reformele începute de noi vor fi luate sau nu în seamă”, a spus Cioloş.

Printre reformele lansate de Cabinetul său în 2016, Cioloş a amintit înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizte, menţinerea deficitului bugetar în limitele impuse de Uniunea Europeană, creşterile salariale, creşterea cu 5% a pensiilor, mărirea absorbţiei de fonduri europene „de la 50% la 80%”, reaşezarea grilelor de salarizare a personalului plătit din bani publici sau demararea negocierilor de ridicare a vizelor pentru Canada.

Referindu-se la proiectele de infrastructură, premierul a subliniat că în 2016 au fost deblocate o serie de tronsoane, astfel încât în 2017 ar putea fi daţi în circulaţie „160 de kilometri de autostradă”

„Sper ca Guvernul instalat astăzi să folosească activ măsurile pe care le-am pregătit în 2016”, a mai spus Dacian Cioloş.

 

Sursa: mediafax.ro

Matteo Renzi, premierul Italiei, a insinuat luni că ar putea demisiona din funcţia sa, în cazul în care rezultatul din cadrul referendumului în privinţa reformelor constituţionale va fi unul defavorabil, informează site-ul agenţiei Reuters.

Întrebat într-un interviu pentru un post de radio ce ar face în situaţia în care rezultatul pentru referendumul din Italia de pe data de 4 decembrie va fi unul negativ, Renzi a răspuns: ”Dacă ar trebui să rămân în Parlament şi să procedez precum toţi ceilalţi de dinaintea mea, adică să agonisesc şi să mă perind pe acolo, acest lucru nu mi s-ar potrivi”.

Potrivit sondajelor, premierul, în vârstă de 41 de ani, ar putea pierde în cadrul referendumului, iar dacă ar câştiga ar reduce rolul Senatului şi al administraţiilor regionale.

La începutul anului, premierul italian a declarat că ar demisiona în cazul unei înfrângeri, recent, acesta a refuzat însă să confirme spusele sale anterioare, spunând că discuţiile în privinţa viitorului său deviază atenţia de la meritele reformei.

S-a speculat că în cazul unei posibile demisii a lui Renzi, atunci el ar putea accelera alegerile electorale din 2018, pentru ca acestea să aibă loc cu un an mai devreme.

Referendumul a produs neînţelegeri chiar şi în cadrul Partidului Democratic, din care Matteo Renzi face parte.

Sursa; mediafax.ro

Vlad Alexandrescu este filolog, istoric al ideilor şi specialist în cultura franceză, profesor la Catedra de Franceză a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. În perioada 2015-2016, pentru câteva luni, ministru al culturii în guvernul Dacian Cioloş.

Reporter: Recent aţi fost ministru al culturii: un ministru controversat. Aţi supărat câteva instituţii ale statului, inclusiv instituţii de cultură, dar aţi fost iubit de asociaţii culturale tinere încrezătoare în reformele începute de dumneavoastră.

Vlad Alexandrescu: Nu cred că am supărat instituţii, cred că am supărat directori de instituţii. În contextul în care unii miniştri ai Culturii au condus într-o manieră foarte împăciuitoare, arătând un profil mai degrabă slab, mulţi dintre managerii instituţiilor din subordine s-au întărit în timp, au obţinut adesea un prestigiu bazat nu pe performanţă ci pe simpla deţinere a unei funcţii şi s-au organizat în reţele de susţinere mutuală, dezvoltând un discurs de o calitate intelectuală mediocră în care se simt cât se poate de confortabil. Asta, în condiţiile în care trei sferturi din muzee, de pildă, continuă să arate ca acum cincizeci de ani. Am avut surpriza să constat că acest discurs nu a fost chestionat prea des, că a fost acceptat ca o rutină administrativă, ca şi cum ministrul ar conduce doar o administraţie şi nu sectorul cel mai imaginativ şi mai creativ din România. În loc să existe o colaborare între manageri şi ministru pentru a schimba legislaţia, pentru a revitaliza aceste instituţii, unii s-au refugiat într-un demers pur administrativ, orbi la talentul, la dedicaţia, la pasiunea cu care angajaţii instituţiilor publice, muzee, opere, teatre, filarmonici, ansambluri, îşi desfăşoară activitatea.

Şi da, poate tocmai pentru că am pornit câteva proiecte extrem de puternice, apreciate şi iubite de mulţi dintre cetăţenii noştri şi de asociaţiile tinere de care vorbiţi, la plecarea mea din Guvern au circulat petiţii semnate de un număr important de personalităţi de seamă din varii domenii ale culturii din România, care cereau menţinerea mea în funcţie pentru continuarea reformei.

Rep: Pentru că vorbiţi de o reformă: după dumneavoastră, deasupra multelor paliere există, hic et nunc, defecte majore în raportul dintre stat şi cultură ? Şi dacă da, cum vedeţi că ar putea fi ele depăşite?

V.A.: Undeva, în cultura noastră, dăinuie ideea, încă dinaintea comunismului, că trebuie să ne lăsăm conduşi. Adevărul se recunoaşte uşor dacă vrei şi poţi să-l accepţi. Noi nu ne-am asumat încă responsabilitatea propriei condiţii. Cred că e momentul să înţelegem că de noi depinde prezentul. La nivel guvernamental se pot face lucruri extraordinare, iar Guvernul Dacian Cioloş a dovedit o reală dorinţă de reformă şi a obţinut rezultate palpabile într-un termen scurt. Din experienţa avută la Ministerul Culturii, am văzut că în toate domeniile pe care ministerul le are în responsabilitate există oameni extraordinari, sinceri şi puşi pe treabă. O mare parte dintre ei s-au săturat de minciună şi de corupţie şi îşi doresc aşezarea culturii româneşti pe baze transparente, predictibile, cu deschidere europeană. Condiţia este de a crea programe coerente şi de a le implementa cu succes, iar eu sunt foarte optimist în privinţa aceasta, cu condiţia de a beneficia de susţinere politică şi guvernamentală.

Totodată consider că, în punctul în care ne aflăm, cultura vie poate da consistenţă unei reforme a statului, poate prilejui viziune, poate naşte întrebări generatoare de noi sensuri pentru evoluţia şi dezvoltarea societăţii. În sfârşit, consider că este important ca artiştii să se simtă la ei acasă, adică recunoscuţi şi stimulaţi în creativitatea lor, ceea ce ar putea să ne ajute pe toţi să ne simţim mai bine în România.

Rep: Iubesc acest optimism la un ministru demis! Dar spuneţi-ne cu ce gânduri aţi pornit în acea importantă funcţie, pe care aveaţi s-o părăsiţi după numai şase luni.

V.A.: Când am acceptat să devin ministru al Culturii, eram foarte marcat de tragedia din Colectiv, de protestele din stradă împotriva exploatării miniere cu cianuri de la Roşia Montană, de ambianţa stătută din unele instituţii publice de cultură. Consideram că, în aceste condiţii, se impunea să demarez o reformă instituţională top-down, cu orice risc, şi să contez în acelaşi timp pe susţinerea oamenilor din acele instituţii care aveau idei noi, precum şi pe aceea a sectorului cultural independent, care reprezintă un potenţial imens de dinamizare şi de eficientizare a culturii în acest moment. Şi eram conştient şi de insignifianţa bugetului pentru Cultură, pe care, de comun acord, guvernele, partidele şi parlamentul îl reduseseră an de an, până ce ajunsese la un minim istoric de 0,08% din PIB, dar şi de scuza pe care acest lucru îl reprezintă pentru mulţi dintre managerii instituţiilor publice, care preferă să se lamenteze în faţa autorităţilor decât să pornească iniţiative curajoase, implicând fonduri europene sau proiecte alternative, pentru a ieşi din matca „banului comod”. Cunoşteam din auzite şi unele filiere prin care corupţia pătrunsese în instituţiile de cultură, în direcţiile judeţene şi chiar în inima ministerului Culturii, şi bănuiam că misiunea va fi dificilă.

Rep: Vorbiţi de corupţie şi de o reformă top-down. În ce ar trebui ea să constea şi ce aţi reuşit cu adevărat să faceţi în scurta experienţă de ministru?

V.A.: Proiectele importante sunt singura şansă de vizibilitate a unui ministru al Culturii, deoarece mijloacele financiare, cum spuneam, sunt foarte reduse. De aceea, am pornit de la început de la dezideratele absolute ale sectorului cultural, cum ar fi un Statut al Artistului, o integrare a sectorului cultural independent în mecanismele publice de finanţare, sperând să obţin pentru ele susţinerea opiniei publice, a Guvernului şi a decidenţilor de toate felurile. Proiectele mele mari au vizat reforma instituţiilor de cultură, în primul rând prin modificări legislative privind protejarea monumentelor istorice, managementul instituţiilor publice de cultură şi Legea Teatrelor.

În privinţa lucrurilor pe care le-am reuşit, aş menţiona introducerea în agenda publică a unei dezbateri importante privind sectorul culturii independente sau alternative, a Codului Patrimoniului, a reformei muzeelor prin regândirea managementului Muzeului Naţional de Artă a României sau campania pentru achiziţia din bani publici şi din donaţii a capodoperei lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului. De asemenea, am iniţiat dezbateri şi consultări în sectorul cultural care au creat o aşteptare printre oamenii de artă şi, pe de altă parte, o conjuncţie între mişcările civice şi creatori cum nu a mai fost în trecutul apropiat. În plus propuneam şi un proiect important, demult aşteptat, o nouă Sală de concerte şi un spaţiu integrat pentru arte în Bucureşti, pentru care găsisem şi spaţiul (în apropiere de guvern) şi căile de finanţare şi care avea să ia naştere în urma unui concurs internaţional de arhitectură, dar proiectul s-a împotmolit în structuri obscure şi s-a lovit de o veche prejudecată, moştenită, care se teme de a autoriza adunări de oameni (un concert poate fi văzut ca o adunare, sau chiar ca o manifestaţie?) în preajma sediilor administraţiei centrale.

Rep: Dacă ar fi să tragem o linie, care ar fi, în sinteză, meritele şi greşelile dumneavoastră în cele şase luni de la conducerea Ministerului Culturii?

V.A.: Cred că, în mandatul meu de şase luni, am izbutit să fiu un ministru cu viziune şi curaj, unul dintre cei mai reformişti miniştri ai Guvernului Cioloş şi mai cred că unele lucruri pe care le-am făcut vor continua cândva, pentru simplu fapt că am declanşat reforma.

Dacă mă întrebaţi de principala mea greşeală, cred că a fost de a fi încercat să pornesc toate aceste fronturi în acelaşi timp. Rezistenţa la schimbare e mare, şi ea a apărut din mai multe părţi, încât până la urmă ea a înăbuşit această primăvară a Culturii. Dar ca orice primăvară, o aşteptăm în continuare. Nu poţi ţine în loc atâtea energii, odată declanşate.

Vlad Alexandrescu este filolog, istoric al ideilor şi specialist în cultura franceză, profesor la Catedra de Franceză a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, conducător de doctorat. După licenţa în franceză şi germană la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti (1989), a urmat studii aprofundate la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, unde a obţinut o diplomă de master (1991) şi un doctorat în filosofie (1995) cu menţiunea „Summa cum laude”, după care au urmat mai multe stagii de cercetare în instituţii de mare prestigiu (precum „New Europe College” din Bucureşti şi „Warburg Institute” din Londra). Profesoratul său la Universitatea din Bucureşti a parcurs toate gradele didactice până la cel maxim, o vreme (în 1997) fiind în paralel şi profesor invitat la „École des Hautes Études en Sciences sociales” din Paris (1997). Specialist în studiul spiritualităţii europene de la începuturile modernităţii (sec. XVI-XVIII), este membru al mai multor societăţi europene dedicate acestui domeniu (Paris, Lecce, Londra etc.), este fondatorul Centrului de cercetare „Fundamentele Modernităţii Europene” din cadrul Universităţii din Bucureşti, şi al revistei internaţionale a acestuia, “Journal of Early Modern Studies”. Vlad Alexandrescu este autorul sau co-autorul mai multor volume dedicate cu precădere începuturilor modernităţii europene, editate în ţară şi în străinătate, a unei serii impresionante de studii şi articole de specialitate publicate în reviste de prestigiu din mai multe ţări, traducător al unor lucrări de referinţă ale culturii europene şi îngrijitor al unor ediţii fundamentale ale culturii române precum seria de opere ale lui Tudor Vianu şi André Scrima şi marea lucrare a lui Dimitrie Cantemir, L'immagine irrafigurabile della Scienza Sacro-Santa apărută la editurA italiană Mondadori (2012) distinsă cu premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române.

Din martie 2006 până în august 2011, a fost Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg, iar în perioada 2015-2016, pentru câteva luni, ministru al culturii în guvernul Dacian Cioloş.

Interviul de faţă a apărut iniţial în revista „Orizonturi culturale italo-române”, septembrie 2016:

Textul integral al acestui dialog este disponibil aici 

Sute de persoane s-au strâns la Paris şi în alte oraşe franceze pentru a protesta după ce Guvernul francez a adoptat controversata reformă din domeniul Muncii, relatează BBC pe pagina electronică.

Portestele au avut loc marţi seară şi în cursul nopţii, în unele zone înregistrându-se confruntări violente între manifestanţi şi forţele de ordine.

La Paris, poliţia a folosit gloanţe de cauciuc împotriva manifestanţilor strânşi în faţa clădirii Parlamentului francez. Aceştia au cerut demisia preşedintelui Francois Hollande.

Confruntări au mai avut loc la Grenoble şi Montpellier, unde forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene, iar la Toulouse, doi tineri protestatari au fost răniţi în timpul confruntărilor cu poliţia.

Guvernul francez afirmă ce aceste reforme sunt esenţiale pentru a reduce rata ridicată a şomajului, întrucât ar uşura concedierea sau angajarea, însă criticii reformei se tem că aceste schimbări ar permite angajatorilor să ignore drepturile angajaţilor.

Textului noii reforme a legii Muncii a provocat acerbe dispute în societatea franceză; studenţii, sindicatele şi chiar unii membri ai Partidului Socialist opunându-se acestei legi.

Pachetul legislativ a fost adoptat prin asumarea răspunderii, după ce Guvernul a eşuat în a obţine destule voturi pentru a trece acest pachet prin Parlament. Este a doua oară în ultimii doi ani când preşedintele Hollande se foloseşte de această clauză constituţională.

Sursa: mediafax.ro

La nivelul Politiei Locale Iasi exista un total de 303 de angajati, iar conform noii organigrame propuse de autoritatile locale, 278 dintre agenti vor fi impartiti conform noilor structuri operative. Practic, acestia vor iesi la strada pentru a-si desfasura activitatea, si nu in birouri, asa cum s-a intamplat pana acum. Astfel, numarul agentilor locali scosi la strada va fi marit cu aproximativ 50 de persoane, care pana acum si-au desfasurat activitatea in birourile institutiei.

Concret, structurile operative vor fi restructurate pe partea de planificare - 6 angajati, ordine publica - 96 de persoane, evidenta persoanelor -  6 persoane, fluidizare trafic - 12 angajati, protectia mediului - 6 persoane, iar la activitati comerciale - 6 persoane, la acest compartiment din urma, politistii locali având sarcina de a verifica legalitatea modului în care se desfasoara activitatile comerciale pe domeniul public al municipiului, respectiv in pietele agroalimentare, bazar, talcioc si comertul ambulant.

"Este vorba despre reasezarea organigramei Politiei Locale dupa un sistem modern si eficient. Deviza este de a scoate cât mai multi oameni la strada pentru a putea asigura masurile de ordine publica asa cum cer cetatenii municipiului Iasi. Politia Locala va fi structurata operativ pe sase servicii, dupa sistemul Politiei Iasi si a Centrelor de Cartier. În fiecare dintre aceste servicii, vom asigura toate compartimentele operative, respectiv planificare si sinteza, ordine publica, fluidizare trafic, evidenta persoanelor, protectia mediului si activitatile comerciale", au explicat reprezentantii Primariei Iasi.

Initial, aceasta noua organigrama a Politiei Locale Iasi a fost propusa spre aprobarea Consiliului Local Iasi in ultima sedinta de la finalul lunii aprilie, insa aceasta a fost trimisa catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru a fi analizata si aprobata. Astfel, reprezentantii municipalitatii au anuntat ca la urmatoarea sedinta de Consiliu Local care va avea loc la finalul lunii mai va fi aprobata si noua organigrama.

Augustin Lazăr, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de Procuror General, a declarat înaintea interviului în faţa Secţiei pentru procurori a CSM că va supune discuţiei "un proiect care doreşte reformarea radicală a Ministerului Public".

Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat, miercuri seara, că legea salarizării, la care Guvernul începe să lucreze, va fi cuplată cu reforma funcției publice, arătând că în această lege trebuie prevăzute principii de echitate și de ierarhie.

Liderii din Uniunea Europeană se reunesc joi la Bruxelles pentru a discuta pentru prima dată despre cererile de reformă ale Marii Britanii, cu numai doi ani înainte de anunțatul referendum privind apartenența țării la blocul comunitar, relatează DPA.

Page 1 of 3

Arhiva Iasi TV Life

« October 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31