Displaying items by tag: autostrada - Results from #50

Trei persoane au murit şi 10 sunt rănite, în urma unui accident care a avut loc miercuri dimineaţa pe autostradă, în Ungaria, cu 2 kilometri înainte de Vama Nădlac

Un autocar cu numere de România a fost implicat într-un grav accident de circulaţie care s-a produs miercuri dimineaţă, în Ungaria, pe autostradă.

Mai multe ambulanţe din România au ajuns la faţa locului, iar echipele de intervenţie spun că cel puţin trei pasageri sunt decedaţi, iar alte zece persoane sunt rănite.

Conform primelor informaţii, accidentul a avut loc în Ungaria, la circa 2-3 kilometri de graniţa cu România, pe autostradă, pe sensul către România.

Autocarul a fost implicat într-un carambol cu mai multe maşini, printre care microbuze, camionete şi maşini mici. Din Arad au fost trimise 4 ambulanţe din cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Arad şi trei ambulanţe SMURD din cadrul ISU Arad.

Circulaţia maşinilor pe sensul de intrare în România dinspre Ungaria este deviat, miercuri, din punctul de trecere a frontierei de pe Autostrada Nădlac – Arad către punctul de trecere a frontierei Nădlac de pe DN 7, la câţiva kilometri distanţă de cel obişnuit, ca urmare a producerii accidentului de pe Autostradă, din Ungaria.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Arad, Mihaela Leş, a declarat miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că se iau măsuri speciale pentru a se face faţă circulaţiei la frontieră, ca urmare a accidentului de pe Autostradă, din Ungaria.

„Autorităţile maghiare ne-au informat despre producerea accidentului şi devierea traficului, iar în punctul de trecere a frontierei de pe DN 7 se iau măsuri speciale pentru a se face faţă circulaţiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontierei Arad, Mihaela Leş.

Sursa: mediafax.ro

Traficul rutier se desfăşoară, vineri dimineaţă, în condiţii de ceaţă densă pe autostrada A1 Traian Vuia - Nădlac, potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române.

"Pe autostrada A1 Traian Vuia - Nădlac, traficul rutier se desfăşoară în condiţii de ceaţă densă. Între kilometrii 494 şi 557, vizibilitatea scade, pe alocuri, sub 50 de metri", potrivit unui comunicat de presă al Centrului Infotrafic al Poliţiei Române.

De altfel, Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis mai multe atenţionări nowcasing de ceaţă densă pentru judeţele Arad, Bihor şi Maramureş, avertizând că vizibilitatea poate scădea local sub 200 de metri şi izolat sub 50 de metri.

Totodată, pe DJ121A a fost redeschis traficul rutier pe sectorul Moacşa – Leţ, în judeţul Covasna, circulaţia fiind oprită pe timpul nopţii din cauza poleiului.

 

Sursa: mediafax.ro

Cel mai mare grup parlamentar din ţară nu a reuşit să impună niciun amendament. Lipsa de coeziune a ieşenilor a făcut ca bugetul propus de guvernul lui Dragnea să rămână bătut în cuie. De altfel, ministrul Finanţelor ar fi afirmat la discuţiile din comisii că proiectul autostrăzii Iaşi-Tg. Mureş nu se va face niciodată, motiv pentru care guvernul „nu va arunca bani pe fereastră!“.

Iaşul are cel mai mare grup parlamentar din provincie, dar fără a fi o forţă capabilă să determine alocări de fonduri pentru pro­iectele judeţului sau oraşului. Senatorii şi deputaţii ieşeni au eşuat lamentabil în a atrage bani, cu toate că Iaşul este văduvit de finanţări în bugetul de stat pe 2017. Fiecare partid (PSD, PNL, USR şi PMP) a preferat să depună separat amendamente cu acelaşi obiect, iar propunerile au fost respinse pe bandă rulantă. S-a ajuns până şi la situaţii în care PSD, de exemplu, a avut două amendamente ce vizau acelaşi lucru. Bugetul de stat a fost votat ieri, dar fără votul parlamentarilor PNL, USR şi PMP. Singura certitudine pentru Iaşi constă în alocarea unor fonduri pentru centura ocolitoare (varianta de trafic greu), în timp ce autostrada sau Spitalul Regional de Urgenţă rămân la stadiul de promisiuni, iar Aeroportul nu există între priorităţi. Despre locuinţe ANL, investiţii în şcoli sau în spitale, nici nu poate fi vorba. 

„Monstruoasa coaliţie a votat împotriva autostrăzii“

Cel mai vehement mesaj cu privire la proiectele respinse l-a avut senatorul Iulia Scântei (PNL). „Monstruoasa coaliţie PSD-ALDE a votat împotriva alocării sumelor necesare pentru autostrada Iaşi - Tg. Mu­reş„, a spus senatorul Iulia Scântei, făcând referire la votul dat în comisiile de specialitate, în contextul în care la nivelul PSD-ALDE era decis deja că orice amendament respins la comisii nu va trece nici de plen. Potrivit senatorului Victorel Lupu, susţinerile liberalei nu au corespondent în realitate, atât timp cât el însuşi a votat amendamentul atât în comisiile de specialitate, cât şi în plen alături de ceilalţi parlamentari PSD de Iaşi. „Amendamentele pe care le-am depus noi, parlamentarii PSD de Iaşi, nu au mai fost susţinute şi în plen, ci doar în comisii. Noi nu am dus amendamentele până în final pentru că s-a justificat că banii prevăzuţi în buget finanţează proiectele din programul de guvernare, aşa s-a hotărât la nivel de grup. În schimb, toate amendamentele legate de Iaşi, indiferent de partidul care le-a depus, au fost votate de toţi parlamentarii PSD de Iaşi“, a spus Lupu. Un punct de vedere asemănător a avut şi senatorul Vasile Toma (PSD). „Bugetul României a fost, astăzi (ieri, n.r.), votat în Parlament. Am votat împotriva formei sale pentru că Iaşul este şters de pe harta României. Bugetul pe 2017 nu ne ajută cu nimic. Este inexplicabil cum înţelege Guvernul să trateze Iaşul“, a comentat, la rândul lui, Bodea.

În replică, Lupu afirmă că există o alocare de 15 mi­lioane lei într-o anexă prezentată de către Ministerul Transporturilor, document care nu apare însă în proiectul de buget făcut public de către Guvern. Banii ar fi pentru reactualizarea studiului de fezabilitate la autostrada Iaşi - Tg. Mureş. „Şi eu am votat amendamentul liberalilor pentru 238 milioane lei la autostradă. Suma aceasta de 15,2 milioane lei este pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate, apare într-o anexă pe care ne-a prezentat-o domnul ministru. De ce 238 unii şi de ce 15 alţii? Prima sumă e şi pentru proiect tehnic, şi pentru a acoperi o parte din lucrări. Dar, anul acesta, mai mult de studiul reactualizat nu se va face, atunci de ce să se aloce mai mult?“, a comentat Lupu. Un alt parlamentar din actul guvernamental, deputatul ALDE Varujan Vosganian, a susţi­nut că a votat pentru proiectele Iaşului. „Mi-am făcut datoria ca parlamentar de Iaşi şi în buget au fost incluse sumele necesare refacerii studiului de fezabilitate pentru Autostradă, operaţiune obligatorie îna­inte de demararea lucrărilor. În buget se in­clud acele cheltuieli care, potrivit procedurilor, pot fi cheltuite. Vă pot garanta că re­evaluarea studiului va fi finanţată integral din bugetul Ministerului Transpor­tu­rilor“, a declarat Vosganian.

Liberalii au susţinut că, iniţial, la comisii, şeful ALDE Iaşi a votat împotriva amendamentului pentru alocarea a 238 milioane lei pentru autostradă şi a votat „pentru“ abia la o reluare a votului dispusă de PSD, dar „prea târziu“, după cum s-a exprimat deputatul Bodea. „Unul din cele 14 voturi «pentru» menţionate în postare a fost al meu“, a mai spus Vosganian cu referire la o postare a senatorului Scântei care a dezvăluit votul final din comisii pentru amendament: 14 voturi „pentru“, 14 „împo­trivă“ şi două abţineri. Modul în care guvernul abordează proiectul autostrăzii a fost devoalat de ministrul Finanţelor la dezbate­rile din comisii.  „Dl. Viorel Ştefan, de loc din Galaţi, a avut o remarcă cu adevărat penibilă, argumentând că sunt bani aruncaţi pe fereastră, întrucât acest proiect nu se va face niciodată!“, a arătat Marius Bodea. Unul dintre cei care şi-au susţinut amendamente în plen a fost deputatul Petru Movilă (PMP), care a avut nu mai puţin de 19 propuneri de proiecte, dar niciuna nu a fost aprobată.

46 de amendamente depuse de parlamentarii ieşeni, şi toate respinse

Toate cele 46 de amendamente depuse la legea bugetului de stat de către parlamentarii ieşeni au primit raport de respingere din partea comisiilor, iar unele, cum a fost cazul celor propuse de PSD, nu au mai fost susţinute şi în plen. Lipsa de unitate a parlamentarilor ieşeni s-a văzut clar şi în faptul că fiecare partid (PSD, PNL, PMP şi USR) a preferat să-şi susţină propriile amendamente cu toate că aveau acelaşi obiect cu altele ale colegilor din legislativ. Mai mult, PSD a avut două amendamente care vizau acelaşi lucru (autostrada), unul fiind depus individual de deputatul Tudor Ciuhodaru, iar celălalt fiind susţinut de toţi cei 9 parlamentari ai PSD Iaşi. S-a ajuns la situaţia în care 14 dintre cele 46 de amendamente au avut aceleaşi teme, singurele diferenţe fiind propuse de fiecare partid în parte: Spitalul Regional de Urgenţă (5), Autostrada Iaşi - Târgu Mureş (5) şi şoseaua de centură (4). Alte amendamente au vizat investiţii în mediul rural (10), investiţii în spitale (14), susţinerea învăţământului (5) şi diverse investiţii punctuale (complex sportiv, Aeroport şi locuinţe ANL). Sumele cerute de parlamentari au avut valori cuprinse între 11.000 euro şi circa 130 milioane euro, cu excepţia unor amendamente fanteziste gen celui propus de Ciuhodaru la autostradă (4 miliarde de euro). La nivel naţional, dintre cele 971 de amendamente depuse de către toţi parlamentarii, doar 27 au fost aprobate. În context, demn de precizat este că investiţiile iniţiale propuse de Guvern au fost confirmate în întregime de alianţa PSD-ALDE. Singurul proiect important al Iaşului care figurează în legea bugetului de stat constă în finalizarea lucrărilor la varianta de trafic greu a oraşului (circa 7 km), în acest sens fiind alocaţi 152 milioane lei.

 

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Mircea MANOLACHE - consilier județean PMP

Traficul rutier este oprit, marţi dimineaţa, pe autostrada A2, pe sensul de mers Bucureşti - Constanţa, între Drajna şi Feteşti, din cauza unui autoturism care a luat foc. Update: Traficul a fost reluat după circa 20 de minute.

Update Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei, traficul rutier a fost reluat pe autostrada A2 începând cu ora 8.50.

Circulaţia fusese oprită de la ora 8.30 pe sensul de mers Bucureşti - Constanţa, între Drajna şi Feteşti, din cauza unui autoturism care a luat foc, cel mai probabil din cauze tehnice.

Ştire iniţială Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei, traficul rutier este oprit între Drajna şi Feteşti din cauza unei maşini care a luat foc, cel mai probabil din cauze tehnice.

Poliţiştii recomandă şoferilor să reducă din timp viteza, iar celor care încheie coloanele de maşini să pună în funcţiune luminile de avarie, pentru a-i atenţiona pe cei ce se apropie din spate să frâneze din timp.

 

Sursa: mediafax.ro

Trei persoane au fost rănite, dintre care una este încarcerată, în urma unui accident produs la kilometrul 84 al Autostrăzii 2, traficul fiind deviat de la kilometrul 64, prin localitatea Lehliu, au declarat reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Accidentul s-a produs la kilometrul 84 al Autostrăzii Soarelui, după ce un autoturism a lovit o autoutilitară folosită pentru împrăştierea de material antiderapant, ce se deplasa pe banda de urgenţă, ulterior autoturismul fiind lovit de o altă maşină.

În urma accidentului, au rezultat trei victime, din care una este, la momentul transmiterii ştirii, încarcerată, au declarat reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

Traficul rutier este deviat de la kilometrul 64, prin localitatea Lehliu.

 

Sursa: mediafax.ro

Tot traseul pentru Autostrada Piteşti-Sibiu este avizat în acest moment, iar aceasta urmează să aibă aproximativ 123 de kilometri şi va costa 1,6 miliarde de euro, a anunţat marţi ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.

Autostrada va trece prin Piteşti-Băiculeşti-Curtea de Argeş-Ţigveni-Văleni-Racoviţă-Tălmaciu-Sibiu, iar licitaţiile pentru capetele tronsonului vor fi lansate în curând. Autostrada Piteşti-Sibiu ar urma să fie finalizată  în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan. Construirea acestei autostrăzi a fost cerută în stradă de mii de oameni, angajaţi ai uzinei Dacia şi ai firmelor prestatare, şi a fost criticată în trecut şi de fostul şef al Ford România, care s-a declarat nemulţumit de lipsa unei şosele de mare viteză pe această rută.
 
Autostrada Piteşti - Sibiu ar urma să treacă prin Băiculeşti, Curtea de Argeş, Ţigveni, Văleni, Racoviţă şi Tălmaciu, traseul fiind acum complet aprobat. În total, şoseaua se va întinde pe circa 123 de kilometri şi va costa 1,6 miliarde de euro. 
 
Traseul complet aprobat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va arăta în felul următor: 
 
 
Click pe imagine pentru a descărca versiunea pdf.
 
Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, de la km 0 la km 15+000, asigura legatura intre DN 7 (Defileul Vaii Oltului) prin continuarea autostrazii existente;
 
Secţiunea 2, Boiţa-Racoviţă de la km 15+000 la km 43+000, leagă localitatea Boiţa cu localitatea Racoviţă;
 
Secţiunea 3, Racoviţă-Văleni de la km 43+000 la km 72+000, asigura continuitatea   autostrazii prin Valea Baiasului făcând conexiunea dintre Defileul Oltului şi Defileul Văii Topologului;
 
Secţiunea 4, Văleni-Curtea de Argeş, de la km 72+000 la km 90+000 traversează Valea Topologului, face conexiunea cu localitatea Curtea de Argeş;
 
Secţiunea 5, Curtea de Argeş – Piteşti, de la km 90+000 to km 123+037, leagă localitatea Curtea de Argeş cu oraşul Piteşti şi autostrada existentă prin valea Argeşului;
 
Secţiunea 6, aceasta secţiune constă în reabilitarea a 14 km de Drum Naţional, respectiv DN 73C fiind drum de legătura între Nodul Rutier Tigveni şi Râmnicu Vâlcea, precum şi construcţia a 2,5 km de drum nou.
 
Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe a precizat că proiectele de infrastructură au avut grave probleme de calitate tocmai pentru că au fost depăşiri de costuri care au dus la litigii blocante, pentru că soluţiile tehnice de construcţie nu au fost adaptate condiţiilor din teren, dar şi pentru că studiile de fezabilitate nu au luat în calcul toate elementele geo-fizice şi nu au fost făcute în mod profesionist. 
 
În septembrie, Buşe a precizat că autostrada Piteşti - Sibiu ar urma să fie finalizată în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan, iar în 15 noiembrie vor fi terminate studiile de fezabilitate pentru trei loturi, inclusiv lotul 4 care era în întârziere: „Vrem să licităm lotul 1, 4 şi 5 pentru proiect tehnic şi acord de construcţie până la 30 noiembrie”, a spus Buşe.
 
El a adăugat atunci că în aprilie 2017 va fi finalizat studiul de fezabilitate, licitaţia urmând să fie lansată în mai 2017. Buşe a afirmat că, deşi Master Planul prevedea ca autostrada să fie finalizată în anul 2022, angajamentul CNADNR este să o termine în 2021, cu un an mai devreme.
 
Autostrada Piteşti - Sibiu este una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, inclusiv de către cea mai mare companie din România, Dacia, care este şi cel mai mare exportator la nivel naţional.
 
Mii de oameni au ieşit în stradă să ceară construirea Autostrăzii Piteşti-Sibiu
 
În aprilie 2015, aproximativ 7.000 de angajaţi ai uzinei Dacia, dar şi de la firme de componente auto au protestat joi, timp de o oră, în centrul oraşului Mioveni. Sindicaliştii au cerut începerea lucrărilor la autostrada Sibiu-Piteşti, pe care autorităţile au tot amânat-o. Este pentru a doua oară când angajaţii Dacia protestează din această cauză.
 
„Trecem printr-un moment foarte greu. Nu dorim să ajungem ca Oltchimul. Dacă autostrada nu va fi gata până în 2020, la Mioveni nu vor mai fi construite automobile”, au atras atenţia liderii de sindicat din uzina de la Mioveni care au spus că, din cauza infrastructurii precare, „suntem mai puţin competitivi". 
 
În replică, fostul premier Victor Ponta a declarat că dacă aceştia „o mai ţin în mitinguri, o să se mute producţia în Maroc”, el făcând atunci apel la raţiune din partea liderilor de sindicat, potrivit Mediafax.
 
Întrebat ce părere are despre protestul angajaţilor de la Dacia, nemulţumiţi că fabrica ar avea pierderi din cauză că autostrada Sibiu-Piteşti nu a fost construită, premierul a răspuns: „Hai să fim serioşi. Eu ştiu că sunt pe profit“. Premierul a făcut apel la liderii de sindicat de la Dacia să fie rezonabili, pentru că altfel compania îşi poate muta producţia în altă ţară.
 
Ford critică infrastructura din România
 
Şi fostul şef Ford România s-a arătat recent nemulţumit de lipsa autostrăzilor. Zoltan Brassai a criticat slaba dezvoltare a infrastructurii locale, care generează costuri suplimentare cu transportul maşinilor, îngreunează livrările, inclusiv pe cele ale furnizorilor, şi împiedică creşteri de producţie la uzină.
 
„Dacă am produce la capacitate în Craiova, ar intra 240 de camioane zilnic, şi ar ieşi 240 de camioane cu maşini. Nu se poate, nici pe drumuri, nici pe poduri, nici pe căile ferate. Dacă încărcăm un tren cu maşini, primul pod deja se dărâmă. Nu există infrastructura nici pentru furnizori nici pentru export. Vreţi să producem la maximum? Nu depinde de noi. Ar fi o aşteptare frumoasă ca Ford să construiască autostrăzi, dar nu putem face asta. Dacă ar pleca un camion la fiecare 5 minute, s-ar bloca toata Craiova!", a spus atunci Brassai.
 
Epopeea autostrăzii Sibiu-Piteşti
 
- În martie 2012 CNADNR a lansat licitaţia pentru actualizarea studiului de fezabilitate. Reprezentanţii CNADNR declarau că autostrada Sibiu-Piteşti ar putea fi gata în trei ani (2014-2016).
 
- În noiembrie 2012 CNADNR a anulat licitaţia pentru actualizarea SF-ului pentru Sibiu-Piteşti. Motivul anulării procedurii era costul prea mare al construcţiei autostrăzii. Cifrele vehiculate variau de la 3 miliarde de euro, până la 6 miliarde de euro. 
 
- Harta proiectelor prioritare de autostrăzi până în 2018 prezentată în decembrie 2013 de premierul Victor Ponta nu includea autostrada Sibiu-Piteşti. Motivul era costul prea mare, de 3,2 miliarde de euro, care rezulta din vechiul studiu de fezabilitate, elaborat în 2008 şi expirat în 2010. De menţionat că vechiul SF fusese elaborat înainte de stabilirea standardelor de cost pentru autostrăzi.
 
„(...) studiul iniţial presupunea o sumă mai mare decât toţi banii pe care îi are România în următorii şapte ani. Deci nu era fezabil, din păcate, şi nu putea fi susţinut. (...) Chiar dacă alocam toţi banii, toti cei 3 miliarde (de euro - n.r.), nu făceam nici autostrada şi nici nu mai făceam nimic în restul ţării", declara Ponta în decembrie 2013, referindu-se la autostrada Piteşti-Sibiu. 
 
„Pentru Vâlcea - Sibiu trebuie să refacem studiul de fezabilitate, pentru că cel iniţial prevedea o sumă uriaşă, vreo 6 miliarde şi nu avem", declara Victor Ponta, în decembrie 2013.
 
- În varianta iniţială a Master Planului de Transport, din octombrie 2014, autostrada Sibiu-Piteşti figura ca drum expres şi urma să se realizeze după 2021. Ulterior, ministrul Ioan Rus revine cu precizări. Sibiu-Piteşti va fi construită ca o “autostradă fazată”, adică va fi construit mai întâi ca drum expres, urmând să fie transformat ulterior în autostradă. Şi termenul a fost modificat. Construcţia urma să se facă în perioada 2014-2020, potrivit unor documente despre revizuirea Master Planului General de Transport.
 
- În ianuarie 2015, în urma presiunilor publice, în Master Plan se prevede ca Sibiu-Piteşti va fi construit direct ca autostradă.
 
- În februarie CNADNR a desemnat drept câştigător al contractului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate asocierea Spea Ingineria Europea S.A. Milano Italia Sucursala Bucureşti – Tecnic Consulting Engineering Romania SRL, însă rezultatul procedurii de atribuire a fost contestat.
 
- În februarie 2015 autostrada Sibiu - Piteşti apare pe locul doi ca prioritate în Master Planul de Transport
- Săptămâna trecută Sibiu-Piteşti este declarată "prioritate zero" în Master Planul de Transport şi în Strategia de implementare, după ce Ministerul Transporturilor şi-a însuşit observaţiile din partea Comisiei Europene. Mai mult, Ministerul Transporturilor promite începerea lucrărilor în 2017 şi finalizarea lor până în 2020.
 
- După finalizarea studiului de fezabilitate, compania de autostrăzi trebuie să facă o licitaţie pentru selectarea constructorului. Contractul va fi împărţit pe loturi, fiecare lot având câte un antreprenor.
 
Traian Băsescu a spus vineri la Iaşi, în cadrul vizitei sale prin care i-a lansat  pe candidaţii PMP Iaşi la parlamentare, că România are nevoie de infrastructură rutieră şi feroviară. Acesta a completat cu fapul că politicienii au stiut sa desenze pe hartă multe autostrăzi care nu sunt acceptate pentru a fi finanţate de către Uniunea Europeană : „Vreau să ştiţi care sunt priorităţile reale, cele acceptate de Uniunea Europeană. Sunt trei coridoare pan-europene prioritare. Putem discuta de alte autostrăzi şi căi ferate după ce le facem pe cele trei:coridorul IV Constanţa-Bucureşti-Nădlac, coridorul IX Giurgiu Bucureşti Albiţa şi coridorul VII Dunărea, care trebuie să fie navigabilă 365 de zile pe an, ca să nu se împotmolească navele fluviale când este secetă. Orice altceva vă vând politicienii este o poveste, o minciună”.
 
Fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, a dorit sa le spuna membrilor PMP si că: „dincolo de ceea ce aud de la politicieni, cum vor ei să lege prin munţi Moldova de Ardeal, prima prioritate după coridorul Constanţa-Bucureşti-Nădlac este coridorul Giurgiu-Bucureşti-Albiţa”.
 
Afalt si el vineri la Iasi,Premierul Dacian Cioloş a anuntat că autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş reprezintă o prioritate şi că guvernul pregăteşte lansarea proiectului până la finalul acestui mandat.

Reprezentanții tuturor partidelor politice din Iași, mai puțin cei ai PSD care au refuzat participarea, au dezbătut aseară, la Camera de Comerț, situația proiectului Autostrăzii Iași- Târgu Mureș și modul în care politicienii ieșeni îl pot susține.

PNL a  fost reprezentat de Marius Bodea și Dumitru Oprea în calitate de candidați eligibili pe listele pentru Parlament, împreună cu o serie de alți membri importanți ai partidului.

”Voi activa în cadrul Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților, dar am capacitatea de a prelua și Ministerul Transportului, evident, acest lucru va depinde și de decizia viitorului prim-ministru. Prioritatea mea absolută va fi, din oricare dintre aceste două poziții, promovarea proiectului Autostrăzii Unirii. Este inadmisibil ca la 100 de ani de la Marea Unire, România să nu fie încă unită între regiunile sale” a declarat Marius Bodea. Acesta a îndemnat toți politicienii care reprezintă Iașul să facă front comun pentru promovarea acestui proiect.

Marius Bodea a prezentat și motivele pentru care Autostrada ce ar urma să lege Moldova de Ardeal este vitală pentru Iași și pentru cei cinci milioane de locuitorii ai regiunii de nord-est. Investițiile străine directe în Moldova reprezintă doar 3% din totalul pe țară, regiunea Nord-Est are cel mai mic număr de ”unități de afaceri” raportat la numărul de locuitori și cea mai mare rată de ”deprivare materială severă”, 38% din populație, ceea ce face din Molodva cea mai săracă regiune din UE.

„Autostrada va aduce o creștere economică a zonei de 10-15 % și investiții de 6-8 miliarde de euro.Pe de altă parte, riscul nerealizării acestui proiect este imens. Moldova, nord-estul Ardealului și Republica Molodva vor fi condamnate la izolare și sărăcie pentru cel puțin încă 20 de ani. 90% din investițiile în infrastructură se vor realiza în sud-vestul Transilvaniei și în Muntenia, în timp ce în Moldova vor fi doar 10%.” a declarat Marius Bodea. 

Pregătirile din 2016 şi stadiile avansate în care se află lucrările pe mai multe şantiere ne permit să spunem că 2017 va fi cel mai bun an pentru autostrăzi, a declarat directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), într-un interviu pentru MEDIAFAX.

Cătălin Homor mai arată că în programul de deszăpeziri au intervenit mai multe noutăţi. În primul rând, programul acoperă cinci ierni şi contractele încheiate până în prezent asigură atât lucrările, cât şi materialul antiderapant, iar în al doilea rând – datorită modului de repartizare a contractelor – nu va mai fi posibilă practica atribuirii „la urgenţă” a unor lucrări în regiunile neacoperite. „La deszăpeziri, şi nu numai”, precizează directorul general al CNAIR.

Mai sunt noutăţi şi în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură care vor fi licitate în perioada imediat următoare, dar şi faptul că atât CNAIR, ca unitate centrală, cât şi Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri vor face angajări de personal, pentru realizarea lucrărilor pe care CNAIR le va executa în regie proprie.

Redăm, în continuare, interviul acordat de Cătălin Homor pentru MEDIAFAX.

Rep: Domnule director, în ce stadiu sunt acum pregătirile pentru iarnă – de fapt, pentru următoarele ierni – la autostrăzi şi la drumurile naţionale?

Cătălin Homor: Înainte să ajung în această companie, tot auzeam că iarna iar ne ia prin surprindere... Dar în fiecare an ştim orientativ cam când vine iarna, de obicei apare în decembrie şi ne lasă în martie. Pentru a nu ajunge din nou în aceeaşi situaţie, am decis ca toate procedurile de achiziţie să plece din timp, pe principil „vara sanie şi iarna car”. În luna mai au plecat toate procedurile de achiziţie au fost transmise în SEAP (n.n. – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) şi gândirea noastră de atunci a fost să avem timpul necesar ca fiecare procedură în parte să o putem repeta cel puţin o dată, să avem timp ca fiecare licitaţie să poată fi susţinută de cel puţin două ori. Acea „regie” pe care am intuit-o la începutul anului se desfăşoară acum exact cum ne-am gândit la vremea respectivă, nu ne ia nimic prin surprindere. Filozofia a fost să lansăm acorduri-cadru pe patru ani, şi anume să creăm atractivitate în piaţă, să avem cât mai mulţi operatori economici interesaţi, să creăm concurenţă şi să avem în final cât mai multe contracte semnate. În această perioadă avem semnate în jur de 70% din contracte (încă o dată: acorduri-cadru, pe patru ani), o parte dintre ele sunt în contestaţii, cele din contestaţii vor fi unele date în favoarea Companiei şi vor fi semnate, altele probabil că vor mai dura şi în luna noiembrie. Deci 70% din volumul total necesar de deszăpezire este acoperit cu contracte. Dar gândirea de la începutul anului a fost că indiferent de ce se întâmplă şi de câte contestaţii vor fi semnate (dacă vor fi semnate peste 50%), având în vedere că avem acorduri-cadru pe patru ani şi având – să zicem – două regiuni alăturate, pentru una s-a semnat acordul-cadru, iar pentru cealaltă nu; într-un astfel de caz, fiind acorduri cu cantităţi estimate pentru patru ani, oricând acel contract se poate extinde şi acoperi zona pentru care – într-o situaţie excepţională – se va întâmpla să nu fie semnat acordul-cadru până atunci. Dar, ţinând cont de evoluţia procedurilor de achiziţie, eu spun că vor fi toate regiunile acoperite cu contracte. Dacă astăzi vine un cod galben-portocaliu de ninsoare în toată ţara, avem contracte semnate să acţionăm unitar, uniform, în toată ţara.

Continuarea interviului pe mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« December 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31