Displaying items by tag: autostrada - Results from #60

Reprezentanții tuturor partidelor politice din Iași, mai puțin cei ai PSD care au refuzat participarea, au dezbătut aseară, la Camera de Comerț, situația proiectului Autostrăzii Iași- Târgu Mureș și modul în care politicienii ieșeni îl pot susține.

PNL a  fost reprezentat de Marius Bodea și Dumitru Oprea în calitate de candidați eligibili pe listele pentru Parlament, împreună cu o serie de alți membri importanți ai partidului.

”Voi activa în cadrul Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților, dar am capacitatea de a prelua și Ministerul Transportului, evident, acest lucru va depinde și de decizia viitorului prim-ministru. Prioritatea mea absolută va fi, din oricare dintre aceste două poziții, promovarea proiectului Autostrăzii Unirii. Este inadmisibil ca la 100 de ani de la Marea Unire, România să nu fie încă unită între regiunile sale” a declarat Marius Bodea. Acesta a îndemnat toți politicienii care reprezintă Iașul să facă front comun pentru promovarea acestui proiect.

Marius Bodea a prezentat și motivele pentru care Autostrada ce ar urma să lege Moldova de Ardeal este vitală pentru Iași și pentru cei cinci milioane de locuitorii ai regiunii de nord-est. Investițiile străine directe în Moldova reprezintă doar 3% din totalul pe țară, regiunea Nord-Est are cel mai mic număr de ”unități de afaceri” raportat la numărul de locuitori și cea mai mare rată de ”deprivare materială severă”, 38% din populație, ceea ce face din Molodva cea mai săracă regiune din UE.

„Autostrada va aduce o creștere economică a zonei de 10-15 % și investiții de 6-8 miliarde de euro.Pe de altă parte, riscul nerealizării acestui proiect este imens. Moldova, nord-estul Ardealului și Republica Molodva vor fi condamnate la izolare și sărăcie pentru cel puțin încă 20 de ani. 90% din investițiile în infrastructură se vor realiza în sud-vestul Transilvaniei și în Muntenia, în timp ce în Moldova vor fi doar 10%.” a declarat Marius Bodea. 

Pregătirile din 2016 şi stadiile avansate în care se află lucrările pe mai multe şantiere ne permit să spunem că 2017 va fi cel mai bun an pentru autostrăzi, a declarat directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), într-un interviu pentru MEDIAFAX.

Cătălin Homor mai arată că în programul de deszăpeziri au intervenit mai multe noutăţi. În primul rând, programul acoperă cinci ierni şi contractele încheiate până în prezent asigură atât lucrările, cât şi materialul antiderapant, iar în al doilea rând – datorită modului de repartizare a contractelor – nu va mai fi posibilă practica atribuirii „la urgenţă” a unor lucrări în regiunile neacoperite. „La deszăpeziri, şi nu numai”, precizează directorul general al CNAIR.

Mai sunt noutăţi şi în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură care vor fi licitate în perioada imediat următoare, dar şi faptul că atât CNAIR, ca unitate centrală, cât şi Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri vor face angajări de personal, pentru realizarea lucrărilor pe care CNAIR le va executa în regie proprie.

Redăm, în continuare, interviul acordat de Cătălin Homor pentru MEDIAFAX.

Rep: Domnule director, în ce stadiu sunt acum pregătirile pentru iarnă – de fapt, pentru următoarele ierni – la autostrăzi şi la drumurile naţionale?

Cătălin Homor: Înainte să ajung în această companie, tot auzeam că iarna iar ne ia prin surprindere... Dar în fiecare an ştim orientativ cam când vine iarna, de obicei apare în decembrie şi ne lasă în martie. Pentru a nu ajunge din nou în aceeaşi situaţie, am decis ca toate procedurile de achiziţie să plece din timp, pe principil „vara sanie şi iarna car”. În luna mai au plecat toate procedurile de achiziţie au fost transmise în SEAP (n.n. – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) şi gândirea noastră de atunci a fost să avem timpul necesar ca fiecare procedură în parte să o putem repeta cel puţin o dată, să avem timp ca fiecare licitaţie să poată fi susţinută de cel puţin două ori. Acea „regie” pe care am intuit-o la începutul anului se desfăşoară acum exact cum ne-am gândit la vremea respectivă, nu ne ia nimic prin surprindere. Filozofia a fost să lansăm acorduri-cadru pe patru ani, şi anume să creăm atractivitate în piaţă, să avem cât mai mulţi operatori economici interesaţi, să creăm concurenţă şi să avem în final cât mai multe contracte semnate. În această perioadă avem semnate în jur de 70% din contracte (încă o dată: acorduri-cadru, pe patru ani), o parte dintre ele sunt în contestaţii, cele din contestaţii vor fi unele date în favoarea Companiei şi vor fi semnate, altele probabil că vor mai dura şi în luna noiembrie. Deci 70% din volumul total necesar de deszăpezire este acoperit cu contracte. Dar gândirea de la începutul anului a fost că indiferent de ce se întâmplă şi de câte contestaţii vor fi semnate (dacă vor fi semnate peste 50%), având în vedere că avem acorduri-cadru pe patru ani şi având – să zicem – două regiuni alăturate, pentru una s-a semnat acordul-cadru, iar pentru cealaltă nu; într-un astfel de caz, fiind acorduri cu cantităţi estimate pentru patru ani, oricând acel contract se poate extinde şi acoperi zona pentru care – într-o situaţie excepţională – se va întâmpla să nu fie semnat acordul-cadru până atunci. Dar, ţinând cont de evoluţia procedurilor de achiziţie, eu spun că vor fi toate regiunile acoperite cu contracte. Dacă astăzi vine un cod galben-portocaliu de ninsoare în toată ţara, avem contracte semnate să acţionăm unitar, uniform, în toată ţara.

Continuarea interviului pe mediafax.ro

Încă un accident, în care au fost implicate două maşini, a avut loc miercuri dimineaţa, pe Autostrada Soarelui, sensul de mers către Constanţa, în urma acestuia două persoane având nevoie de îngrijiri medicale, anunţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti- Ilfov.

Accidentul a avut loc la km 21, sensul de mers către Constanţa, din cauza poleiului. În urma coliziunii, două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Una dintre ele a fost preluată de elicopterul SMURD şi transportată la Spitalul Floreasca din Capitală, anunţă ISU Bucureşti Ilfov.

Cea de-a doua victimă a fost preluată de o ambulanţă şi adusă la Spitalul Pantelimon.

Accidentul s-a produs la scurt timp după ce 22 de persoane au fost evaluate de medici, dintre care patru transportate la spitale, în urma unui carambol în care au fost implicate 17 maşini pe Autostrada Soarelui, "Este vorba de un accident pe ambele sensuri în zona Glina, 10 maşini pe sensul spre Constanţa, 7 pe sensul spre Bucureşti. Colegii au evaluat 22 de persoane, din care patru urmează să fie duse la spital sau sunt în curs să fie transportate la spitale. Din cele patru o singură persoană are factură la unul din membrele superioare. Nu sunt cazuri critice", a declarat, marţi dimineaţă, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI, Raed Arafat.

Accidentul s-a produs din cauza neadaptării vitezei la condiţiile unui carosabil acoperit cu polei.

Sursa: mediafax.ro

Traficul rutier se desfăşoară îngreunat pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa din cauza ceţii dense, în unele zone vizibilitatea fiind sub 50 de metri, potrivit Centrului Infotrafic al IGPR.

Centrul Infotrafic a anunţat că, din cauza ceţii dense, traficul rutier pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa se desfăşoară îngreunat.

Între kilometrii 12 şi 65, vizibilitatea este redusă - pe alocuri - sub 50 de metri.

Şoferii sunt sfătuiţi să reducă viteza, să mărească distanţa în mers şi să folosească luminile. Totodată, poliţiştii sfătuiesc participanţii la trafic să nu oprească pe benzile de circulaţie şi pe banda de urgenţă, iar în cazul unei pene sau a unei defecţiuni tehnice să pornească luminile de avarie, să se echipeze cu vesta reflectorizantă, să scoată pasagerii din maşină în afara părţii carosabile şi să amplaseze triunghiurile reflectorizante, unul după celălalt, la distanţe mai mari.

Sursa: mediafax.ro

Ministerul Transporturilor şi CNAIR au iniţiat procedura de achiziţia publică pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi elaborarea proiectului tehnic pentru autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni (134 km), care va lega România de Republica Moldova.

Documentaţia de atribuire a fost transmisă la ANAP, care are un termen de 10 zile lucrătoare pentru verificarea acesteia, arată un comunicat al ministerului.

Regiunea Moldovei va fi conectată cu Muntenia prin drumurile de mare viteză: Ploieşti – Buzău (65 km); Buzău – Focşani (81 km); Focşani – Bacău (109 km); Bacău – Paşcani (81 km).

În acest moment, a fost demarată deja achiziţia contractelor de elaborare a studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru aceste drumuri.

În plus, a fost ridicată suspendarea şi în cazul contractului de revizuire a studiului de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş – Ditrău. De asemenea, tronsonul Ditrău – Târgu Neamţ (care va lega zona Moldovei de Transilvania) va fi supus procedurii de achiziţie publică până la sfârşitul lunii noiembrie 2016.

Alte două proiecte care vor fi demarate pentru îmbunătăţirea infrastructurii în zonă sunt şi varianta ocolitoare a Municipiului Bârlad şi varianta ocolitoare a Municipiului Suceava.

Toate aceste proiecte vor fi licitate pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi autorizaţie de construcţie astfel încât proiectantul să aleagă o soluţie cât mai bună fără să ţină cont de eventualele constrângeri, precum adoptarea unor soluţii tehnice ieftine, din partea antreprenorului.

Sursa: mediafax.ro

24 de victime sunt internate în continuare în spitale în urma accidentului produs sâmbătă dimineaţa pe A2, au anunţat luni reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Patru dintre victimele accidentului produs pe Autostrada Soarelui se află internate la Spitalul Floreasca, alte şase sunt sub supraveghere medicală la Spitalul Bagdasar Arseni, patru la Spitalul Elias, iar câte trei pacienţi la spitalele Pantelimon, Universitar şi Sf. Ioan. O singură persoană a rămas internată la Spitalul din Călăraşi, transmit reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Din primele cercetări, a rezultat că principalele cauze ale accidentului în lanţ au fost viteza neadaptată condiţiilor meteo şi nepăstrarea distanţei corespunzătoare faţă de autovehicului din faţă.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară a deschis dosar penal în cazul acestui accident, iar încadrarea este de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, urmând ca în urma anchetei procurorii să stabilească persoana sau persoanele care se fac vinovate de producerea coliziunii.

În carambolul produs sâmbătă dimineaţă, la kilometrul 67 al Autostrăzii Soarelui, pe sensul de mers către Constanţa, patru persoane şi-au pierdut viaţa, 36 au fost rănite, iar 29 de vehicule au fost avariate, acesta fiind considerat cel mai grav accident rutier, din punct de vedere al numărului maşinilor implicate, care a avut loc în România.

Sursa: mediafax.ro

13 răniţi în carambolul produs pe Autostrada Soarelui au fost transportaţi, până la momentul transmiterii ştirii, la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, nouă victime au ajuns la Spitalul Floreasca, iar alte cinci, la Spitalul Pantelimon, potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii.

Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că 13 răniţi în carambolul produs pe Autostrada Soarelui au fost transportaţi, până la momentul transmiterii ştirii, la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, nouă victime au ajuns la Spitalul Floreasca, iar alte cinci primesc îngrijiri la Spitalul Pantelimon. Alte cinci victime au fost transportate la Spitalul Universitar, patru răniţi au ajuns la Spitalul Elias, trei la Spitalul Sfântul Ioan şi alţi doi la Spitalul Grigore Alexandrescu.

Iniţial, potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Călăraşi, Ovidiu Tătăranu, se înregistrau în total, 60 de victime în urma accidentului în lanţ de pe Autostrada Soarelui, dintre care trei persoane au decedat, 41 au fost rănite, iar 16 nu au avut nicio leziune şi au refuzat transportul la spital.

În primă fază, 15 răniţi au fost transportaţi la spitalul din Lehliu, o parte dintre aceştia fiind însă redirecţionaţi către unităţi medicale din Capitală. Nouă persoane erau încarcerate în momentul în care salvatorii au ajuns la locul accidentului, potrivit ISU Călăraşi.

În total, 60 de victime au rezultat în urma accidentului în lanţ de pe Autostrada Soarelui, dintre care trei persoane au decedat, 41 au fost rănite, iar 16 nu au avut nicio leziune şi au refuzat transportul la spital, potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Călăraşi, Ovidiu Tătăranu.

În primă fază, 15 răniţi au fost transportaţi la spitalul din Lehliu, o parte dintre aceştia urmând a fi redirecţionaţi către unităţi medicale din Capitală. Nouă persoane erau încarcerate în momentul în care salvatorii au ajuns la locul accidentului, potrivit ISU Călăraşi.

Accident în lanţ pe Autostrada Soarelui. Raed Arafat: 3 morţi, 36 de răniţi, 15 maşini implicate. ISU a activat planul roşu

Un accident în lanţ s-a produs, sâmbătă dimineaţă, în dreptul kilometrului 67 al Autostrăzii 2 Bucureşti – Constanţa, trei persoane decedând, alte 36 de persoane fiind rănite, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a activat planul roşu de intervenţie, potrivit ISU Călăraşi.

Raed Arafat: Trei persoane au murit în carambolul de pe Autostrada Soarelui, alte 36 au fost rănite

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne, Raed Arafat, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că bilanţul accidentului în lanţ produs, sâmbătă dimineaţă, pe Autostrada Soarelui a fost revizuit la trei morţi, datele iniţiale indicând patru persoane decedate.

"Fiind o situaţie în dinamică, iniţial am primit informaţia că sunt patru persoane decedate, ulterior a fost reactualizată cifra. În acest moment, sunt 36 de răniţi şi trei persoane decedate. Cifra asta poate să fie schimbată însă deoarece intervenţia la faţa locului continuă", a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne (MAI).

Raed Arafat a mai precizat, pentru MEDIAFAX, că rudele sau cei care vor să afle date despre starea răniţilor din accidentul de pe Autostrada Soarelui pot suna la numerele de telefon: 0212648516 şi 0212648515.

"Astăzi 05.11.2016, în jurul orei 8.42, pe Autostrada 2, la kilometrul 67, sensul de deplasare către Constanţa, din cauza ceţii dense, s-a produs un accident în care au fost implicate circa 15 autovehicule. Din primele date a reieşit că accidentul s-a soldat cu aproximativ 20 victime, dintre care patru decedate. Echipajele de rutieră din cadrul BAMS, BPR şi IPJ Călăraşi asigura salvarea de vieţi, măsuri la faţa locului, fluidizarea circulaţiei pe rute ocolitoare. Recomandăm conducătorilor auto să respecte indicaţiile poliţiştilor", au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Datele iniţiale indicau două persoane decedate.

"Doi oameni încarceraţi, două persoane încarcerate şi mai mult de 10 persoane rănite. Se intervine acum cu forţe de la ISU Călăraşi, autospeciale SMURD, Serviciul de Ambulanţă Judeţean intervine cu şapte autospeciale, sunt autospeciale de descarcerare. Cel mai probabil, carambolul s-a produs din cauza ceţii", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ovidiu Tătăranu de la ISU Călăraşi.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a precizat că este vorba de 20 de victime.

"Ultima raportare vorbeşte de doi decedaţi, ultima estimare este la 20 de victime. Au fost mobilizate Ialomiţa, Călăraşi şi Bucureşti. Deplasarea este îngreunată de ceaţă, tocmai ceaţa a cauzat accidentul, din ce am primit ca informare. Nu se ia în calcul trimiterea unui elicopter pentru că este ceaţă", a declarat Raed Arafat.

Traficul rutier este întrerupt pe sensul de mers către Constanţa, la kilometrul 67.

 

Sursa: mediafax.ro

România a construit doar 368 de kilometri de dru­muri noi din fondurile europene absorbite din exerciţiul fi­nanciar 2007- 2013, în timp ce Polonia a construit 1.886 de kilometri, arată datele publicate de Comisia Euro­pe­a­nă. În acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kilo­metri de drumuri noi, Cehia – 312 kilometri, iar Bulgaria 175 de kilometri. Cum se explică aceste diferenţe?

''Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor europene mult mai suplu decât l-am avut noi, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiţi sau reabilitaţi. În septembrie 2012 am traversat Polonia ajungând la Gdansk şi îmi amintesc că pe atunci Polonia era un mare şantier, o ţară dată peste cap în termeni de circulaţie decentă, dar în care se lucra la foc continuu. 1886 de kilometri noi construiţi înseamnă mai mult decât au reuşit România, Bulgaria, Ungaria şi Cehia îm­preună, pentru ca o astfel de comparaţie să fie relevantă şi ca suprafeţe compara­tive“, a explicat Dragoş Jaliu, partener în cadrul Structural Consul­ting Group.

El a precizat totuşi că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt afe­rente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare şi 2016 de trans­mitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finaliza­rea/fa­zarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate şi transmise.

„Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câţiva kilo­metri realizaţi (construiţi sau reabilitaţi)“, a mai spus Dragoş Jaliu.

Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 - 2013 în statele membre. „Per ansamblu, finanţarea euro­peană a condus (în România -  n. red.) la construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuro­pea­nă de transport (TEN-T) şi la îmbună­tăţirea a 1.893 km de drumuri, noile dru­muri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în pe­rioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România. De ase­menea, în document se mai precizează că în primul exerciţiu financiar al Româ­niei de după aderarea la Uniunea Euro­peană s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conec­teze statele membre) şi moderniza­rea a 122 km de linii de căi ferate existente.

CITEŞTE CONTINUAREA PE ZIARUL FINANCIAR

Autostrada Montană, Autostrada Moldova şi Drumurile Expres Muntenia, Dobrogea şi Brasovia ar trebui să completeze infrastructura rutieră a României până în 2036.

Ministerul Transporturilor a publicat pe site-ul său oficial o hartă interactivă a tuturor autostrăzilor şi drumurilor expres pe care intenţionează să le constuiasca până în 2036.

 

Harta face parte din Master Planul de Transport şi, dacă va fi (vreodată) pus în aplicare, va asigura călătorii rapide pentru şoferi pe aproape tot teritoriul ţării.

Planul prevede construcţia unei centuri largi a Bucureştiului cu lungimea de 54 de kilometri, finalizarea autostrăzii Transilvania A3 sau realizarea unei Autostrăzi a Moldovei care să lege Braşovul de Bacău.

Toate aceste proiecte ar trebui finalizate undeva după anul 2020, însă planul are deja câteva mări semne de întrebare. De exemplu, autorităţile susţin că Autostrada A 12 Piteşti - Craiova va fi inaugurată peste numai 2 ani, în condiţiile în care nici măcar nu a fost lansată o licitaţie pentru realizarea lucrărilor.

Iată lista tuturor segmentelor de autostrada care ar trebui finalizate până în 2026: 

Ruta Denumire Indicativ Distanta Implementare
Centura Bucureştiului Bucharest Ring Nord A0 54 km 2021 - 2023
Piteşti - Craiova Autostrada Oltenia A12 124 km 2016 - 2018
Ploieşti - Comarnic Autostrada Transilvania A3 51 km 2021 - 2023
Comarnic - Braşov Autostrada Transilvania A3 58 km 2016 - 2020
Braşov - Sibiu Autostrada Transilvania A3 105 km 2016 - 2020
Borş - Suplacu de Barcău Autostrada Transilvania A3 65 km 2016 - 2020
Suplacu de Barcau - Nădăşel Autostrada Transilvania A3 93 km 2016 - 2020
Braşov - Bacău Autostrada Moldova A5 160 km 2021 - 2026
Piteşti - Sibiu Autostrada Transcarpati A1 116 km 2016 - 2020
Tg Mureş - Tg. Neamţ Autostrada Montana A8 183 km 2021 - 2026
Tg Neamt - Iaşi - Ungheni Autostrada Montana A8 135 km 2016 - 2019

 

Master Planul prevede însă şi construcţia a numeroase Drumuri Expres, care vor primi indicativul DX. Cele mai importante drumuri expres care ar urma să fie construite sunt Buzău - Siret în Moldova (până în 2024), Bucureşti - Craiova (termen de finalizare 2031) sau Piteşti - Câmpulung - Râşnov, care ar trebui inaugurat în 2036.

Iată lista completă a drumurilor expres pregătite de autorităţi: 

Ruta Denumire Indicativ Distanta Implementare
Bucureşti - Craiova Valahia Expres DX1 195 km 2026 - 2031
Craiova - Drobeta Turnu Severin Danubius Expres DX2 104 km 2027 - 2032
Drobeta - Lugoj Danubius Expres DX2 142 km 2026 - 2032
Găeşti - Ploieşti Muntenia Expres DX7 74 km 2021 - 2023
Ploieşti - Buzău Muntenia Expres DX7 65 km 2016 - 2020
Buzău - Brăila Muntenia Expres DX7 98 km 2021 - 2023
Focşani - Galaţi - Giurgiuleşti Milcovia Expres DX7A 102 2021 - 2023
Brăila - Tulcea Dobrogea Expres DX8 187 km 2027 - 2030
Tulcea - Constanţa Dobrogea Expres DX8 187 km 2031 - 2032
Buzău - Focşani Drumul Siretului DX5 72 km 2016 - 2021
Focşani - Bacău Drumul Siretului DX5 109 km 2016 - 2020
Bacău - Paşcani Drumul Siretului DX5 81 km 2016 - 2020
Paşcani - Suceava Drumul Siretului DX5 60 km 2021 - 2024
Suceava - Siret Drumul Siretului DX5 41 km 2021 - 2024
Turda - Halmeu Somes Expres DX4 320 km 2028 - 2032
Dej - Bistriţa Somes Expres DX4 55 km 2027 - 2030
Piteşti - Câmpulung Brasovia Expres DX6 58 km 2031 - 2036
Câmpulung - Râşnov Brasovia Expres DX6 65 km 2031 - 2036

Master Planul pe Transporturi, documentul strategic după care ar trebui să se dezvolte infrastructura României până în 2030, va intra miercuri spre aprobare în şedinţa de Guvern. Pentru Bacău, nu este prevăzută nicio autostradă, în viitorul apropiat, orașul de pe Bistrița având planificate, până în 2020, doar drumuri expres care să-l traverseze.

Sibiu – Piteşti, Comarnic Braşov şi Iaşi – Ungheni sunt autostrăzile prioritare din Master Planul pe Transporturi. Guvernul ia serios în considerare autostrada Ungheni -Târgu Mureș, în dauna proiectului Bacău-Brașov, deși acesta este mult mai ieftin. Totuși, proiectul nu dispare, ci este programat pentru 2021-2026.

De aprobarea acestui document depind fondurilor europene alocate pt infrastructură şi pentru dezvoltarea acestui sector.

În ce priveşte infrastructură rutieră, vorbim în primul rând de autostrăzi – principalele cinci priorități sunt Sibiu-Pitești, o autostradă care costă estimativ 1,67 miliarde de euro şi care ar trebui realizată până în 2022. Din nou apare în plan Comarnic – Braşov, Târgu Neamț-Ungheni, Nădăşelu – Suplacu de Barcău, Sibiu – Brașov. Toate acestea trebuie realizate până în 2020. Pentru 2021-2026, este prevăzută autostrada Brașov – Bacău.
plan-autostrazi
Sunt trecute priorităţi şi la capitolul drumurilor expres. Cap de listă este modernizarea centurii de sud a Bucureştiului, la patru benzi, adică modernizarea actualei centuri a capitalei, de la autostrada spre Piteşti la cea spre Constanţa. Sunt în proiect şi alte drumuri expres, cum ar fi Ploiești-  Buzău, Bacău-Focșani, Buzău – Focşani, Constanța – Brăila cu un pod peste Dunăre în vecinătatea celei de-a doua localități.
plan-drumuri-expres
Se pune accentul şi pe modernizarea drumurilor feroviare, în acest Master Plan se propune şi cumpărarea de vagoane, de trenuri noi pentru calea ferată.

Sursa: zdbc.ro

Arhiva Iasi TV Life

« December 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31