Displaying items by tag: inchisoare - Results from #70

Cererea de eliberare făcută de fostul senator Dan Voiculescu a fost respinsă de Judecătoria Sectorului 5, acesta având posibilitatea de a face o nouă solicitare în septembrie 2017. Decizia Judecătoriei Sectorului 5 nu este definitivă.

"Respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat Voiculescu Dan. Fixează termen de reiterare a cererii la data de 24.09.2017", se arată în decizia Judecătoriei Sectorului 5. Decizia poate fi contestată de fostul senator.

"Comisia de liberări a amânat discutarea cererii pentru o perioadă de zece luni. (...) Comisia a reţinut că o parte importantă din fracţia minimă legală o reprezintă zilele câştigate ca urmare a unor lucrări ştiinţifice şi că nu a fost atins scopul pedepsei. (...) În condiţiile în care comisia a admis că e împlinită fracţia înseamnă că e mai puţin important din ce se compune perioada. Eu cred că această comisie şi-a depăşit atribuţiile atunci când spune că scopul pedepsei nu a fost atins (...) A dat dovezi temeinice de îndreptare (...) A avut o atitudine corectă faţă de muncă. S-a preocupat să scrie lucrări astfel încât să se considere o perioadă executată şi din punct de vedere al lucrărilor ştiinţifice.(...) Nu este loc de aprecieri subiective. Nu a fost niciodată sancţionat disciplinar. Operează o prezumţie de îndreptare, avem dovezi temeinice. (...) Cât priveşte lucrările ştiinţifice, un număr de 27 de cărţi scrise din 78 până la data încarcerării. Domnul Voiculescu nu s-a apucat de scris în penitenciar, a făcut asta de o viaţă. Nimeni, cred eu, nu poate să pună la îndoială pregătirea academică a domnului Voiculescu", a declarat în sala de judecată Florian Surghie, avocatul lui Dan Voiculescu.

Pe de altă parte, procurorul a susţinut că solicitarea de eliberare condiţionată ar trebui respinsă pentru neîmplinirea fracţiei, precizând că omul de afaceri nu trebuia să beneficieze de zilele acordate ca urmare a cărţilor scrise.

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au rămas în pronunţare, marţi seară, pe solicitarea lui Dan Voiculescu de eliberare condiţionată. 

"Comisia de liberări a amânat discutarea cererii pentru o perioadă de zece luni. (...) Comisia a reţinut că o parte importantă din fracţia minimă legală o reprezintă zilele câştigate ca urmare a unor lucrări ştiinţifice şi că nu a fost atins scopul pedepsei. (...) În condiţiile în care comisia a admis că e împlinită fracţia înseamnă că e mai puţin important din ce se compune perioada. Eu cred că această comisie şi-a depăşit atribuţiile atunci când spune că scopul pedepsei nu a fost atins (...) A dat dovezi temeinice de îndreptare (...) A avut o atitudine corectă faţă de muncă. S-a preocupat să scrie lucrări astfel încât să se considere o perioadă executată şi din punct de vedere al lucrărilor ştiinţifice.(...) Nu este loc de aprecieri subiective. Nu a fost niciodată sancţionat disciplinar. Operează o prezumţie de îndreptare, avem dovezi temeinice. (...) Cât priveşte lucrările ştiinţifice, un număr de 27 de cărţi scrise din 78
până la data încarcerării. Domnul Voiculescu nu s-a apucat de scris în penitenciar, a făcut asta de o viaţă. Nimeni, cred eu, nu poate să pună la îndoială pregătirea academică a domnului Voiculescu", a declarat Florian Surghie, avocatul lui Dan Voiculescu.

Pe de altă parte, procurorul a susţinut că solicitarea de eliberare condiţionată ar trebui respinsă pentru neîmplinirea fracţiei, precizând că omul de afaceri nu trebuia să beneficieze de zilele acordate ca urmare a cărţilor scrise.

"Acele zile câştig sunt date fără respectarea prevederilor legale. Nu trebuiau recunoscute acele zile. Sunt lucrări care fie nu îi aparţin, fie nu au fost făcute în penitenciar. Care este catalizatorul care l-a făcut ca, în 12 luni, să scrie 11 lucrări?.(...) Prima carte - nu există un program de lucru şi tabelul de pontaj. (...) Pentru a doua lucrare, de asemenea nu a fost tabel de pontaj. Pentru "Economia României", nu tabel de lucru şi pontaj. "Managementul Riscului" - programul de lucru a fost stabilit de patru ore în zilele de sâmbătă şi duminică. Conform tabelului, a desfăşurat 23 de ore. Vă rog să observaţi că nu se respectă programul, nu are loc doar în zilele de sâmbătă şi duminică, nici orele. Pentru "A Patra Cale", programul de lucru a fost stabilit la patru ore, sâmbătă şi duminică. Pe pontaj nu este trecută nicio oră ca fiind făcută. (...). "Clasa de mijloc" - a desfăşurat 25 de ore. Câte o oră în mai, iunie, iulie. Pentru 219 pagini care au văzut lumina tiparului, apreciez eu insuficiente. Pentru "Consideraţii asupra teoriei lui Maslow", două ore conform fişei de pontaj. Dacă aş însuma toate cele 11 lucrări şi m-aş raporta la cele 73 de ore, iese o medie de 6 ore şi 4 minute pentru fiecare lucrare. Practic rezultă că în două minute scrie o pagină. În opinia mea este imposibil. (...) În opinia mea aceste lucrări nu au fost scrise, nu există fişe de pontaj. (...) Ar trebui să am o bibliografie. S-a cerut de penitenciar să se dea bibliografia studiată. Vă rog să aveţi în vedere că nu există niciun fel de bibliografie. Ceea ce există sunt parte beletristică, parte lucrare ştiinţifică, dar sunt după momentul martie 2016. Prin urmare, nu avea cum să consulte această bibligrafie. Nu a avut acces la calculator în penitenciar. În opinia mea, fie nu au fost redactate de domnia să, fie nu au fost redactate în penitenciar. Urmează să înlăturaţi aceste beneficii din zilele câştig acordate persoanei Voiculescu", a precizat procurorul, în sala de judecată.

La propunerea DNA de a pune la dispoziţia instanţei manuscrisele lucrărilor executate, avocatul lui Dan Voiculescu a cerut suspendarea şedinţei timp de o jumătate de oră pentru precizând că fostul senator a mai scris 27 de cărţi înainte de a fi încarcerat şi că "nu şi-a descoperit vocaţia în penitenciar". Judecătoria Sectorului 5 a suspendat şedinţa de judecată o oră pentru ca probele să fie depuse.

După o oră şedinţa a fost reluată, bibliografia şi manuscrisele cărţilor lui Dan Voiculescu au fost aduse cu un cărucior în sala de judecată. Avocatul fostului senator a depus o listă cu 25 de lucrări semnate de Dan Voiculescu în intervalul 1973-2014. Procurorul de şedinţă a cerut amânarea pentru a fi prezent şi inculpatul, avocatul lui Voiculescu precizând că legea îi permite să nu participe la proces, făcând o cerere în acesta sens. Judecătorul a respins cererea DNA de amânare, constatând, de asemenea, că Voiculescu a executat fracţia de pedeapsă pentru a putea cere eliberarea.

Dan Voiculescu nu a participat la proces.

Totodată, la termenul de marţi, procurorii anticorupţie au cerut instanţei amendarea Penitenciarului Rahova şi cercetarea directorului unităţii pentru obstrucţionarea justiţiei, DNA susţinând că centrul de detenţie nu a dat lista cu toate cărţile scrise de fostul senator, anchetatorii având doar numele cărţilor scrise în 2014 şi 2015. Judecătoria Sectorului 5 a respins solicitarea.

De asemenea, procurorii au cerut nota internă făcută de fostul şef ANP, Cătălin Bejan, în care se analizează modalitatea în care mai mulţi condamnaţi au scris cărţi în închisoare şi deficienţele constatate. Şi această solicitare a fost respinsă.

Dan Voiculescu este încarcerat din august 2014 la Penitenciarul Rahova după ce a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare.

 

Sursa: mediafax.ro

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la 10 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul privind delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA; în acelaşi dosar, Liviu Luca a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare, decizia nefiind definitivă.

Tribunalul Bucureşti i-a condamnat, marţi,pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi pe Liviu Luca la 10 ani şi 6 luni de închisoare cu executare şi respectiv 10 ani de închisoare cu executare în dosarul în care au fost acuzaţi de spălare de bani şi delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, prejudiciul fiind stabilit la peste 12 milioane de euro.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arătau, la data trimiterii rechizitoriului în instanţă, că în perioada 2005 - 2006, Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan au constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop iniţial obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, prin delapidarea acesteia.

Fondurile au fost folosite în dauna Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA şi implicit a membrilor săi, prin participarea offshore-ului Elbahold Ltd, controlat la acel moment de Vîntu şi ulterior de Luca, la majorarea de capital social al SC PSV Company SA (fosta SC Petromservice SA), acţiunile Asociaţiei Salariaţilor diminuându-se de la 50 la 25 la sută, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Planul infracţional al grupării s-a derulat în mai multe etape. În prima etapă, Liviu Luca, Elena Petrovici, Nicolae Tănăsescu, Gheorghe Şupeală şi Ioan Bohâlţeanu, în calitate de membri ai Comitetului Director al Asociaţiei Salariaţilor din S.N.P. Petrom SA - Petrom, organ decizional, conform statului, care deţinea 50 la sută din capitalul social al SC PSV Company SA, au aprobat majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acţiuni.

"În cea de a doua etapă, s-a urmărit, pe de o parte, neexercitarea dreptului de preemţiune de a subscrie acţiuni de către Asociaţia Salariaţilor din S.N.P. Petrom SA, iar pe de altă parte, crearea unui flux de lichidităţi pentru SC PSV Company SA, prin creditarea acestei societăţi, prin patru contracte de împrumut asigurându-se un plus în activul societăţii PSV Company SA în cuantum de 90 milioane de lei", au precizat procurorii DIICOT.

Totodată, în această etapă s-a urmărit ca organele de conducere ale SC PSV Company SA şi ulterior acţionariatul să încuviinţeze participarea unui offshore controlat de Ovidiu Sorin Vîntu, ajutat de Octavian Ţurcan - Wellserv Ltd sau Elbahold Ltd - la majorarea de capital social.

"În cea de-a treia etapă, o parte din fondurile pe care Asociaţia Salariaţilor din S.N.P. Petrom SA - Petrom le împrumutase SC PSV Company SA au fost transferate către Comac Ltd - Cipru şi Stonecom Ltd - Cipru, prin achiziţia mai multor pachete de părţi sociale sau acţiuni la mai multe societăţi comerciale deţinute de către cele două offshore-uri, care nu aveau legătură cu activitatea de bază a societăţii, la preţuri supraevaluate", au mai scris procurorii în rechizitoriu.

În etapa a patra, sumele încasate de Comac Ltd. şi Stonecom Ltd. au fost transferate imediat către Elbahold Limited - Cipru, care a subscris toate acţiunile rămase, reprezentând aproximativ 50 la sută din capitalul social al fostei societăţi Petromservice, potrivit DIICOT.

"Având în vedere că înfiinţarea Asociaţiei Salariaţilor din SNP "Petrom" SA s-a realizat în scopul prevăzut de OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, iar prin Actul constitutiv Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA avea ca scop principal «dobândirea şi distribuirea de acţiuni ale SNP Petrom SA, ale filialelor sale, precum şi ale societăţilor comerciale la care SNP Petrom SA este acţionar, în numele şi pentru salariaţii şi pentru membrii CA ai SNP Petrom SA», prin punerea în aplicare a planului infracţional, inculpaţii au prejudiciat patrimoniul Asociaţiei şi implicit a membrilor săi (74.475 persoane) cu suma de 41.213.717 de lei", au mai arătat procurorii DIICOT.

Prejudiciul a fost format din diminuarea valorii contabile a pachetului de acţiuni deţinut de Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA, prin neparticiparea acesteia la majorarea de capital social al SC PSV Company SA. La acest lucru s-a adăugat acordarea de împrumuturi faţă de PSV, urmată de participarea Elbahold Ltd la majorarea de capital social, au precizat procurorii.

Astfel, majorarea capitalului social prin aportul Elbahold LTD, la data de 30 septembrie 2005, a determinat o scădere a valorii contabile a pachetului de acţiuni deţinute de AS SNP cu peste 41 de milioane de lei. Valoarea contabilă a pachetului de acţiuni a scăzut astfel de la 99,029,745 de lei la 57,816,028 de lei, potrivit DIICOT.

"Aceasta reprezintă diminuarea valorii pachetului de acţiuni deţinut de Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA de la 50% la 25% la capitalul social al PSV, prin nesubscrierea pachetului de acţiuni care să îi conserve aceeaşi cotă de participare, în condiţiile în care la data subscrierii de către Elbahold Ltd a pachetului de acţiuni scoase la vânzare la valoarea nominală, Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA deţinea deja creanţe asupra PSV în cuantum de peste 12 milioane euro", au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din SNP "Petrom" SA şi, implicit, a membrilor săi (74.475 de persoane) a mai fost prejudiciat şi cu suma de 12.808.332 de euro. Anchetatorii spun că Liviu Luca şi-a însuşit, odată cu preluarea controlului Elbahold Ltd la data de 11 septembrie 2006, această sumă, care provenea din folosirea şi traficarea a 90 de milioane de lei, din fondurile Asociaţiei, obţinută de SC PSV Company SA, din patru contracte de împrumut.

 

Sursa: mediafax.ro

Doi soţi care au fost în ultimii ani coşmarul a zeci de suceveni, oameni de bună credinţă, care au plătit sume mari pentru tâmplărie din PVC, în baza unor contracte care nu au mai fost onorate niciodată, au fost condamnaţi zilele trecute la pedepse de închisoare cu executare. Radu Alexa Ivaş a primit trei ani de închisoare, în timp ce soţia sa a fost condamnată la un an de închisoare, ambele în regim de detenţie. Sentinţa a fost dată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, cu precizarea foarte importantă că vizează doar o parte din fapte, multe alte înşelăciuni fiind în faza de anchetă, la poliţişti şi procurori.

Soţii Ivaş au posibilitatea să facă apel, sentinţele nefiind încă definitive.

Multe victime au renunţat la plângeri

Afaceristul Radu Alexe Ivaş şi soţia sa, Mihaela Ivaş, au fost trimişi în judecată pentru fapte de înşelăciune comise în 2013, în zona Câmpulung Moldovenesc, fiind vorba de contracte neonorate privind montarea de tâmplărie din PVC şi sume încasate în contul avansului, pe care păgubiţii nu le-au mai recuperat. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc au identificat în acest dosar şapte părţi vătămate, cu precizarea că iniţial numărul acestora a fost mai mare, dar o parte şi-au retras ulterior plângerile.

„Inculpaţii au indus în eroare persoanele vătămate, cu prilejul încheierii şi derulării unor contracte privind efectuarea unor lucrări de montare geamuri termopan, subsecvente achiziţionării acestora şi plăţii unor sume de bani în avans, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, în scopul obţinerii unor foloase patrimoniale injuste, cauzându-le acestora pagube financiare însemnate”, se arată în rechizitoriul de trimitere în judecată.

Țepele erau date cu contract şi cu facturi

Reţeta înşelăciunilor a fost simplă. Țepele au fost date cu contract şi cu facturi, fără vreo jenă. Cei doi au deschis magazine şi au promovat oferte cu termopane la preţuri sub cel al pieţei. Clienţii primeau oferte avantajoase, Ivaş mergea la domiciliile lor, făcea măsurători, încheia un contract şi le cerea sume mari în avans. De multe ori clienţii au plătit în avans tariful întreg al lucrării şi materialelor, chiar şi sume de ordinul miilor de euro. După ce puneau mâna pe bani, soţii Ivaş începeau să amâne onorarea contractelor de pe o zi pe alta, până când închideau punctul de lucru şi nu mai răspundeau la telefoane. Un amănunt important este şi că în contracte erau stipulate termene de onorare foarte lungi, ilegale, de ordinul a 12 sau 24 de luni.

Cum s-a ajuns la pedepsele pentru cei doi soţi

Prin decizia Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, Mihaela Ivaş a primit câte şase luni de închisoare pentru fiecare faptă. Condamnările au fost contopite, femeia primind un an de închisoare.

Radu Alexe Ivaş a primit condamnări de câte şapte luni de închisoare pentru faptele de înşelăciune. Judecătorii au constatat că aceste pedepse sunt concurente cu infracţiunile pentru care acesta a fost deja condamnat, într-un dosar de evaziune fiscală. Pedepsele au fost contopite, iar inculpatul a primit pedeapsa cea mai grea, de doi ani de închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse. Din aceste contopiri a rezultat pedeapsa de trei ani de închisoare, în regim de detenţie.

Judecătorii au admis şi acţiunile civile ale părţilor vătămate. Cei doi inculpaţi au fost obligaţi să achite, în solidar, sume între 1.600 şi 5.000 de lei. Cum vor putea să şi recupereze efectiv aceste sume păgubiţii rămâne de văzut, în condiţiile în care soţii Ivaş au scăpat de mult de orice bun pe numele lor.

Bătrâni cu banii luaţi şi lăsaţi fără geamuri la casă

Radu Alexe Ivaş a fost condamnat la un an de închisoare în mai 2014 pentru evaziune fiscală şi sustragere de sub sechestru. Înainte de a fi închis pentru evaziune fiscală, dar şi ulterior, pe numele firmei sale de termopane s-au adunat zeci de reclamaţii de la suceveni care au dat sume în avans pentru lucrări, iar apoi s-au trezit că sunt duşi cu vorba de la o săptămână la alta. În perioada în care Radu Ivaş a fost închis, afacerea a fost preluată de soţia sa. Înşelăciunile au fost comise prin mai multe firme. Radu Alexe Ivaş a schimbat des numele societăţilor şi s-a ascuns în spatele unor administratori împuterniciţi.

După înşelăciunile de la Câmpulung Moldovenesc, Radu Alexe Ivaş şi-a deschis un alt magazin în municipiul Suceava, pe bulevardul George Enescu. La scurt timp, deşi era deja trimis în judecată, au apărut noi reclamaţii. Scenariul a fost acelaşi: oameni care au plătit sume mari în avans, însă nu au mai văzut nici termopane şi nici banii înapoi.

Cel mai revoltător este cazul a doi bătrâni trecuţi de vârsta de 80 de ani, care au achitat în jur de 1.500 de euro în avans pentru schimbarea geamurilor şi uşilor de la un apartament din centrul Sucevei. Vechea tâmplărie le-a fost dată jos de la mijlocul lunii august 2015, iar cei doi vârstnici ajunseseră să stea în prag de iarnă, în casă, fără geamuri. În cele din urmă, s-au împrumutat şi au plătit alte termopane, la o altă firmă.

La sediul din George Enescu al firmei lui Ivaş se adunau, la finele anului trecut, zilnic, oameni disperaţi, care îl implorau pe afacerist să le dea măcar banii înapoi. Cei mai mulţi nu au mai văzut nici un leu înapoi. Punctul de lucru al societăţii a fost la un moment dat sigilat de inspectorii de la Protecţia Consumatorilor, care înregistraseră şi ei numeroase plângeri.

Aceste reclamaţii de înşelăciune mai recente, comise în municipiul Suceava, au ajuns sub formă de plângeri penale la Poliţia municipiului Suceava. Este de aşteptat ca şi aceste reclamaţii să se finalizeze cu încă un dosar penal trimis în instanţă, pe numele soţilor Ivaş. 


Sursa: monitorulsv.ro

Donald Trump, preşedintele-ales al SUA, susţine că persoanele care incendiază steagul naţional american ar trebui să ”sufere consecinţele” acestui act, sugerând drept pedeapsă pierderea cetăţeniei sau arestarea pentru un an de zile, informează site-ul ziarului The Guardian.

Preşedintele-ales a postat un mesaj pe Twitter vizavi de americanii ce incendiază steagul naţional, în semn de protest faţă de rezultatul alegerilor: ”Nimănui nu ar trebui să i se permită să ardă steagul SUA, cine face asta ar trebui să sufere consecinţele, poate pierderea cetăţeniei sau un an de zile în închisoare.

În anul 1989, Curtea Supremă din SUA a decis că Primul Amendament protejează dreptul libertăţii de exprimare, astfel incendierea drapelului american nu este interzisă de lege.

În 2005, rivala lui Trump, democrata Hillary Clinton, a sponsorizat un proiect de lege care ar fi transformat incendierea drapelului american într-un act penal, putând permite închiderea acuzatului pentru un an sau amendarea acestuia cu aproape 95.000 de euro.

 

Sursa: mediafax.ro

Judecătorii Curţii de Apel Iaşi au pus punct, ieri, procesului în care bărbatul acuzat că a ucis un băieţel de 10 ani de la Costuleni. Vasile Miron a fost acuzat de omor calificat şi profanare de cadavre, în primă fază, el recunoscând faptele. Potrivit procurorilor, dosarul privind dispariţia minorului de 10 ani despre care avea să se descopere că a fost ucis, a fost înregistrată iniţial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni, după care declinată Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi.

Vasile Miron a fost condamnat la închisoare pe viaţă, fiind menţinută astfel decizia primei instanţei. 

Foştii manageri de spitale, Bogdan Păltineanu şi Dan Straja, au fost condamnaţi, joi, de către magistraţii Tribunalului Bucureşti la câte trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, decizia nefiind definitivă.

Decizia magistraţilor Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

Judecătorii au mai decis, joi, menţinerea controlului judiciar faţă de cei doi foşti manageri de spitale şi a sechestrului impus asupra bunurilor mobile şi imobile dispus în dosar.

Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, la începutul lunii august, pe Bogdan Păltineanu, fost manager al Spitalului Bagdasar Arseni şi pe Dan Nicolae Straja, fost manager al Institutului Oncologic "Alexandru Trestioreanu", ambii fiind acuzaţi de luare de mită. În ceea ce îl priveşte pe Bogdan Păltineanu, sunt vizate fapte care ar fi fost comise în perioada în care conducea Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan”.

"În perioada mai - august 2015, Păltineanu Bogdan, în exercitarea atribuţiilor ce îi reveneau în calitate de manager la Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan” în ceea ce priveşte încheierea contractelor de achiziţii, derularea contractelor, angajarea unităţii în operaţiunile patrimoniale, a primit de la reprezentantul a patru societăţi comerciale suma totală de 73.450 euro şi 18.600 lei. Banii primiţi de inculpat la datele menţionate, într-un imobil ce-i aparţinea, în autoturismul personal şi în cel al reprezentantului firmelor furnizoare, reprezentau comisionul stabilit (5 – 10 %) pentru derularea în bune condiţii (emitere comenzi, plată facturi) a contractelor de reactivi, mobilier medical şi dispozitive medicale pe care Institutul de geriatrie le încheiase cu firmele respective", susţin procurorii într-un comunicat de presă.

Dan Nicolae Straja este suspectat că în luna mai a anului 2015, în calitate de manager la Institutul Oncologic Profesor Doctor „Alexandru Trestioreanu” , în exercitarea atribuţiilor privind încheierea de contracte de achiziţii şi derularea lor ar fi primit de la reprezentantul a două societăţi comerciale suma totală de 95.750 euro, reprezentând comisionul stabilit pentru derularea, în bune condiţii, a contractelor de furnizare de dispozitive medicale (emitere comenzi, plată facturi), spun anchetatorii.

"Sumele de bani, primite de inculpat atât în biroul său din cadrul instituţiei pe care o conducea, cât şi în autoturismul personal, pe o stradă necirculată, indicată anterior de inculpat, reprezentau comisionul stabilit (5%) pentru derularea în bune condiţii a contractelor de furnizare de dispozitive medicale (emitere comenzi, plată facturi) pe care Institutul Oncologic le încheiase cu cele doua firme", se arată în comunicatul DNA.

Procurorii au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale lui Dan Nicolae Straja în valoare de 95.750 de euro iar în cazul lui Bogdan Păltineanu până la concurenţa sumei de 73.450 euro şi 18.600 lei, iar magistraţii Tribunalului Bucureşti au menţinut decizia sechestrului.

Sursa: mediafax.ro

Samuel Eto’o, fostul atacant al Barcelonei, este acuzat că a fraudat statul spaniol cu 3,5 milioane de euro în perioada 2006-2009. În prezent la Antalyaspor, camerunezul în vârstă de 35 de ani poate fi condamnat la 10 ani şi jumătate de închisoare, conform El Mundo Deportivo.

Procurorii susţin că Eto’o a patronat două firme, Bulte 2002 în Spania respectiv Tradesport în Ungaria, prin intermediul cărora a reuşit să mute banii evitând plata taxelor. Banii nedeclaraţi de fotbalist provin dintr-un contract pe care acesta îl încheiase cu Puma.Dacă va fi condamnat, Eto’o va trebui să plătească o amendă de 14 milioane de euro. Golgheterul all-time al naţionalei Camerunului a evoluat pentru Barcelona în perioada 2004-2009. Alături de gruparea catalană, acesta a reuşit să câştige de două ori trofeul Champions League, în 2006 şi 2009. De-a lungul carierei, Samuel Eto’o a mai evoluat pentru echipe de top precum Real Madrid, Inter, Chelsea sau Everton.

Sursa: prosport.ro

Fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la opt ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pedeapsa fiind redusă de la zece ani, cât decisese iniţial Judecătoria Sector 1. Acesta a fost ridicat de poliţişti.

UPDATE 13:46 Fostul director general al CFR Mihai Necolaiciuc, condamnat definitiv, miercuri, la opt ani de închisoare pentru abuz în serviciu, a fost ridicat, cu mandat, de poliţiştii constănţeni, de la domiciliu, urmând să fie transferat în cursul zilei la Penitenciarul Poarta Albă din Constanţa.

Potrivit poliţiştilor, Mihai Necolaiciuc are domiciliul pe raza municipiului Constanţa, iar după ce a ajuns mandatul privind condamnarea sa definitivă, un echipaj s-a deplasat la domiciliul acestuia şi l-a însoţit apoi la sediul Poliţiei Judeţene Constanţa.

După întocmirea documentaţiei necesare, Necolaiciuc va fi transferat la Penitenciarul de la Poarta Albă, pentru a-şi ispăşi pedeapsa.

Sentinţa a fost dată în dosarul în care Mihai Necolaiciuc, mai mulţi foşti şefi din CFR SA şi administratori de firme au fost acuzaţi pentru fraudarea companiei. În acest dosar au fost comasate trei cauze în care Mihai Necolaiciuc şi alte persoane au fost trimişi în judecată, pentru fraude de aproximativ 56,7 milioane de euro.

" (...)în final, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare. În baza dispoziţiile art. 72 noul Cod penal deduce din pedeapsa de mai sus, prevenţia de la 17.06.2009 la 26.01.2012 şi perioada executată de la 17.10.2014, la 17.07.2015, când inculpatul a fost liberat condiţionat din executarea pedepsei de 4 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 3/07.01.2014 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 1260/17.10.2014 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I Penală.", se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa a admis astfel apelul declarat de Mihai Necolaiciuc la decizia Judecătoria Sectorului 1 prin care a fost condamnat, în vara lui 2015, la zece ani de închisoare. Curtea a admis apelurile şi în cazul celorlaţi inculpaţi, cărora le-a redus pedepsele. Bogdan Andrei Gheorghiu a primit patru ani cu executare, redusă de la cinci ani, Viorel Adrian Gaşpar a primit doi ani faţă de cinci iniţial, Dumitru Creştin tot doi ani, redusă de la cinci, Viorica Olăeru a fost condamnată la cinci ani şi şase luni, faţă de opt ani în primă instanţă, Vlăduţ Ilie la trei ani cu suspendare, Vasile Dragoş Vlăduţ la trei ani cu executare şi Ana Maria Matei tot trei ani de închisoare, dar cu suspendare. În cazul lui Octavian Costea judecătorii au hotărât o pedeapsă de trei ani şi şase luni, Alexandru Nicolae trei ani cu suspendare, Marius Iliuşcă tot trei ani, dar cu executare, plus un an contopit de la o pedeapsă cu suspendare mai veche a acestuia. Lucian Ovidiu Nicula s-a ales cu tot cu o pedeapsă de trei ani, plus un spor de 1 an.

"Pe latură civilă: Constată integral acoperit prejudiciul creat de inculpaţii Gheorghiu Andrei Bogdan, Gaşpar Adrian Viorel şi Creştin Dumitru, Necolaiciuc Mihai, Olăeru Viorica, Matei Maria Ana, Vlăduţ Ilie (relaţia cu S.C. Rom Tehno Invent S.A.) ", se mai arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.

În prima dintre aceste cauze, alături de alte nouă persoane, Mihai Necolaiciuc a fost acuzat că în calitate de director general al CFR SA, în perioada 2001-2003, a angajat compania într-o serie de relaţii contractuale nelegale, în urma cărora au fost plătite din bugetul CFR , în mod ilegal, produse, bunuri şi servicii care, fie nu au fost deloc livrate, fie s-au dovedit a fi necorespunzătoare calitativ şi nefolositoare companiei.

Necolaiciuc a fost ajutat, susţin procurorii, de mai mulţi complici, care făceau parte din fosta conducere a CNCFR sau erau şefi de servicii - Mihail Gabriel Misir, Viorica Olăeru, Ilie Vlăduţ, Dragoş Vasile Vlăduţ, Maria Ana Matei, Octavian Costea, Adrian Ţolea, dar şi de administratorii unor firme - Marius Ilişcă şi Ovidiu Lucian Nicula.

La patru luni de la prima trimitere în judecată, procurorii au finalizat un al doilea rechizitoriu, iar în 24 iunie 2008 Mihai Necolaiciuc a fost deferit din nou justiţiei, fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, dar şi de faptul că a utilizat subvenţii în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, în urma acţiunilor sale prejudiciind CNCFR cu circa 35,5 milioane de euro.

Potrivit procurorilor, între 17 iulie 2000 şi 21 octombrie 2003, Necolaiciuc, ajutat de Mihail Gabriel Misir şi Viorica Olăeru, a traficat resursele financiare şi activele companiei în folosul unor societăţi comerciale private.

Toate produsele de care vorbesc anchetatorii au fost vândute în octombrie 2003 către trei firme, vânzare făcută cu condiţia ca marfa să fie achitată de către cumpărători la momentul revânzării de către aceştia. În realitate, aceste bunuri nu au fost revândute şi astfel nu au fost achitate de către cumpărători.

Mai mult, CFR a cumpărat în acea perioadă trandafiri în valoare de 50.000 lei, la preţuri supraevaluate.

"De asemenea, în perioada 2002 - 2004, inculpatul Necolaiciuc Mihai a scos nelegal din funcţiune şi a valorificat prin vânzare 23.000 de vagoane şi 1.059 locomotive necasate şi neevaluate, care au fost vândute către diverse firme la preţ de fier vechi. În acest mod patrimoniul companiei a fost prejudiciat cu suma de 17.659.042,4 de lei", potrivit DNA.

Conform materialelor care au ajuns în instanţă, Mihai Necolaiciuc s-a specializat în achiziţii publice nelegale, motiv ce i-a adus un al treilea dosar penal, instrumentat tot de Direcţia Naţională Anticorupţie. Astfel, la un an distanţă de la prima trimitere în judecată, în 16 februarie 2009, un al treilea rechizitoriu a ajuns pe masa magistraţilor de la Judecătoria Sectorului 1.

Procurorii spun că în acest caz Mihai Necolaiciuc ar fi prejudiciat compania cu alte 2,9 milioane de euro. Şi în acest caz, Necolaiciuc ar fi fost ajutat de subalternii săi, Mihail Gabriel Misir, Viorica Olăeru, Dragoş Vasile Vlăduţ, Ilie Vlăduţ şi Nicolae Alexandru, care ar fi făcut activităţi nelegale.

Conform DNA, în perioada 2002 - 2003, Mihai Necolaiciuc a semnat 23 de comenzi de achiziţii de piese pentru instalaţii feroviare către firma General Comelectrica. Aceste comenzi au fost semnate prin încălcarea prevederilor legale şi în lipsa oricăror documente care să ateste necesitatea şi oportunitatea achiziţiei.

De asemenea, procurorii vorbesc în rechizitoriu despre faptul că între 2002 şi 2003, Mihai Necolaiciuc a semnat alte patru comenzi către firma Nurelo Prest Com, încălcând din nou legea şi fără a avea documente care să ateste necesitatea şi oportunitatea achiziţiei. Ambele comenzi au fost semnate fără derularea unor proceduri de achiziţii publice şi fără încheierea unor contracte prevăzute în mod obligatoriu de lege.

Mihai Necolaiciuc fusese eliberat din închisoare în iulie 2015 după ce a fost condamnat într-un al patrulea dosar, cel care a ajuns şi cel mai târziu la instanţă. Curtea de Apel Bucureştri l-a condamnat în 2014 pe Mihai Necolaiciuc la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul privind o fraudă de 2,7 milioane de euro produsă prin achiziţionarea de bunuri într-un proiect de reconstruire a infrastructurii afectate de inundaţiile din 2000.

În acelaşi dosar, Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice din CN CFR SA, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare, pentru aceeaşi infracţiune.

Curtea de Apel Bucureşti a schimbat pedeapsa dată de prima instanţă, Judecătoria Sectorului 1, care hotărâse, în 7 ianuarie 2014, că Mihai Necolaiciuc şi Viorica Olăeru nu sunt vinovaţi de faptele de care au fost acuzaţi de procurori, motiv pentru care i-a achitat.

Sursa: mediafax.ro

Victor Becali rămâne în închisoare după ce Tribunalul Constanţa a respins, luni, contestaţia depusă de acesta la decizia Judecătoriei Medgidia, care, în 25 octombrie îi respinsese solicitarea de liberare condiţionată. Decizia instanţei este definitivă.

Tribunalul Constanţa a judecat, săptămâna trecută, contestaţia depusă de Victor Becali împotriva deciziei Judecătoriei Medgidia din data de 25 octombrie, care nu îi admisese solicitarea de liberare condiţionată.

Magistraţii de la Tribunal au rămas în pronunţare, iar luni au decis respingerea apelului.

Decizia instanţei este definitivă, astfel că fostul impresar va trebui să mai stea în Penitenciarul Poarta Albă.

În 25 octombrie, şi Judecătoria Medgidia a respins solicitarea de eliberare condiţionată depusă de Becali, dar atunci decizia instanţei nu a fost definitivă.

Victor Becali a fost condamnat în martie 2014 la patru ani şi opt luni de închisoare în dosarul transferurilor, alături Gheorghe Copos, Ioan Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

Sursa: mediafax.ro

Nick Yarris a petrecut mai mult de 20 de ani într-o celulă a morţii în SUA, după ce a fost acuzat pe nedrept de viol şi crimă. "În mod real chiar cred că cei 22 de ani din celula morţii mi-au salvat viaţa.", declară Nick.

Nick Yarris a petrecut mai mult de 20 de ani într-o celulă a morţii în SUA, după ce a fost acuzat pe nedrept de viol şi crimă. "În mod real chiar cred că cei 22 de ani din celula morţii mi-au salvat viaţa. A fost cea mai tare experienţă a vieţii şi i-am supravieţuit." Şi asta o declară descoperind în zilele din urmă cum fraţii săi au murit, fiind dependenţi de droguri.

Nick Yarris a fost singur în propria celulă, în majoritatea timpului. Timp de 14 ani, el a trăit fără să atingă o fiinţă. De câteva ori a fost bătut de gardieni atât de tare încât i s-a detaşat retina ochiului. “Cel mai greu moment este să rămâi normal după ce lumea te răneşte în fel şi chip.”, a mărturisit pentru BBC.

În celula sa s-a autoeducat şi citea chiar şi trei cărţi pe zi. Nick a rezistat fără ajutor psihiatric, ci doar prin lecturi specializate, adaptate propriei sale personalităţi.

Nick este din suburbiile Philadelphiei dintr-o familie cu cinci fraţi, iar momentul definitoriu al copilăriei sale a fost bătaia luată de la un băiat mai mare. Acesta l-a bătut atât de rău încât creierul său a avut de suferit şi apoi l-a violat. Nu a spus acest lucru nimănui, nici măcar părinţilor.

Traumei i s-a adăugat întovărăşirea cu băutura şi drogul, mai târziu. A fost arestat la 20 de ani pentru uciderea unui ofiţer de poliţie, dar acuzaţia a fost retrasă mai târziu.

Întreaga poveste a lui NickYarris aici: http://www.bbc.com/news/world-us-canada-37974904.

Acum Nick îşi scrie propria carte şi este într-o campanie în jurul lumii pentru abolirea pedepsei cu moartea. A ţinut conferinţe în faţa oficialilor ONU şi UE, dar şi sute de şcoli.

 

Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« September 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30