Displaying items by tag: TRADITIE

CREDINȚĂ ȘI TRADIȚIE

Invitat: pr. Mihai MĂRGINEANU - paroh Biserica TOMA COZMA

Vine primavara!? Ziua de 1 martie ar trebui sa anunte venirea primaverii insa anul acesta vestitorii sunt doar martisoarele pentru ca afara este un ger napraznic. Insa mestesugarii nu tin cont de acest lucru si luni de zile au lucrat la cele mai frumoase martisoare. Acestea sunt simboluri care aduc noroc si bunastare celor care le poarta. Ce traditii si obiceiuri se respecta de 1 Martie, vedeti in cele ce urmeaza.

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

Au lăsat bâtele acasa și au ieșit în sat unde au dansat pe muzică de fanfară. Bătaia tradițională de la Ruginoasa devine, încet încet, o amintire.

Traditionala bataie de la Ruginoasa trebuie sa se desfasoare fara niciun incident.Asta isi propun autoritatile, care au discutat pe aceasta tema cu mai bine de o saptamana inaintea evernimentului.Prefectul Iasului spune ca este normal ca traditia sa se respecte, dar numai cu respectarea cadrului legal, adica fara persoane lovite si fara incaierari generale, asa cum s-a mai intamplat de-a lungul anilor.

Cei mai buni chitaristi amatori din tara vin la Iasi. Guitar Fest este un concurs unic in tara destinat pasionatilor de chitarism care doresc sa isi testeze performantele artistice. Organizatorii au pregatit recitaluri de chitara clasica, electrica, bass si o lansare de carte dedicata artistilor. Participarea este gratuita, atat pentru participanti cat si pentru iesenii care vor lua parte la eveniment.

Creatoarea de modă Tory Burch i-a supărat pe internauţi pentru că a uitat să indice că sumanul românesc i-a folosit drept inspiraţie pentru una dintre hainele recent lansate. Mai mult, haina realizată de designer ar fi o replică a sumanului expus la The Metropolitan Museum of Art, New York

Sesizarea a fost făcută de comunitatea „La Blouse Roumaine”, care promoveaza artiștii locali și motivele autentice. Ulterior, pagina de Facebook a creatoarei a fost invadată de comentariile românilor, care îi cer să recunoască furtul.

Haina lui Tory Burch seamană izbitor cu un suman românesc de la început de secol XX, expus în The Metropolitan Museum of Art, de la New York.

La câteva ore după sesizare, creatoarea de modă a adăugat pe pagina de Facebook un comentariu în care amintește că haina este într-adevăr inspirată de o piesă de vestimentație românească.

Sursa: digi24

Ciprian Coc, un maramureşean pasionat de etnografie a strămutat o casă care stătea să se dărâme din Botiza, la el acasă, în Strâmbu Băiuţ. El a reabilitat-o, a înlocuit lemnul compromis şi, cel mai probabil, va face din ea un muzeu privat. Casa a venit ”la pachet” cu costume populare vechi de peste 100 de ani, dar şi cu întreaga poveste a foştilor proprietari.

Postul Paștelui este cel mai lung şi cel mai drastic din tot timpul anului. Anul acesta începe pe 27 februarie și se va termina de Sfintele Paști, pe data de 16 aprilie. Înainte cu o săptămână am avut o perioadă de pregătire: săptâmâna brânzei. Între 20 și 26 februarie credincioșii au renunțat la carne și au consumat vegetale, cereale, dar, cu precădere: brânză, ouă şi peşte.

Cum se ținea Postul Paștelui în vechime

În prima săptămână din Postul Paștelui, creștinii nu mâncau decât o singură masă după ora 15 sau chiar mai târziu. Aceasta era foarte frugală şi era constituită din puţine legume fierte sau crude şi cereale. Nu se consuma deloc ulei, iar unii nu mâncau nimic fiert. Apoi, în săptămânile următoare, postul se îmblânzea: existau dezlegări la untdelemn şi vin, uneori la peşte. Apoi, în săptâmâna mare existau zile de post negru şi altele în care se mânca doar seara şi foarte puţin. Bineînţeles, după acest post, alimentaţia normală se relua treptat. Dacă persoana făcea excese de Paşti după acest regim, risca să se îmolnăvească. Acest post era păstrat cu sfințenie și pe la începutul secolului trecut. În prezent, este practicat în mănăstiri și de unii creștini. Ceilalți țin un post mai mult sau mai puțin strict, după puterile lor.

Ai nevoie de inspirație? Ai aici cele mai bune rețete de post!

Cu ce înlocuiești alimentele de dulce în Postul Paștelui

Este important ca în Postul Paștelui să ai un aport optim de proteine: să consumi ciuperci, fasole, linte, soia. Totuşi, acesta din urmă trebuie consumată cu moderaţie, pentru că aceasta conţine hormoni estrogeni, care, în exces, dăunează organismului. Nu sunt indicate produsele speciale de post (salamuri, pate, chiftele etc.). Unele din ele pot să conţină numeroşi aditivi alimentari, care nu te vor ajuta la detoxifierea organismului. Folosește și cereale ca hrișca și meiul pe care le poți firbe și prepara cu diverse legume, ca salate. În general, se recomandă o hrană cât mai naturală şi să profiţi de verdeţurile care apar primăvara.

Dacă suferi de o boală cronică sau acută îţi vei întreba doctorul şi te va sfătui dacă şi cum să ţii post. Totodată, gravidele şi copiii mici nu este indicat să ţină post.

Partea spirituală a Postului Paștelui, de ajutor psihicului, dar și fizicului

Postul înseamnă nu doar o perioadă de regim alimentar, ci şi una de regenerare spirituală, a rugăciunii mai intense, participarea la slujbe şi evitarea și aplanarea conflictelor. S-au făcut deja studii care au arătat că cei care se rugau aveau creierul într-o stare asemănătoare celei a unui bebeluş la sânul mamei. Participarea la slujbe, împăcarea cu cei cu care suntem certaţi ne dau o stare psihică mai bună şi, nu în ultimul rând, aceasta se traduce şi prin sănătate fizică.

Când va fi dezlegare la pește

În mănăstiri, se ține un post mai aspru, iar majoritatea credincioșilor renunță în această perioadă la carne, ouă și produse lactate. De sărbătorile mari este și dezlegare la pește. Anul acesta Bunavestire (25 martie) și Duminica Floriilor (9 aprilie). Ultima săptămână de post este și ea mai aspră, asemănătoare primei, iar în Vinerea și Sâmbăta Mare se ține post negru. Majoritatea creștinilor care țin post îl adaptează după puterile lor, starea de sănătate și cât de mult efort este nevoie să facă.

 

Sursa: libertateapentrufemei.ro

Mărțișorul e un talisman. Ne lăudăm că este obicei 100% românesc. Oare? În vreme ce la noi tradițiile sunt pe moarte, altele îi sunt de fapt originile și locurile în care se bucură de respectul cuvenit.

Profită de magia Mărțișorului!

Obiceiul de a dărui mărțișoare își are rădăcinile în urmă cu mii de ani. Încă de pe vremea geto-dacilor, oamenii obișnuiau să poarte, la venirea primăverii, amuletele aducătoare de noroc. Și asta pentru că data de 1 martie coincidea atunci prima zi a noului an. Latinii celebrau Matronalia. Era o sărbătoare dedicată zeului Marte, stăpânul forțelor naturii și al primăverii. De aici și denumirea lunii lui Mărțișor în tradiția populară, prima lună din an, după calendarul roman. Pe de altă parte, dacii aveau doar două anotimpuri, vara și iarna. Iar prima zi a lui martie era începutul anului. Prilej cu care se ofereau mici talismane, menite să aducă noroc, sănătate, dragoste și bucurie celor care le vor fi purtat.

Șnurul bicolor contează

Denumirea de „mărțișor” îi revine doar șnurului răsucit, pe vremuri alb-negru, și nu ornamentului (din ce în ce mai costisitor în ultimii ani) atârnat de el. Culorile semnifică triumful vieții asupra morții. După obiceiul străvechi, mărțișorul trebuie purtat prins la piept. Mărţişorul este specific regiunii carpatice și numai ei. Cele două fire ale șnurului de mărțișor semnifică drumul vieții. Pe parcursul celor 365 de zile, împletite cu bune și rele, și au rol de protecție. Roșul este viața și începutul, fiind culoarea focului, a sângelui, a feminității, iar albul, a purității, clarității, limpezimii, înțelepciunii, masculinității. Prin urmare, împletirea celor două culori duce cu gândul la fertilitate, la continuitate, la permanență. În vechime, roșul era înlocuit cu negru, simboul pământului roditor, dând astfel interpretarea împletirii dintre zi și noapte, dintre bine și rău, dintre viață și moarte.

Mărțișorul e amuletă norocoasă

În ultimii ani, magia mărțișorului s-a cam stins la noi, în vreme ce vecinii bulgari și moldoveni îl păstrează cu sfințenie, sub numele de „Martenița” sau „Baba Marta”. Pe vremuri, purtarea mărțișorului în piept, la vedere, chiar și peste hainele groase, era un eveniment, un semn de mândrie, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Mamele legau mărțișoare cu bănuți la încheietura mâinilor copiilor, în zorii zilei de 1 martie, ca să fie sănătoși și să nu se deoache. Îndrăgostiții fac schimb de mărțișoare, pe care și le leagă reciproc la mâini, făcând jurăminte de iubire.

În Moldova, la fel ca și la bulgari, se mai păstrează tradiția ca femeile să le ofere bărbaților mărțișoare. Și acestea nu se poartă doar pe 1 martie, ci fie până la înflorirea pomilor, fie până la Mucenici, Buna Vestire, Florii, sau 12 zile. La finalul perioadei, mărțișoarele se agață în pomi, prilej cu care se pun dorințe. Pomii cărora li se pun mărțișoare dau rod bogat și gustos. Este un obicei unic în lume, care merită păstrat.

 

 

Sursa: libertateapentrufemei.ro

Page 1 of 5
Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« September 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30