Displaying items by tag: TEATRU - Results from #20

Peste 700 de copii au oferit, in numai doua zile, peste 2.200 de minute de spectacole. Acestea, intr-un maraton de teatru al copiilor pentru ... copii. Timp de doua zile Teatrul pentru Copii si Tineret Luceafarul a fost gazda unei noi editii a Festivalului "Hai la Teatru". Manifestarea a avut in prim plan elevi de toate varstele, din Iasi si din judet.

Sambata, 25 februarie, în cadrul proiectului Grow, organizat de Scoala de Valori si AIESEC, Cafeneaua Piata Unirii va gazdui Art ManiFest, un spectacol ce are scopul de a aminti publicului de ARTA si totodata de a promova tinerii artisti ai Iasului.

Teatrul Național Iași va fi prezent la cea de a XXV-a ediție a Galei Premiilor UNITER din acest an, cu nominalizarea Cea mai bună scenografie – Dragoș Buhagiar  pentru scenografia spectacolului Cafeneaua, în regia lui Silviu Purcărete.

Juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru: Monica Andronescu, Alice Georgescu și Mircea Morariu. 

Spectacolele care au intrat în atentia juriului sunt cele care au avut premiera in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016. 

Gala Premiilor UNITER va avea loc pe 8 mai, la Teatrul Naţional din Timișoara.

La Teatrul Național ieșean, Dragoș Buhagiar a conceput scenografia și pentru spectacolele: Teatru 200 (regia Cristian Hadji-Culea), Pălăria florentină (regia Silviu Purcărete), Variațiuni pe modelul lui Kraepelin (Alexandru Dabija), Uriașii munților (Silviu Purcărete), Iașii în carnaval(Alexandru Dabija), O noapte furtunoasă (regia Alexandru Dabija).

 

Cafeneaua

de Carlo Goldoni 

 

spectacol în cadrul FNT 2016, Reuniunea Teatrelor Naţionale - Chişinău 2016, Festivalul Internaţional de Teatru Clasic - Arad 2016 

Regia: Silviu Purcărete  

Scenografia: Dragoş Buhagiar

Muzica: Vasile Şirli   

Video: Andrei Cozlac

Pregătire muzicală: Diana Roman  

Asistent regie: Radu Ghilaş 

Asistenţi scenografie: Vladimir Iuganu, Iuliana Gherghescu                                          

 

Distribuţia:

Teodor Corban, Călin Chirilă, Ionuţ Cornilă, Constantin Puşcaşu, Petronela Grigorescu, Andreea Boboc, Haruna Condurache, Constantin Avădanei, Horia Veriveş, Daniel Busuioc, Petru Ciubotaru, Puşa Darie, Gelu Zaharia, Livia Iorga, Oana Sandu, Diana Roman, Andreea Spătaru, Radu Homiceanu, Alexandru Torboli, Grigore Andrei Sava, Adrian Marele, Lucian Valacu   

Durata: 2h 20' (cu pauză)  

 

 

Comedia romantica "Steaua fara nume", regia Andrei Ciobanu, sâmbata, 18 februarie 2017, ora 19:00 în Sala Mare de Spectacole "Radu Beligan". Creatia lui Mihail Sebastian e o "savuroasa comedie romantica plina de emotie, sensibilitate, lirism, empatie si, nu în ultimul rând, umor. Actiunea se desfasoara în perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale, un timp plin de bonomia si parfumul specifice epocii. O gara dintr-un târg cenusiu de provincie - acesta este locul, aparent banal, în care se întâlnesc cele doua personaje: timidul si visatorul profesor Miroiu si Mona, o fata frumoasa captiva a confortului lejer obtinut. Dar ce se va întâmpla în noaptea speciala care va urma va schimba pentru totdeauna destinul celor doi. Barbatul, care îsi imagina o lume de o frumusete infinita, îsi vede materializat visul, iar femeia fara nici o adevarata pasiune, prinsa într-o lume a bogatiei materiale, se descopera, în sfârsit, pe sine. Se va îndragosti Mona? S-ar putea. Se va (re)descoperi Mona? Cu sigurata. Dar dimineata va disipa magia noptii si va aduce un personaj-cheie. Aparitia lui Grig va obliga personajul central al piesei sa penduleze între tentatia visului si cea a luxului. Ce decizie va lua Mona?! «Steaua fara nume», un spectacol în care comedia se împleteste cu drama, vi-l recomand cu caldura tuturor celor care vreti sa visati si sa evadati din cotidian", arata Andrei Ciobanu.

Din distributie fac parte: Bogdan Matei - Marin Miroiu, Cezara Fantu - Mona, Cristian Gheorghiu - Radu Udrea, Ana Hegyi - Domnisoara Cucu, Genovel Alexa - Grig, Ionut Gînju – seful de gara, Dragos Stan - Ichim, scenografie Catalin Târziu, compozitie muzicala Dan Spînu, light design Lucian Turcanu. Biletele au fost puse în vânzare la urmatoarele preturi: 15 lei/10 lei pentru elevi, studenti, pensionari, someri, si pot fi achizitionate on-line de pe site-ul www.ateneuiasi.ro sau direct de la casieria Ateneului, de luni pâna vineri, în intervalul orar 10:00 - 16:30 sau cu o ora înaintea începerii spectacolului.

Încetul cu încetul Urgenţele se transformă într-un veritabil câmp de bătălie, iar cadrele medicale trebuie să facă faţă nu doar avalanşei zilnice de bolnavi, ci şi scandalagiilor cu chef de bătaie. Un astfel de caz a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, când doi tineri au folosit spaţiul spitalului pentru a se refugia din faţa unui grup de şase adolescenţi pe care tot îi provocau. Ba mai mult, pentru a-şi arăta curajul, aceştia au distrus o uşă de acces în camera de reanimare a UPU.

Din câte se pare, scandalul a pornit în stradă, în faţa unui magazin nonstop de lângă spital. Fiind în inferioritate, cei doi au fugit în spital, însă tot ieşeau din unitate pentru a-i provoca pe urmăritori, fizic şi verbal. Când se simţeau ameninţaţi intrau înapoi în unitate. Pentru că probabil s-a plictisit de hârjoana cu adolescenţii din stradă, unul dintre protagonişti a decis să-şi crească adrenalina, distrugând o uşă de acces în camera de reanimare.

Ceea ce cei doi tineri se pare că au ignorat complet a fost faptul că UPU a fost dotată de puţin timp cu camere de supraveghere, care au surprins întreaga scenă. Aceştia nu au ştiut că sunt filmaţi, dovadă că, la un moment dat, au sunat la 112, spunând că urmăritorii lor ar fi spart uşa de la intrarea în UPU şi i-au spus şi gardianului acelaşi lucru.

Ajunşi la Urgenţe, poliţiştii au deschis o anchetă pentru distrugere, urmând ca unitatea sanitară să se constituie parte civilă în dosar pentru a-şi recupera prejudiciul.

Chiar dacă cele întâmplate în weekend nu reprezintă o premieră, agresorii scapă mai mereu nepedepsiţi. Pentru a nu fi târâţi prin tribunale, medicii şi asistenţii renunţă la a depune reclamaţii. Şi nici nu există o lege care să reglementeze pedepsirea agresiunilor la care sunt supuşi, aşa cum se întâmplă în cazul poliţiştilor, de exemplu.

 

 

Bugetul pe anul 2017, aprobat marți de Parlament, nu cuprinde sume de bani pentru investiții majore ce privesc județul Botoșani, cum ar fi reabilitarea și modernizarea drumului Botoșani-Tg. Frumos.

Parlamentarii PNL de Botoșani au depus mai multe amendamente privitor la investiții pe drumurile din județ, dar și pentru continuarea lucrărilor la Teatrul M. Eminescu. Deputatul Cristian Achiței susține că toate amendamentele au fost respinse. 

"La Comisia de administrație am propus continuarea lucrărilor la Teatrul M. Eminescu, cu o sumă de 23 de milioane de lei, dar amendamentul a fost respins, iar la Ministerul Transporturilor am propus trei amendamente, modernizarea drumului Târgu Frumos Botoșani pentru care am propus 10 milioane de lei pentru anul 2017, modernizarea drumului Botoșani-Ștefănești, la care am propus un milion de lei și modernizarea drumului Darabani-Dorohoi-Rădăuți Prut, tot cu un milion de lei. Au fost respinse toate trei", a declarat deputatul Cristian Achiței.

Parlamnetarul susține că vor fi făcute în continuare demersuri la ministere pentru a obține alocări de sume pentru investiții la nivelul județului Botoșani. 

"O să vedem de acum care sunt procedurile pe fiecare minister în parte, de a ajunge la finalizarea studiilor de fezabilitate sau ce invocă Ministerul Transporturilor, și de a depune totuși proiectul la Ministerul Dezvoltării pentru teatru", a completat Achiței.



Senatorul Doina Federovici, liderul PSD Botoşani, susţine însă că reabilitarea drumului Botoşani- Târgu Frumos va avea o altă cale.

"Acum pregătim hotărârea de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Mai exact, bugetul MT a fost suplimentat cu o sumă de 5,15 miliarde de lei, adică un plus de 60% faţă de bugetul anului trecut, tocmai pentru situaţii de genul ăsta. Acum pregătim Hotărârea de Guvern, deja au început lucrările pentru promovarea acestui act normativ, după ce din capitole şi subcapitole, putem cere suma necesară pentru proiectarea şi executarea lucrărilor, în sensul de a fi scoasă investiţia la licitaţie. E o chestiune de procedură. Primul nostru demers parlamentar pe care l-am făcut în momentul în care a fost votat Guvernul a fost susţinerea acestei investiţii pentru judeţul Botoşani. Am discutat cu domnul ministru al transporturilor, a verificat şi el situaţia. Din octombrie anul trecut stă studiul de fezabilitate pe masa CNADNR dar nu s-a întâmplat nimic până acum”, spune Doina Federovici.

Există posibilitatea ca în acest an să înceapă execuţia lucrărilor?

"Depinde foarte mult de cât va dura procedura de achiziţie publică. Mai este un aspect tehnic: dacă se face licitaţie separată pentru proiectare şi separată pentru execuţie. În cel mai fericit caz ar fi să fie luate la pachet, proiectarea şi execuţia. Cert este că valoarea proiectului este de peste 40 de milioane de euro”, declară senatorul Doina Federovici.

 

Sursa: stiri.botosani.ro

Actiune de informare a politistilor ieseni. Politistii din cadrul Biroului de Analiza si Prevenire a Criminalitatii au desfasurat o activitate educativ-preventiva la Liceul "Gheorghe Asachi" din Iasi. Aceasta activitate a fost desfasurata in colaborare cu Asociatia Salvati Copiii, scopul ei fiind transmiterea de mesaje catre adolescenti prin metoda Teatru-Forum.

Actorul Ion Besoiu, cunoscut pentru roluri din filme ca ”Toate pânzele sus” şi ”Bucureşti Non Stop”, a murit miercuri, la vârsta de 85 de ani, a confirmat pentru News.ro un reprezentant al Uniunii Teatrale din România. 

Actorul era internat de mai mult timp la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu  din Bucureşti şi, în ultimele zile, în secţia de Terapie Intensivă a instituţiei, starea sa fiind foarte gravă. 

Ion Besoiu s-a născut la 11 martie 1931, la Sibiu, şi a absolvit Academia de Teatru şi Muzică din Sibiu. A debutat în teatrul în 1950, dar consacrarea a venit după turnarea filmului ”Toate pânzele sus”, în regia lui Mircea Mureşan, unde i-a avut ca parteneri pe actorii Ilarion Ciobanu şi Jean Constantin.
 
Timp de 16 ani, a jucat pe scena Teatrului "Radu Stanca", din Sibiu, după care s-a mutat la Bucureşti, unde a jucat la Teatrul "Lucia Sturza Bulandra" şi a fost, ulterior, timp de 12 ani, directorul acestei instituţii.
 
Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloşca, în "Procesul lui Horia" (1967), Serebreakov, în "Unchiul Vanea" (1983), Polonius, în "Hamlet" (1985), Oronte, în "Mizantropul" (1989), Corifeu, în "Antigona" (1993), Ferapont, în "Trei surori" (1995), Senecus, în "Caligula" (1996), şi Muhoianov Ivan Matveevici, în "Oblomov" (2003). 
 
În film, Ion Besoiu a debutat în ”Furtuna”, de Andrei Blaier şi Sinisa Ivetici, căruia i-au urmat peste 60 de producţii artistice şi de televiziune. A colaborat cu regizori ca Mircea Mureşan, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, Cătălin Mitulescu şi Dan Chişu.
 
Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu sunt: "Furtuna", "Neamul Şoimăreştilor", "Haiducii", "Răscoala", "Mihai Viteazul", "Ciprian Porumbescu", "Păcală", "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii", "Ultima noapte de dragoste", "Lumini şi umbre". Ultimul film în care a jucat actorul a fost ”Bucureşti Non Stop (2015), regizat de Dan Chişu.
 
”Mulţumesc poporului meu care m-a apreciat şi m-a urmărit de-a lungul atâtor ani”, declara Ion Besoiu la împlinirea vârstei de 85 de ani.
 
În 2002, a primit Premiul de excelenţă al Cinematografiei Române. În 2001, a fost declarat cetăţean de onoare al oraşului Sibiu. Ion Besoiu era preşedinte executiv al Fundaţiei "Sibiul Vechi. Sibiu - Hermannstadt", asociaţie care îi ajută pe tinerii talentaţi şi care oferă premii etnografilor. În anul 2011, a primit premiul Gopo pentru întreaga carieră.
 
A fost căsătorit de patru ori, prima dată, la 23 de ani, iar ultima dată, la 61 de ani. Are o fiică, Ioana, din căsnicia cu actriţa Emilia Dobrin, care i-a dăruit doi nepoţi.
 

Perspectiva Primăriei de a amenaja parcări subterane în următorii 15 ani este una ambiguă. Două planuri strategice, elaborate în această perioadă, prevăd amplasamente diferite. În PUG revine ideea parcărilor subterane de la Teatrul Naţional şi Parcul Junimea (Gulliver). Piaţa Unirii şi Piaţa Independenţei sunt alte zone în care sunt prevăzute astfel de proiecte  

Noul Plan Urbanistic General (PUG) pre­vede cel puţin şapte parcări subterane în zona centrală. Însă, unele iniţiative au stârnit, în trecut, controverse în spaţiul public. Este vor­ba despre parcul din faţa Teatrului Naţional şi parcul Junimea (Gulliver).
 
În primul caz, Primăria a anunţat, în 2015, că renunţă la această idee, în timp ce planul pentru cealaltă parcare a fost negat vehement de municipalitate, în februarie 2016, când „Ziarul de Iaşi“ a scris despre această iniţiativă. „Chiar dacă sunt prevăzute parcări subterane, la su­pra­faţă sunt menţinute spaţiile verzi sau parcuri“, a declarat ieri arhitectul Marian Jan Chiriţa, membru al echipei de experţi care a întocmit planul urbanistic. El a adăugat că PUG arată o perspectivă de dezvoltare, dar acest lucru nu înseamnă că Primăria este obligată să realizeze acele parcări subterane. „Dacă planul stabileşte o parcare subterană pe un amplasament anume acest lucru nu înseamnă că dispar spaţii verzi sau parcuri“, a mai spus arhitectul Chiriţa.
 
Un punct de vedere asemănător a avut şi viceprimarul Radu Botez, coordonatorul elaborării noului PUG. Cu toate că edilul a subliniat că nu s-a ocupat direct de stabilirea unităţilor teritoriale de referinţă, aceasta fiind atribuţia arhitec­ţilor, Botez a amintit că planul a fost întocmit iniţial de Search Corporation la nivelul anului 2012. În context, el a adăugat că noua echipă de arhitecţi, care se ocupă de PUG din 2015, a preluat unele unităţi de referinţă fără a le schimba destinaţia iniţială. „PUG mai poate suferi modificări până la aprobarea lui“, a spus Botez. El a adăugat că deciziile anterioare adoptate la nivelul Primăriei, inclusiv renunţarea la proiectul parcării subterane de la Teatrul Naţional, vor fi respectate. 
 
Parcarea sub Piaţa Unirii
 
Alte parcări subterane prevăzute în PUG sunt sub Piaţa Unirii, sub actuala parcare de la cinematograful Victoria, sub Piaţa Inde­pendenţei, sub un spaţiu verde cu intrare dinspre str. Colonel Langa (în zona din spatele Catedralei Catolice) şi sub o parte din Parcul Bărboi (vizavi de Palatul de Justiţie). Tot­odată, dispare parcarea de la fosta clădire Romtelecom de pe b-dul Independenţei, pe acest amplasament fiind prevăzute construcţii înalte.
 
În paralel cu PUG, în fază de avizare la nivelul Primăriei se află şi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). În PMUD sunt prevăzute amenajarea de parcări în zona centrală pe str. Bărboi (în spate la BRD), str. Elena Doamna (în apropiere de Palatul de Justiţie), intersecţia str. Sf. Lazăr - Smârdan (lângă sediul SRI), bdul. Indepen­denţei (sub Piaţa Independenţei), str. Colonel Langa (în spatele Catedralei Catolice) şi str. Costache Negruzzi. Cu toate că cele două planuri ar trebui corelate la nivel de perspectivă de dezvoltare, doar trei parcări sunt prezente în ambele pe aceleaşi amplasamente: sub Piaţa Independenţei, pe str. Colonel Langa şi lângă Palatul de Justiţie. 
 
Totodată, în timp ce ambele planuri prevăd o parcare pe Costache Negruzzi, în PUG este plasată sub parcul Junimea, iar în PMUD se află la intersecţia cu str. Arh. Cantacuzino. Parcările subterane din Piaţa Unirii, Teatrul Naţional, de la cinematograful Victoria şi din Parcul Bărboi nu sunt prevăzute şi în PMUD, ci doar în PUG. De asemenea, parcarea de lângă sediul SRI (intersecţia Sf. Lazăr - Smârdan) apare doar în PMUD, fără a fi prevăzută şi în PUG. „Nu ştiu dacă cineva poate face un regulament perfect pentru că nu vom avea niciodată un plan perfect deoarece oraşul Iaşi are o structură foarte complicată. Este un oraş vechi, păstrează străzile mici aşa cum au fost ele construite şi are un parcelar total anapoda. Este foarte greu în acest oraş să faci un regulament cu o reţetă pentru orice lucru“, a mai spus arhitectul Chiriţa, referindu-se strict la regulamentul local de urbanism, parte componentă a PUG, în care sunt stabiliţi indicatorii urba­nistici pentru fiecare zonă de pe raza oraşului. 
 

Arhiva Iasi TV Life

« February 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28