Trei persoane au fost rănite, dintre care una este încarcerată, în urma unui accident produs la kilometrul 84 al Autostrăzii 2, traficul fiind deviat de la kilometrul 64, prin localitatea Lehliu, au declarat reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Accidentul s-a produs la kilometrul 84 al Autostrăzii Soarelui, după ce un autoturism a lovit o autoutilitară folosită pentru împrăştierea de material antiderapant, ce se deplasa pe banda de urgenţă, ulterior autoturismul fiind lovit de o altă maşină.

În urma accidentului, au rezultat trei victime, din care una este, la momentul transmiterii ştirii, încarcerată, au declarat reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

Traficul rutier este deviat de la kilometrul 64, prin localitatea Lehliu.

 

Sursa: mediafax.ro

Tot traseul pentru Autostrada Piteşti-Sibiu este avizat în acest moment, iar aceasta urmează să aibă aproximativ 123 de kilometri şi va costa 1,6 miliarde de euro, a anunţat marţi ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.

Autostrada va trece prin Piteşti-Băiculeşti-Curtea de Argeş-Ţigveni-Văleni-Racoviţă-Tălmaciu-Sibiu, iar licitaţiile pentru capetele tronsonului vor fi lansate în curând. Autostrada Piteşti-Sibiu ar urma să fie finalizată  în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan. Construirea acestei autostrăzi a fost cerută în stradă de mii de oameni, angajaţi ai uzinei Dacia şi ai firmelor prestatare, şi a fost criticată în trecut şi de fostul şef al Ford România, care s-a declarat nemulţumit de lipsa unei şosele de mare viteză pe această rută.
 
Autostrada Piteşti - Sibiu ar urma să treacă prin Băiculeşti, Curtea de Argeş, Ţigveni, Văleni, Racoviţă şi Tălmaciu, traseul fiind acum complet aprobat. În total, şoseaua se va întinde pe circa 123 de kilometri şi va costa 1,6 miliarde de euro. 
 
Traseul complet aprobat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va arăta în felul următor: 
 
 
Click pe imagine pentru a descărca versiunea pdf.
 
Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, de la km 0 la km 15+000, asigura legatura intre DN 7 (Defileul Vaii Oltului) prin continuarea autostrazii existente;
 
Secţiunea 2, Boiţa-Racoviţă de la km 15+000 la km 43+000, leagă localitatea Boiţa cu localitatea Racoviţă;
 
Secţiunea 3, Racoviţă-Văleni de la km 43+000 la km 72+000, asigura continuitatea   autostrazii prin Valea Baiasului făcând conexiunea dintre Defileul Oltului şi Defileul Văii Topologului;
 
Secţiunea 4, Văleni-Curtea de Argeş, de la km 72+000 la km 90+000 traversează Valea Topologului, face conexiunea cu localitatea Curtea de Argeş;
 
Secţiunea 5, Curtea de Argeş – Piteşti, de la km 90+000 to km 123+037, leagă localitatea Curtea de Argeş cu oraşul Piteşti şi autostrada existentă prin valea Argeşului;
 
Secţiunea 6, aceasta secţiune constă în reabilitarea a 14 km de Drum Naţional, respectiv DN 73C fiind drum de legătura între Nodul Rutier Tigveni şi Râmnicu Vâlcea, precum şi construcţia a 2,5 km de drum nou.
 
Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe a precizat că proiectele de infrastructură au avut grave probleme de calitate tocmai pentru că au fost depăşiri de costuri care au dus la litigii blocante, pentru că soluţiile tehnice de construcţie nu au fost adaptate condiţiilor din teren, dar şi pentru că studiile de fezabilitate nu au luat în calcul toate elementele geo-fizice şi nu au fost făcute în mod profesionist. 
 
În septembrie, Buşe a precizat că autostrada Piteşti - Sibiu ar urma să fie finalizată în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan, iar în 15 noiembrie vor fi terminate studiile de fezabilitate pentru trei loturi, inclusiv lotul 4 care era în întârziere: „Vrem să licităm lotul 1, 4 şi 5 pentru proiect tehnic şi acord de construcţie până la 30 noiembrie”, a spus Buşe.
 
El a adăugat atunci că în aprilie 2017 va fi finalizat studiul de fezabilitate, licitaţia urmând să fie lansată în mai 2017. Buşe a afirmat că, deşi Master Planul prevedea ca autostrada să fie finalizată în anul 2022, angajamentul CNADNR este să o termine în 2021, cu un an mai devreme.
 
Autostrada Piteşti - Sibiu este una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, inclusiv de către cea mai mare companie din România, Dacia, care este şi cel mai mare exportator la nivel naţional.
 
Mii de oameni au ieşit în stradă să ceară construirea Autostrăzii Piteşti-Sibiu
 
În aprilie 2015, aproximativ 7.000 de angajaţi ai uzinei Dacia, dar şi de la firme de componente auto au protestat joi, timp de o oră, în centrul oraşului Mioveni. Sindicaliştii au cerut începerea lucrărilor la autostrada Sibiu-Piteşti, pe care autorităţile au tot amânat-o. Este pentru a doua oară când angajaţii Dacia protestează din această cauză.
 
„Trecem printr-un moment foarte greu. Nu dorim să ajungem ca Oltchimul. Dacă autostrada nu va fi gata până în 2020, la Mioveni nu vor mai fi construite automobile”, au atras atenţia liderii de sindicat din uzina de la Mioveni care au spus că, din cauza infrastructurii precare, „suntem mai puţin competitivi". 
 
În replică, fostul premier Victor Ponta a declarat că dacă aceştia „o mai ţin în mitinguri, o să se mute producţia în Maroc”, el făcând atunci apel la raţiune din partea liderilor de sindicat, potrivit Mediafax.
 
Întrebat ce părere are despre protestul angajaţilor de la Dacia, nemulţumiţi că fabrica ar avea pierderi din cauză că autostrada Sibiu-Piteşti nu a fost construită, premierul a răspuns: „Hai să fim serioşi. Eu ştiu că sunt pe profit“. Premierul a făcut apel la liderii de sindicat de la Dacia să fie rezonabili, pentru că altfel compania îşi poate muta producţia în altă ţară.
 
Ford critică infrastructura din România
 
Şi fostul şef Ford România s-a arătat recent nemulţumit de lipsa autostrăzilor. Zoltan Brassai a criticat slaba dezvoltare a infrastructurii locale, care generează costuri suplimentare cu transportul maşinilor, îngreunează livrările, inclusiv pe cele ale furnizorilor, şi împiedică creşteri de producţie la uzină.
 
„Dacă am produce la capacitate în Craiova, ar intra 240 de camioane zilnic, şi ar ieşi 240 de camioane cu maşini. Nu se poate, nici pe drumuri, nici pe poduri, nici pe căile ferate. Dacă încărcăm un tren cu maşini, primul pod deja se dărâmă. Nu există infrastructura nici pentru furnizori nici pentru export. Vreţi să producem la maximum? Nu depinde de noi. Ar fi o aşteptare frumoasă ca Ford să construiască autostrăzi, dar nu putem face asta. Dacă ar pleca un camion la fiecare 5 minute, s-ar bloca toata Craiova!", a spus atunci Brassai.
 
Epopeea autostrăzii Sibiu-Piteşti
 
- În martie 2012 CNADNR a lansat licitaţia pentru actualizarea studiului de fezabilitate. Reprezentanţii CNADNR declarau că autostrada Sibiu-Piteşti ar putea fi gata în trei ani (2014-2016).
 
- În noiembrie 2012 CNADNR a anulat licitaţia pentru actualizarea SF-ului pentru Sibiu-Piteşti. Motivul anulării procedurii era costul prea mare al construcţiei autostrăzii. Cifrele vehiculate variau de la 3 miliarde de euro, până la 6 miliarde de euro. 
 
- Harta proiectelor prioritare de autostrăzi până în 2018 prezentată în decembrie 2013 de premierul Victor Ponta nu includea autostrada Sibiu-Piteşti. Motivul era costul prea mare, de 3,2 miliarde de euro, care rezulta din vechiul studiu de fezabilitate, elaborat în 2008 şi expirat în 2010. De menţionat că vechiul SF fusese elaborat înainte de stabilirea standardelor de cost pentru autostrăzi.
 
„(...) studiul iniţial presupunea o sumă mai mare decât toţi banii pe care îi are România în următorii şapte ani. Deci nu era fezabil, din păcate, şi nu putea fi susţinut. (...) Chiar dacă alocam toţi banii, toti cei 3 miliarde (de euro - n.r.), nu făceam nici autostrada şi nici nu mai făceam nimic în restul ţării", declara Ponta în decembrie 2013, referindu-se la autostrada Piteşti-Sibiu. 
 
„Pentru Vâlcea - Sibiu trebuie să refacem studiul de fezabilitate, pentru că cel iniţial prevedea o sumă uriaşă, vreo 6 miliarde şi nu avem", declara Victor Ponta, în decembrie 2013.
 
- În varianta iniţială a Master Planului de Transport, din octombrie 2014, autostrada Sibiu-Piteşti figura ca drum expres şi urma să se realizeze după 2021. Ulterior, ministrul Ioan Rus revine cu precizări. Sibiu-Piteşti va fi construită ca o “autostradă fazată”, adică va fi construit mai întâi ca drum expres, urmând să fie transformat ulterior în autostradă. Şi termenul a fost modificat. Construcţia urma să se facă în perioada 2014-2020, potrivit unor documente despre revizuirea Master Planului General de Transport.
 
- În ianuarie 2015, în urma presiunilor publice, în Master Plan se prevede ca Sibiu-Piteşti va fi construit direct ca autostradă.
 
- În februarie CNADNR a desemnat drept câştigător al contractului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate asocierea Spea Ingineria Europea S.A. Milano Italia Sucursala Bucureşti – Tecnic Consulting Engineering Romania SRL, însă rezultatul procedurii de atribuire a fost contestat.
 
- În februarie 2015 autostrada Sibiu - Piteşti apare pe locul doi ca prioritate în Master Planul de Transport
- Săptămâna trecută Sibiu-Piteşti este declarată "prioritate zero" în Master Planul de Transport şi în Strategia de implementare, după ce Ministerul Transporturilor şi-a însuşit observaţiile din partea Comisiei Europene. Mai mult, Ministerul Transporturilor promite începerea lucrărilor în 2017 şi finalizarea lor până în 2020.
 
- După finalizarea studiului de fezabilitate, compania de autostrăzi trebuie să facă o licitaţie pentru selectarea constructorului. Contractul va fi împărţit pe loturi, fiecare lot având câte un antreprenor.
 
Traian Băsescu a spus vineri la Iaşi, în cadrul vizitei sale prin care i-a lansat  pe candidaţii PMP Iaşi la parlamentare, că România are nevoie de infrastructură rutieră şi feroviară. Acesta a completat cu fapul că politicienii au stiut sa desenze pe hartă multe autostrăzi care nu sunt acceptate pentru a fi finanţate de către Uniunea Europeană : „Vreau să ştiţi care sunt priorităţile reale, cele acceptate de Uniunea Europeană. Sunt trei coridoare pan-europene prioritare. Putem discuta de alte autostrăzi şi căi ferate după ce le facem pe cele trei:coridorul IV Constanţa-Bucureşti-Nădlac, coridorul IX Giurgiu Bucureşti Albiţa şi coridorul VII Dunărea, care trebuie să fie navigabilă 365 de zile pe an, ca să nu se împotmolească navele fluviale când este secetă. Orice altceva vă vând politicienii este o poveste, o minciună”.
 
Fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, a dorit sa le spuna membrilor PMP si că: „dincolo de ceea ce aud de la politicieni, cum vor ei să lege prin munţi Moldova de Ardeal, prima prioritate după coridorul Constanţa-Bucureşti-Nădlac este coridorul Giurgiu-Bucureşti-Albiţa”.
 
Afalt si el vineri la Iasi,Premierul Dacian Cioloş a anuntat că autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş reprezintă o prioritate şi că guvernul pregăteşte lansarea proiectului până la finalul acestui mandat.

Reprezentanții tuturor partidelor politice din Iași, mai puțin cei ai PSD care au refuzat participarea, au dezbătut aseară, la Camera de Comerț, situația proiectului Autostrăzii Iași- Târgu Mureș și modul în care politicienii ieșeni îl pot susține.

PNL a  fost reprezentat de Marius Bodea și Dumitru Oprea în calitate de candidați eligibili pe listele pentru Parlament, împreună cu o serie de alți membri importanți ai partidului.

”Voi activa în cadrul Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților, dar am capacitatea de a prelua și Ministerul Transportului, evident, acest lucru va depinde și de decizia viitorului prim-ministru. Prioritatea mea absolută va fi, din oricare dintre aceste două poziții, promovarea proiectului Autostrăzii Unirii. Este inadmisibil ca la 100 de ani de la Marea Unire, România să nu fie încă unită între regiunile sale” a declarat Marius Bodea. Acesta a îndemnat toți politicienii care reprezintă Iașul să facă front comun pentru promovarea acestui proiect.

Marius Bodea a prezentat și motivele pentru care Autostrada ce ar urma să lege Moldova de Ardeal este vitală pentru Iași și pentru cei cinci milioane de locuitorii ai regiunii de nord-est. Investițiile străine directe în Moldova reprezintă doar 3% din totalul pe țară, regiunea Nord-Est are cel mai mic număr de ”unități de afaceri” raportat la numărul de locuitori și cea mai mare rată de ”deprivare materială severă”, 38% din populație, ceea ce face din Molodva cea mai săracă regiune din UE.

„Autostrada va aduce o creștere economică a zonei de 10-15 % și investiții de 6-8 miliarde de euro.Pe de altă parte, riscul nerealizării acestui proiect este imens. Moldova, nord-estul Ardealului și Republica Molodva vor fi condamnate la izolare și sărăcie pentru cel puțin încă 20 de ani. 90% din investițiile în infrastructură se vor realiza în sud-vestul Transilvaniei și în Muntenia, în timp ce în Moldova vor fi doar 10%.” a declarat Marius Bodea. 

Pregătirile din 2016 şi stadiile avansate în care se află lucrările pe mai multe şantiere ne permit să spunem că 2017 va fi cel mai bun an pentru autostrăzi, a declarat directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), într-un interviu pentru MEDIAFAX.

Cătălin Homor mai arată că în programul de deszăpeziri au intervenit mai multe noutăţi. În primul rând, programul acoperă cinci ierni şi contractele încheiate până în prezent asigură atât lucrările, cât şi materialul antiderapant, iar în al doilea rând – datorită modului de repartizare a contractelor – nu va mai fi posibilă practica atribuirii „la urgenţă” a unor lucrări în regiunile neacoperite. „La deszăpeziri, şi nu numai”, precizează directorul general al CNAIR.

Mai sunt noutăţi şi în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură care vor fi licitate în perioada imediat următoare, dar şi faptul că atât CNAIR, ca unitate centrală, cât şi Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri vor face angajări de personal, pentru realizarea lucrărilor pe care CNAIR le va executa în regie proprie.

Redăm, în continuare, interviul acordat de Cătălin Homor pentru MEDIAFAX.

Rep: Domnule director, în ce stadiu sunt acum pregătirile pentru iarnă – de fapt, pentru următoarele ierni – la autostrăzi şi la drumurile naţionale?

Cătălin Homor: Înainte să ajung în această companie, tot auzeam că iarna iar ne ia prin surprindere... Dar în fiecare an ştim orientativ cam când vine iarna, de obicei apare în decembrie şi ne lasă în martie. Pentru a nu ajunge din nou în aceeaşi situaţie, am decis ca toate procedurile de achiziţie să plece din timp, pe principil „vara sanie şi iarna car”. În luna mai au plecat toate procedurile de achiziţie au fost transmise în SEAP (n.n. – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) şi gândirea noastră de atunci a fost să avem timpul necesar ca fiecare procedură în parte să o putem repeta cel puţin o dată, să avem timp ca fiecare licitaţie să poată fi susţinută de cel puţin două ori. Acea „regie” pe care am intuit-o la începutul anului se desfăşoară acum exact cum ne-am gândit la vremea respectivă, nu ne ia nimic prin surprindere. Filozofia a fost să lansăm acorduri-cadru pe patru ani, şi anume să creăm atractivitate în piaţă, să avem cât mai mulţi operatori economici interesaţi, să creăm concurenţă şi să avem în final cât mai multe contracte semnate. În această perioadă avem semnate în jur de 70% din contracte (încă o dată: acorduri-cadru, pe patru ani), o parte dintre ele sunt în contestaţii, cele din contestaţii vor fi unele date în favoarea Companiei şi vor fi semnate, altele probabil că vor mai dura şi în luna noiembrie. Deci 70% din volumul total necesar de deszăpezire este acoperit cu contracte. Dar gândirea de la începutul anului a fost că indiferent de ce se întâmplă şi de câte contestaţii vor fi semnate (dacă vor fi semnate peste 50%), având în vedere că avem acorduri-cadru pe patru ani şi având – să zicem – două regiuni alăturate, pentru una s-a semnat acordul-cadru, iar pentru cealaltă nu; într-un astfel de caz, fiind acorduri cu cantităţi estimate pentru patru ani, oricând acel contract se poate extinde şi acoperi zona pentru care – într-o situaţie excepţională – se va întâmpla să nu fie semnat acordul-cadru până atunci. Dar, ţinând cont de evoluţia procedurilor de achiziţie, eu spun că vor fi toate regiunile acoperite cu contracte. Dacă astăzi vine un cod galben-portocaliu de ninsoare în toată ţara, avem contracte semnate să acţionăm unitar, uniform, în toată ţara.

Continuarea interviului pe mediafax.ro

Încă un accident, în care au fost implicate două maşini, a avut loc miercuri dimineaţa, pe Autostrada Soarelui, sensul de mers către Constanţa, în urma acestuia două persoane având nevoie de îngrijiri medicale, anunţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti- Ilfov.

Accidentul a avut loc la km 21, sensul de mers către Constanţa, din cauza poleiului. În urma coliziunii, două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Una dintre ele a fost preluată de elicopterul SMURD şi transportată la Spitalul Floreasca din Capitală, anunţă ISU Bucureşti Ilfov.

Cea de-a doua victimă a fost preluată de o ambulanţă şi adusă la Spitalul Pantelimon.

Accidentul s-a produs la scurt timp după ce 22 de persoane au fost evaluate de medici, dintre care patru transportate la spitale, în urma unui carambol în care au fost implicate 17 maşini pe Autostrada Soarelui, "Este vorba de un accident pe ambele sensuri în zona Glina, 10 maşini pe sensul spre Constanţa, 7 pe sensul spre Bucureşti. Colegii au evaluat 22 de persoane, din care patru urmează să fie duse la spital sau sunt în curs să fie transportate la spitale. Din cele patru o singură persoană are factură la unul din membrele superioare. Nu sunt cazuri critice", a declarat, marţi dimineaţă, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI, Raed Arafat.

Accidentul s-a produs din cauza neadaptării vitezei la condiţiile unui carosabil acoperit cu polei.

Sursa: mediafax.ro

Traficul rutier se desfăşoară îngreunat pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa din cauza ceţii dense, în unele zone vizibilitatea fiind sub 50 de metri, potrivit Centrului Infotrafic al IGPR.

Centrul Infotrafic a anunţat că, din cauza ceţii dense, traficul rutier pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa se desfăşoară îngreunat.

Între kilometrii 12 şi 65, vizibilitatea este redusă - pe alocuri - sub 50 de metri.

Şoferii sunt sfătuiţi să reducă viteza, să mărească distanţa în mers şi să folosească luminile. Totodată, poliţiştii sfătuiesc participanţii la trafic să nu oprească pe benzile de circulaţie şi pe banda de urgenţă, iar în cazul unei pene sau a unei defecţiuni tehnice să pornească luminile de avarie, să se echipeze cu vesta reflectorizantă, să scoată pasagerii din maşină în afara părţii carosabile şi să amplaseze triunghiurile reflectorizante, unul după celălalt, la distanţe mai mari.

Sursa: mediafax.ro

Ministerul Transporturilor şi CNAIR au iniţiat procedura de achiziţia publică pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi elaborarea proiectului tehnic pentru autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni (134 km), care va lega România de Republica Moldova.

Documentaţia de atribuire a fost transmisă la ANAP, care are un termen de 10 zile lucrătoare pentru verificarea acesteia, arată un comunicat al ministerului.

Regiunea Moldovei va fi conectată cu Muntenia prin drumurile de mare viteză: Ploieşti – Buzău (65 km); Buzău – Focşani (81 km); Focşani – Bacău (109 km); Bacău – Paşcani (81 km).

În acest moment, a fost demarată deja achiziţia contractelor de elaborare a studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru aceste drumuri.

În plus, a fost ridicată suspendarea şi în cazul contractului de revizuire a studiului de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş – Ditrău. De asemenea, tronsonul Ditrău – Târgu Neamţ (care va lega zona Moldovei de Transilvania) va fi supus procedurii de achiziţie publică până la sfârşitul lunii noiembrie 2016.

Alte două proiecte care vor fi demarate pentru îmbunătăţirea infrastructurii în zonă sunt şi varianta ocolitoare a Municipiului Bârlad şi varianta ocolitoare a Municipiului Suceava.

Toate aceste proiecte vor fi licitate pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi autorizaţie de construcţie astfel încât proiectantul să aleagă o soluţie cât mai bună fără să ţină cont de eventualele constrângeri, precum adoptarea unor soluţii tehnice ieftine, din partea antreprenorului.

Sursa: mediafax.ro

24 de victime sunt internate în continuare în spitale în urma accidentului produs sâmbătă dimineaţa pe A2, au anunţat luni reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Patru dintre victimele accidentului produs pe Autostrada Soarelui se află internate la Spitalul Floreasca, alte şase sunt sub supraveghere medicală la Spitalul Bagdasar Arseni, patru la Spitalul Elias, iar câte trei pacienţi la spitalele Pantelimon, Universitar şi Sf. Ioan. O singură persoană a rămas internată la Spitalul din Călăraşi, transmit reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Din primele cercetări, a rezultat că principalele cauze ale accidentului în lanţ au fost viteza neadaptată condiţiilor meteo şi nepăstrarea distanţei corespunzătoare faţă de autovehicului din faţă.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară a deschis dosar penal în cazul acestui accident, iar încadrarea este de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, urmând ca în urma anchetei procurorii să stabilească persoana sau persoanele care se fac vinovate de producerea coliziunii.

În carambolul produs sâmbătă dimineaţă, la kilometrul 67 al Autostrăzii Soarelui, pe sensul de mers către Constanţa, patru persoane şi-au pierdut viaţa, 36 au fost rănite, iar 29 de vehicule au fost avariate, acesta fiind considerat cel mai grav accident rutier, din punct de vedere al numărului maşinilor implicate, care a avut loc în România.

Sursa: mediafax.ro

13 răniţi în carambolul produs pe Autostrada Soarelui au fost transportaţi, până la momentul transmiterii ştirii, la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, nouă victime au ajuns la Spitalul Floreasca, iar alte cinci, la Spitalul Pantelimon, potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii.

Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că 13 răniţi în carambolul produs pe Autostrada Soarelui au fost transportaţi, până la momentul transmiterii ştirii, la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, nouă victime au ajuns la Spitalul Floreasca, iar alte cinci primesc îngrijiri la Spitalul Pantelimon. Alte cinci victime au fost transportate la Spitalul Universitar, patru răniţi au ajuns la Spitalul Elias, trei la Spitalul Sfântul Ioan şi alţi doi la Spitalul Grigore Alexandrescu.

Iniţial, potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Călăraşi, Ovidiu Tătăranu, se înregistrau în total, 60 de victime în urma accidentului în lanţ de pe Autostrada Soarelui, dintre care trei persoane au decedat, 41 au fost rănite, iar 16 nu au avut nicio leziune şi au refuzat transportul la spital.

În primă fază, 15 răniţi au fost transportaţi la spitalul din Lehliu, o parte dintre aceştia fiind însă redirecţionaţi către unităţi medicale din Capitală. Nouă persoane erau încarcerate în momentul în care salvatorii au ajuns la locul accidentului, potrivit ISU Călăraşi.

În total, 60 de victime au rezultat în urma accidentului în lanţ de pe Autostrada Soarelui, dintre care trei persoane au decedat, 41 au fost rănite, iar 16 nu au avut nicio leziune şi au refuzat transportul la spital, potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Călăraşi, Ovidiu Tătăranu.

În primă fază, 15 răniţi au fost transportaţi la spitalul din Lehliu, o parte dintre aceştia urmând a fi redirecţionaţi către unităţi medicale din Capitală. Nouă persoane erau încarcerate în momentul în care salvatorii au ajuns la locul accidentului, potrivit ISU Călăraşi.

Accident în lanţ pe Autostrada Soarelui. Raed Arafat: 3 morţi, 36 de răniţi, 15 maşini implicate. ISU a activat planul roşu

Un accident în lanţ s-a produs, sâmbătă dimineaţă, în dreptul kilometrului 67 al Autostrăzii 2 Bucureşti – Constanţa, trei persoane decedând, alte 36 de persoane fiind rănite, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a activat planul roşu de intervenţie, potrivit ISU Călăraşi.

Raed Arafat: Trei persoane au murit în carambolul de pe Autostrada Soarelui, alte 36 au fost rănite

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne, Raed Arafat, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că bilanţul accidentului în lanţ produs, sâmbătă dimineaţă, pe Autostrada Soarelui a fost revizuit la trei morţi, datele iniţiale indicând patru persoane decedate.

"Fiind o situaţie în dinamică, iniţial am primit informaţia că sunt patru persoane decedate, ulterior a fost reactualizată cifra. În acest moment, sunt 36 de răniţi şi trei persoane decedate. Cifra asta poate să fie schimbată însă deoarece intervenţia la faţa locului continuă", a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne (MAI).

Raed Arafat a mai precizat, pentru MEDIAFAX, că rudele sau cei care vor să afle date despre starea răniţilor din accidentul de pe Autostrada Soarelui pot suna la numerele de telefon: 0212648516 şi 0212648515.

"Astăzi 05.11.2016, în jurul orei 8.42, pe Autostrada 2, la kilometrul 67, sensul de deplasare către Constanţa, din cauza ceţii dense, s-a produs un accident în care au fost implicate circa 15 autovehicule. Din primele date a reieşit că accidentul s-a soldat cu aproximativ 20 victime, dintre care patru decedate. Echipajele de rutieră din cadrul BAMS, BPR şi IPJ Călăraşi asigura salvarea de vieţi, măsuri la faţa locului, fluidizarea circulaţiei pe rute ocolitoare. Recomandăm conducătorilor auto să respecte indicaţiile poliţiştilor", au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Datele iniţiale indicau două persoane decedate.

"Doi oameni încarceraţi, două persoane încarcerate şi mai mult de 10 persoane rănite. Se intervine acum cu forţe de la ISU Călăraşi, autospeciale SMURD, Serviciul de Ambulanţă Judeţean intervine cu şapte autospeciale, sunt autospeciale de descarcerare. Cel mai probabil, carambolul s-a produs din cauza ceţii", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ovidiu Tătăranu de la ISU Călăraşi.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a precizat că este vorba de 20 de victime.

"Ultima raportare vorbeşte de doi decedaţi, ultima estimare este la 20 de victime. Au fost mobilizate Ialomiţa, Călăraşi şi Bucureşti. Deplasarea este îngreunată de ceaţă, tocmai ceaţa a cauzat accidentul, din ce am primit ca informare. Nu se ia în calcul trimiterea unui elicopter pentru că este ceaţă", a declarat Raed Arafat.

Traficul rutier este întrerupt pe sensul de mers către Constanţa, la kilometrul 67.

 

Sursa: mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« October 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31