Mii de partizani ai opozantului Aleksei Navalnîi, în prezent în detenţie, manifestează în întreagă Rusie împotriva preşedintelui Vladimir Putin, sâmbătă, ziua în care liderul de la Kremlin împlineşte 65 de ani.

Kremlinul a considerat, luni, că posibila aderare a Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu ar stimula stabilitatea și securitatea în Europa, informează Reuters.

Vladimir Putin ar putea avea o avere de până la 200 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor unor analişti, cu mult peste cea de 86,5 miliarde de dolari a lui Bill Gates, lider în topul Forbes al miliardarilor, care nu include liderii mondiali şi dictatorii ale căror averi derivă din puterea pe care o au.

International Business Times a declanşat ultima serie de speculaţii, readucând în atenţie diferitele estimări despre averea lui Putin. Una dintre surse a spus că este de numai 40 de miliarde de dolari, iar o alta o evaluează la aproape 70 de miliarde de dolari.

Un fost manager de fonduri din Rusia, Bill Browder, crede că averea lui Putin se ridică la 200 de miliarde de dolari.

 

Sursa: ZDI 

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va încerca să obţină un acord cu Administraţia Donald Trump care să blocheze sistemele antirachetă NATO din România şi Polonia, precum şi anularea sancţiunilor antiruse, apreciază Michael Morell, fost director al Agenţiei Centrale de Informaţii din SUA (CIA).

Michael Morell, fost director adjunct şi director general interimar al CIA, a vorbit, într-un interviu acordat publicaţiei digitale americane The Cipher Brief, despre perspectivele relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia.

Rugat să comenteze recenta expulzare a diplomaţilor ruşi din Statele Unite şi dacă a fost surprins că Vladimir Putin nu a adoptat o măsură simetrică, Michael Morrell a explicat: "Reacţia lui Vladimir Putin a fost neobişnuită, dar nu surprinzătoare. Este neobişnuită pentru că, de obicei, ruşii răspund simetric atunci când Statele Unite expulzează agenţi de informaţii. Birocraţii de la Moscova aşteptau acest lucru - un răspuns simetric. Dar nu este surprinzător că Putin nu a dat curs acelei recomandări, deoarece acest lucru este compatibil cu abordarea faţă de Donald Trump: vrea să îl câştige de partea sa, îl vrea prieten".

"Vladimir Putin are o miză pe termen lung. Primul lucru pe care îl va vrea va fi o întâlnire bilaterală cu preşedintele Donald Trump care să producă un acord prin care Statele Unite să elimine sancţiunile occidentale impuse (Rusiei - n. red.) din cauza crizei din Ucraina şi acceptul SUA de a nu continua proiectele antirachetă din România şi Polonia, în schimbul unui efort militar comun împotriva reţelei teroriste Stat Islamic în Siria", a adăugat Michael Morell.

 
"Un astfel de acord ar conţine avantaje strategice pentru Vladimir Putin, iar el mizează pe avantaje politice pentru Donald Trump, pentru a putea evita interesele generale strategice ale Statelor Unite, întrucât celei mai mari părţi a publicului american de fapt nu prea îi pasă de Ucraina sau de apărarea antirachetă în Europa de Est, dar sunt preocupaţi de reţeaua Stat Islamic", adaugă specialistul.

Statele Unite au anunţat, la sfârşitul anului 2016, expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi, închiderea a două misiuni diplomatice ruse, precum şi sancţiuni vizând oficiali şi entităţi de pe teritoriul Rusiei, pe fondul tensiunilor dintre Washington şi Moscova după ingerinţele ruse în campania electorală americană. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis să nu aprobe cererea Ministerului rus de Externe de expulzare a 35 de diplomaţi americani, argumentând că aşteaptă instalarea Administraţiei Donald Trump, la Washington, pentru a relansa relaţiile ruso-americane.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.

 

Sursa: mediafax.ro

Una dintre limuzinele deținute de Vladimir Putin înainte de a ajunge președinte este scoasă la vânzare în Rusia. Prețul său este dublu față de cel cu care a fost achiziționată inițial.

De cele mai multe ori, colecționarii auto caută mașini care au apărut personalităților. Nu sunt puține exemplele în care supercarurile deținute de Steve McQueen s-au vândut cu prețuri de ordinul milioanelor de euro.

Chiar dacă nu a ajuns la nivelul de popularitate al lui Steve McQueen, Vladimir Putin se poate lăuda cu faptul că una din vechile sale mașini se vinde cu un preț dublu decât cel cu care a fost achiziționată.

Este vorba despre un Mercedes Clasa S, de generație W140, în versiunea S600 Pullman Guard, adică beneficiază de ampatament mărit și un blindaj serios de tip B6/B7. Pe locurile din spate există patru scaune pe care au călătorit președintele Rusiei și apropiații lui. Bineînțeles, nu lipsesc dotările de top de la mijlocul anilor '90, adică inclusiv telefon prin satelit.

Șoferul va avea la dispoziție un motor V12 de 6.0 litri, capabil să dezvolte 394 de cai putere, suficient pentru a pune în mișcare cele câteva tone. Mașina a fost folosită de Putin pe vremea când încă nu ajunsese președinte, adică înainte de anul 2000.

Se pare că cel mai puternic om din Rusia nu a folosit intens limuzina, kilometrajul său indicând doar 25.000 de km.

Atunci când a fost achiziționată de Putin, mașina a costat aproape 500.000 de euro, însă acum prețul perceput de vânzător este de 1.3 milioane de euro.

 

Sursa: automarket.ro

Guvernul de la Damasc şi opoziţia siriană au semnat un armistiţiu, a anunţat preşedintele rus Vladimir Putin, care a ţinut să sublinieze că acordul este unul fragil, relatează agenţia de ştiri Tass.

Acordul de încetare a focului ar urma să intre în vigoare pe 30 decembrie, la miezul nopţii, a declarat ministrul rus al Apărării, citat de Reuters.

"Am primit informaţii, în urmă cu câteva ore, că s-a înregistrat o evoluţie în sensul dorit de toată lumea şi pentru care am muncit îndelung. Trei documente au fost semnate. Primul este un armistiţiu între Guvernul sirian şi opoziţia armată. Un altul este un pachet de măsuri pentru supervizarea acordului de încetare a focului. Iar al treilea este un document prin care părţile se angajează să participe la discuţiile de pace pentru soluţionarea crizei din Siria", a declarat Putin.

Sursa: mediafax.ro

Turcia şi Rusia ar fi ajuns la un acord privind planul unui armistiţiu care să fie implementat în toată Siria, şi care ar putea să intre în vigoare la miezul nopţii, relatează The Associated Press, care citează agenţia turcă de ştiri Anadolu.

Potrivit sursei citate de Anadolu, organizaţiile teroriste vor fi excluse de la acordul de încetare a focului, însă nu a precizat ce grupuri insurgente sunt/ vor fi considerate drept teroriste. Un proces de pace, negociat sub conducerea Rusiei şi Turciei, ar urma să fie implementat în cazul în care armistiţiul rezistă.

Anadolu a mai anunţat că cele două state ar urma să garanteze procesul de pace.

Ministerul turc de Externe încă nu a confirmat informaţiile prezentate de agenţia de ştiri Anadolu.

Rusia, Turcia şi alte părţi implicate în conflictul din Siria au convenit ca viitoarele negocieri de pace privind această criză să aibă loc în capitala kazahă Astana.

 

Sursa: mediafax.ro

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat joi, în contextul tensiunilor cu SUA, consolidarea arsenalului nuclear şi dezvoltarea unor rachete capabile să distrugă orice sistem antirachetă, o referire la elementele antibalistice NATO, instalate inclusiv în România.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat joi, în contextul tensiunilor cu SUA, consolidarea arsenalului nuclear şi dezvoltarea unor rachete capabile să distrugă orice sistem antirachetă, o referire la elementele antibalistice NATO, instalate inclusiv în România.

"Trebuie să consolidăm forţele nucleare strategice; în acest sens, trebuie să dezvoltăm rachete capabile să depăşească orice sistem antibalistic actual şi viitor", a declarat Vladimir Putin, citat de agenţia Tass, la o reuniune desfăşurată joi la Ministerul rus al Apărării.

"Şi capabilităţile strategice nonnucleare trebuie să ajungă la un nivel calitativ mai înalt, pentru a putea neutraliza orice ameninţare militară", a adăugat Vladimir Putin. 

 

Sursa: mediafax.ro

Ambasadorul Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, a fost împuşcat luni, în timp ce participa la o expoziţie, în oraşul Ankara. Ambasadorul a decedat la spital din cauza rănilor suferite, anunţă surse citate de agenţiile de presă ruse.

UPDATE 22:42 Asasinarea ambasadorului Rusiei este un act provocator, a afirmat luni seară preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, după discuţia pe care a avut-o cu omologul său rus, Vladimir Putin.

"Am fost de acord cu Vladimir Putin că este vorba de o provocare", a declarat Recep Erdoğan într-un discurs televizat.

"Am stabilit cu Vladimir Putin să intensificăm solidaritatea", a subliniat Erdoğan, prezentând condoleanţe Rusiei după asasinarea ambasadorului Andrei Karlov.

"Vom continua cooperarea fără obstacole", a insistat Erdogan.

"Preşedintele Turciei l-a sunat pe omologul său rus pentru a-i oferi informaţii despre atac", a declarat Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al liderului de la Ankara, citat de agenţia Anadolu.

UPDATE 22:06 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut luni seară serviciilor secrete să afle cine a comandat asasinarea ambasadorului rus în Turcia, în timp ce premierul Dmitri Medvedev a avertizat că a fost "cel mai grav atac", iar Moscova urmează să riposteze.

UPDATE 21:57 Sora şi mama asasinului ambasadorului rus în Turcia au fost reţinute luni seară, relatează CNN Turk.

Cele două femei au fost reţinute în cursul unor descinderi efectuate în provincia turcă Aydin.

UPDATE 21:37 Autorul atacului soldat cu moartea ambasadorului rus în Turcia nu mai era agent de poliţie, după ce fusese disponibilizat în contextul suspiciunilor privind implicarea în tentativa de lovitură de stat din 15 iulie, relatează site-ul Haberturk, citat de agenţia Tass. 

Anterior, surse citate de agenţia Reuters declarau că Mevlut Mert Altintas, în vârstă de 22 de ani, era angajat al poliţiei turce.

Conform Haberturk, Altintas, în vârstă de 22 de ani, nu mai era poliţist din iulie, fiind disponibilizat pentru că era suspectat de implicare în tentativa de lovitură de stat.

UPDATE 21:29 Administraţia Recep Tayyip Erdogan nu va permite ca asasinarea ambasadorului rus în Turcia, Andrei Karlov, să afecteze prietenia ruso-turcă, a reacţionat Ministerul de Externe de la Ankara, citat de site-ul agenţiei Reuters.

"Nu vom permite ca acest atac terorist josnic să afecteze prietenia ruso-turcă", a transmis diplomaţia turcă, elogiind activitatea ambasadorului rus asasinat, Andrei Karlov.

UPDATE 21:18 Secretarul de Stat american, John Kerry, a condamnat asasinarea ambasadorului Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, transmiţând disponibilitatea Washingtonului de a ajuta Ankara şi Moscova în investigaţie, relatează site-ul agenţiei Reuters.

"Statele Unite condamnă asasinarea ambasadorului rus Andrei Karlov", a declarat John Kerry.

"Suntem pregătiţi să oferim asistenţă Rusiei şi Turciei în anchetarea acestui act abominabil, care este şi un atac contra dreptului tuturor diplomaţilor la siguranţă şi la reprezentarea în siguranţă a naţiunilor", a adăugat Kohn Kerry.

Şi Departamentul american al Apărării a condamnat atacul terorist.

UPDATE 21:06 Consiliul Federaţiei ruse, Camera superioară a Parlamentului rus, a cerut crearea unei comisii speciale ruso-turce pentru anchetarea asasinării ambasadorului Rusiei în Turcia, Andrei Karlov.

Cazul a fost preluat deja de Comisia rusă pentru investigaţii, informează site-ul agenţiei Interfax.

Surse parlamentare ruse citate de Interfax au denunţat lipsa măsurilor de securitate eficiente în Turcia. Surse diplomatice ruse au vorbit chiar de o "gafă" a serviciilor de securitate turce.

UPDATE 20:58 Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a condamnat vehement asasinarea ambasadorului Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, relatează site-ul cotidianului Le Figaro.

"Preşedintele Republicii condamnă vehement asasinarea ambasadorului Rusiei la Ankara, Andrei Karlov", a transmis Palatul Elysée.

UPDATE 20:43 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat telefonic cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, după asasinarea ambasadorului rus la Ankara, Andrei Karlov, relatează site-ul agenţiei Sputnik.

Conversaţia telefonică a avut loc la iniţiativa lui Recep Tayyip Erdogan.

"Preşedintele Turciei l-a sunat pe omologul său rus pentru a-i oferi informaţii despre atac", a declarat Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al liderului de la Ankara, citat de agenţia Anadolu.

Ambasadorul Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, a fost împuşcat mortal, luni după-amiază, la Ankara, de un terorist islamist eliminat ulterior de forţele speciale ale poliţiei turce.

Atacatorul a evocat asediul lansat de armata siriană, cu sprijinul Rusiei, asupra oraşului Alep, situat în nord-vestul Siriei. "Nu uitaţi de Alep! Noi murim în Alep, voi muriţi aici", a strigat atacatorul.

UPDATE 20:36 Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a condamnat, luni seară, asasinarea ambasadorului Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, numindu-l un "act odios".

"Condamn uciderea ambasadorului Rusiei în Turcia. Transmit condoleanţe familiei şi poporului rus. Nu există justificări pentru un asemenea act odios", a declarat Jens Stoltenberg prin Twitter.

UPDATE 20:32 Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a adresat în cursul serii de luni o scrisoare omologului rus, Serghei Lavrov, în legătură cu atentatul de la Ankara, soldat cu decesul ambasadorului Federaţiei Ruse în Republica Turcia.

În mesajul ministrului român se subliniază condamnarea cu fermitate de către România a acestui act abominabil îndreptat împotriva unui ambasador şi importanţa eforturilor pentru combaterea actelor teroriste şi aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi, a informat Ministerul Afacerilro Externe prin intermediul unui comunicat de presă.

Ministrul Lazăr Comănescu a adresat, de asemenea, condoleanţe familiei victimei şi a exprimat solidaritatea cu poporul rus în aceste momente dificile.

UPDATE 20:22 Atacul soldat cu moartea ambasadorului rus la Ankara a fost organizat de adversarii îmbunătăţirii relaţiilor dintre Rusia şi Turcia, afirmă surse parlamentare ruse, relatează site-ul agenţiei Interfax.

"Adversarii îmbunătăţirii relaţiilor dintre Rusia şi Turcia au comis atacul terorist", a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Consiliului Federaţiei ruse.

"Nu va exista o nouă spirală a răcirii relaţiilor ruso-turce în urma tragediei de la Ankara", a declarat, la rândul său, Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat.

UPDATE 20:07 Autorul atacului soldat cu moartea ambasadorului Rusiei era agent de al poliţiei din Ankara, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters. 

Potrivit surselor citate, autorul atacului se numea Mevlüt Mert Altıntaş şi era agent al poliţiei antiproteste din Ankara.

Altıntaş, în vârstă de 22 de ani, a absolvit şcoala de poliţie din Izmir şi era în timpul liber în momentul comiterii atacului.

Surse din cadrul Primăriei din Ankara au declarat că autorul atacului a fost anchetat pentru implicare în tentativa de lovitură de stat din iulie, dar nu fusese găsit vinovat. În plus, agentul de poliţie ar fi avut legături cu clericul musulman disident Fethullah Gulen, care locuieşte în SUA. Gulen este acuzat de Administraţia Recep Tayyip Erdogan că ar fi organizat complotul militar din iulie.

UPDATE 19:54 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost informat despre asasinarea ambasadorului în Turcia, convocând o reuniune a serviciilor de securitate, în timp ce Statele Unite au condamnat atacul terorist. 

"Doar moartea mă va scoate de aici. Toţi cei care au participat la actele de opresiune de la Alep vor plăti", explicat teroristul înainte de a fi împuşcat mortal de forţele speciale.

Surse citate de Interfax au declarat că atacatorul ar fi reuşit să intre la eveniment prezentând o legitimaţie de poliţie falsă. Russia Today a dezvăluit că atacatorul a fost un refugiat sirian.

UPDATE 19:43 Rusia solicită convocarea Consiliului de Securitate ONU după asasinarea ambasadorului rus în Turcia, Andrei Karlov, catalogând incidentul drept "terorist".

UPDATE 19:40  Naţiunile Unite au condamnat atacul armat soldat cu moartea ambasadorului Rusiei în Turcia, Andrei Karlov.

UPDATE 19:28 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost informat despre asasinarea ambasadorului în Turcia, convocând o reuniune a serviciilor de securitate, în timp ce Statele Unite au condamnat atacul terorist.

Ambasadorul Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, a decedat la spital din cauza rănilor suferite în atacul terorist comis luni după-amiază la Ankara, anunţă surse citate de agenţiile de presă ruse.

Conform autorităţilor turce, autorul atacului armat, un terorist islamist, a fost eliminat de forţele speciale ale poliţiei turce.

Atacatorul a evocat asediul lansat de armata siriană, cu sprijinul Rusiei, asupra oraşului Alep, situat în nord-vestul Siriei.

Surse citate de Interfax au declarat că atacatorul ar fi reuşit să intre la eveniment prezentând o legitimaţie de poliţie falsă. Russia Today a dezvăluit că atacatorul a fost un refugiat sirian.

UPDATE 19:13 Conform autorităţilor turce, autorul atacului armat, un terorist islamist, a fost eliminat de forţele speciale ale poliţiei turce.

Conform autorităţilor turce, autorul atacului armat, un terorist islamist, a fost eliminat de forţele speciale ale poliţiei turce.

Atacatorul a evocat asediul lansat de armata siriană, cu sprijinul Rusiei, asupra oraşului Alep, situat în nord-vestul Siriei.

"Nu uitaţi de Alep! Noi murim în Alep, voi muriţi aici", a strigat atacatorul.

Andrei Karlov a fost împuşcat în timp ce participa la o expoziţie în cadrul Galeriei de Artă Contemporană din Ankara, a transmis Ambasada Rusiei, citată de site-ul agenţiei Tass.

Conform postului CNN Türk, Andrei Karlov este în stare critică. În atac au fost rănite alte trei persoane, relatează postul NTV.

Potrivit unor surse, imediat după atacul de la Galeria de Artă Contemporană, au izbucnit schimburi de focuri între presupuşi terorişti şi serviciile de securitate.

Incidentul intervine pe fondul protestelor masive care au avut loc în Turcia faţă de intervenţia militară a Rusiei în Siria.

Andrei Karlov a fost împuşcat în timp ce participa la o expoziţie în cadrul Galeriei de Artă Contemporană din Ankara, a transmis Ambasada Rusiei, citată de site-ul agenţiei Tass.

Conform postului CNN Türk, Andrei Karlov este în stare critică. În atac au fost rănite alte trei persoane, relatează postul NTV.

Există suspiciuni că atacul are caracter terorist islamist, relatează ziarul Hurriyet.

Conform postului CNN Türk, Andrei Karlov este în stare critică. În atac au fost rănite alte trei persoane, relatează postul NTV.

Potrivit unor surse, imediat după atacul de la Galeria de Artă Contemporană, au izbucnit schimburi de focuri între presupuşi terorişti şi serviciile de securitate.

Atacatorul a evocat asediul lansat de armata siriană, cu sprijinul Rusiei, asupra oraşului Alep, situat în nord-vestul Siriei.

Incidentul intervine pe fondul protestelor masive care au avut loc în Turcia faţă de intervenţia militară a Rusiei în Siria.

MAE rus: Ambasadorul rus în Turcia a fost spitalizat după un atac armat

Ambasadorul Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, a fost spitalizat după tentativa de asasinare de la Ankara, a anunţat Ministerul rus de Externe, citat de site-ul agenţiei Associated Press.

Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, nu a oferit detalii despre starea ambasadorului, împuşcat de un terorist islamist în timp ce rostea un discurs la o expoziţie de fotografie desfăşurată la Ankara.

Sursa: mediafax.ro

 

 

 

Oficiali americani ai serviciilor secrete consideră că preşedintele Vladimir Putin a fost implicat personal în campania rusă, aflată sub acoperire, de intervenire în cadrul alegerilor din SUA, a declarat un oficial, citat de site-ul postului NBC News.

Doi oficiali americani cu acces direct la date secrete au declarat că noi informaţii arată că Vladimir Putin a controlat personal modul în care materialele obţinute prin atacuri cibernetice au fost făcute publice şi utilizate. Informaţiile provin din surse diplomatice şi din partea spionilor care lucrează pentru aliaţii SUA.

Obiectivele lui Vladimir Putin au avut în vedere mai multe aspecte, a afirmat unul dintre oficiali postului NBC News.

Ceea ce a început ca o ”răzbunare” împotriva lui Hillary Clinton s-a transformat într-un efort de a prezenta corupţia din politica americană şi de a separa principalii aliaţi prin creearea imaginii că (alte state) nu mai pot avea încredere că SUA mai este un lider global credibil, a adăugat oficialul american.

În cele din urmă, CIA a estimat că Guvernul rus dorea alegerea lui Donald Trump. FBI, alături de alte agenţii de investigaţie nu susţin în totalitate acest punct de evdere, iar o serie de oficiali ar pune în discuţie faptul că operaţiunea rusă era destinată vătămării candidaturii lui Hillary Clinton prin destăinuirea unor emailuri stânjenitoare despre democraţi.

Sursa: mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« October 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31