PSD arunca inca o data cu noroi in ieseni! Desfiintarea Regionalei CFR Marfa, aducerea unui sef de la Suceava care sa conduca structura actuala si mutarea sediului la Galati ne intoarce in epoca Nastase. Din cauza luptelor interne din PSD, iesenii sunt sacrificati din nou. Dragnea isi intoarce toate armele impotriva judetului Iasi, desfiintand, rand pe rand, punctele cheie, asa cum s-a intamplat si in cazul Inspectoratului de Stat in Constructii, in 2013, cand a mutat regionala la Bacau.

„Care este logica acestei decizii? Cand ai toate structurile regionale la Iasi, comasate intr-un singur punct, cu structuri gandite pentru a raspunde tuturor cerintelor unei astfel de institutii, cu infrastructura speciala aferenta, cum poti sa hotarasti peste noapte desfiintarea unei regionale care a fost dintotdeauna la Iasi? Domnilor din PSD, daca nu doriti sa ne ajutati si sa investiti in Iasi, macar nu ne furati ceea ce este al nostru! Stimati colegi din PSD Iasi, treziti-va si reactionati! Protejati-va judetul, pentru ca altfel in 2020 o sa faceti campanie sa deveniti parlamentari intr-un judet cu doua comune si 15 mii locuitori. Stimati lideri ai PSD, va cer ca in cel mai scurt timp, adica de ieri, sa anulati aceasta decizie situata in afara oricarei normalitati politice”, a declarat deputatul Petru Movila, presedintelele PMP Iasi.

PSD nu este la prima decizie luata in detrimentul Iasului. O simpla analiza arata ca, cel putin de la inceputului anului, partidul aflat la putere a tratat un judet cu aproape un milion de locuitori la capitolul diverse:

  • Ni s-a promis demararea procedurilor pentru studiile de fezabilitate la autostrada Iasi – Tg. Mures. Nu s-a intamplat nimic!
  • Ni s-a promis o sala de sport. In doua luni de zile a disparut finantarea din buget
  • Ni s-a promis alocarea de fonduri necesare pentru finalizarea soselei de centura. Nu s-a intamplat nimic
  • S-au alocat cei mai putini bani din istoria judetului nostru pentru modernizarea drumurilor judetene
  • Nu s-a mai intamplat nimic in legatura cu spitalul regional de urgente

 

(Sursa: comunicat de presa remis de catre Petru Movila, deputat PMP)

Echipa de baschet masculin a Iasului a disputat cea de-a 17-a etapa pe teren propriu, in compania celor de la Rapid Bucuresti, pe care a reusit sa ii si invinga, impunandu-se cu scorul de 91 la 76. Politehnica a strans, cu aceasta ocazie, in Sala Polivalenta din Iasi, aproximativ 1.000 de suporteri.

DNA a dispus declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzaţii. Procurorii au clasat cauza în ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea influenţei de lider al unui partid politic.

Disjungerea declinată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) vizează infracţiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.

Dosarul s-a format după o plângere depusă de o persoană fizică, vizând infracţiunile de favorizarea infractorului, rezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui ministe şi pentru folosirea autorităţii de persoane ce deţin funcţii de conducere într-un partid politic. DNA a extins ancheta pe măsura desfăşurării cercetărilor pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.

DNA explică traseul iniţierii şi adoptării ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. Astfel, la data de 16 februarie, ministrul Justiţiei a avut iniţiativa modificării codurilor penale, principalele modificări dorite la acel moment vizând "dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu; dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu; modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese; modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă; modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare denunţul şi plângerea", spun procurorii.

"Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curţii Constituţionale ar fi trebuit transpuse în legislaţie, indicând în concret o soluţie pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgenţa pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG", se arată în comunicatul de presă al DNA.

O zi mai târziu, s-au întocmit proiectele de ordonanţă de modificare a codurilor penale, precum şi privind graţierea, renunţându-se l dezincriminarea totală a abuzului în serviciu, explică DNA, introducându-se în schimb pragul valoric de 200.000 lei, condiţia existenţei unei plângeri penale prealabile precum şi diminuarea pedepselor.

"De asemenea, s-a renunţat la modificarea infracţiunilor de corupţie clasice, deoarece s-a atras atenţia asupra posibilităţii sancţionării României care este parte a Convenţiei de la Merida", arată DNA.

Pe 18 februarie, proiectele nu au fost introduse pe ordinea suplimentară de zi a Guvernului aşa cum se dorea, fiind puse în dezbatere publică şi solicitându-se puncte de vedere de la principalele instituţii din domeniul judicia, cele mai multe fiind critice. Personalul de specialitate din Ministerul Justiţiei a întocmit şase note prin care erau exprimate critici la adresa proiectelor de lege, susţin procurorii.

"Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conţine peste 30 de pagini şi în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP şi CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanţii sistemului judiciar. Prin această notă, specialiştii Ministerului Justiţiei opinează că nu este oportună promovarea prin OUG", se arată în comunicatul de presă al DNA.

Pe 31 ianuarie, Ministrul Justiţiei a cerut emiterea de avize pentru promovarea ordonanţei de modificare a codurilor de la cinci instituţii: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii, pentru şedinţa în care s-a adoptat OUG 13 fiind primite "doar avizul Ministerului Afacerilor Interne şi cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare."

"Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracţiunile din domeniul circulaţiei rutiere. Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observaţii. Acest aviz atrăgea atenţia asupra insuficientei motivări a caracterului de urgenţă a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor. Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la şedinţa de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanţei de urgenţă şi sub forma proiectului de lege", explică DNA.

Deşi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au ataşat avizul negativ emis pentru proiectele de lege publicate pe data de 18 ianuarie.

"Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz. În privinţa avizului Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri a fost înregistrat şi ştampilat la cabinetului ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare şi ştampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiţiei în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ştampilă şi număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial. Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP şi CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunţa la adoptarea în forma OUG şi se iniţia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României. Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenţei proiectului de modificare a CP şi CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanţii MRP către reprezentanţii Ministerului Justiţiei. Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei a luat la cunoştinţă despre conţinutul avizului MRP după ora 20.00 şi a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiţiei, impedimentele rezultate din avizul MRP. Între orele 20.00 şi 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuţii tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanţii MRP şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei. În final, reprezentanţii MRP au fost convinşi să modifice avizul iniţial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP şi CPP. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ştampilat şi transmis prin fax către Ministerul Justiţiei, unde a fost înregistrat cu acelaşi număr ca şi primul aviz", arată DNA.

Procurorii susţin că, deşi până la ora iniţială stabilită pentru începerea şedinţei de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului avizul de la CSAT, necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi, şedinţa de Guvern a fost totuşi amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea codurilor.

"În timpul şedinţei, după ce s-au discutat şi adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum şi un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiţiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care şi proiectul OUG pentru modificarea CP şi CPP. Expunerea ministrului Justiţiei a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existenţa avizelor, deşi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost ataşat la dosarul de avize. Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanţii Ministerului Justiţiei chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiţiei abia a doua zi, 1 februarie 2017, la acelaşi număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observaţii şi propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02)", spun procurorii.

În urma cercetărilor, DNA susţine că au rezultat probe potrivit cărora primul aviz de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, care conţinea observaţii şi procurori, ar fi fost distrus în incinta Ministerului Justiţiei.

"De asemenea, şi originalul primului aviz cel cu observaţii şi propuneri, emis de MRP şi predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiţiei. Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiţiei, cu referire şi la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute menţiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiţiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial cu număr şi ştampilă la nivelul Ministerului Justiţiei. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite şi alte documente care să justifice menţiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiţiei", se arată în comunicatul DNA.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Liderul PSD Liviu Dragnea a sugerat, joi, că este foarte important să se genereze o discuţie "serioasă" între liderii politici, care poate fi sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis, pentru a se realiza o „înţelegere” privind calea de urmat în multe domenii.

„Cred că foarte important este să se genereze o discuţie serioasă între liderii politici - poate fi sub patronajul preşedintelui - pentru a se realiza o înţelegere privind calea de urmat în multe domenii, lucru care trebuia să fie făcut de mult. Nu e prea târziu. E târziu, dar nu este prea târziu”, a spus Dragnea, la România Tv.

El a arătat că speră ca Iohannis să „cumpănească” bine în ceea ce priveşte organizarea referendumului anunţat pe tema corupţiei.

„Sper să cumpănească bine şi atitudinea de azi (joi, la depunerea jurământului de către noii miniştri PSD, n.r.) mă face să sper că va cumpăni şi cântări cu multă înţelepciune înainte de a lua o decizie”, a spus Dragnea, care a arătat că şeful statului poate renunţa la referendum din punct de vedere legal.

Dragnea a mai spus că atitudinea lui Iohannis la depunerea jurământului de către noii miniştri PSD a fost una civilizată şi normală.

Întrebat dacă atitudinea lui Iohannis a fost prietenoasă, Dragnea a răspuns: „Am constatat şi eu, şi domnul preşedinte Tăriceanu şi primul-ministru. E o atitudine civilizată, cred eu normală. Riscăm să ni se pară anormală o atitudine normală".

 

 

Sursa: mediafax.ro

Lucian DIRDALĂ - analist politic

Protestele din Piaţa Victoriei sunt manifestări democratice şi nu instabilitate politică, a declarat Francois Bloch, noul director general al BRD. Acesta a spus că este greu să separi persoana fizică de cea de reprezentant al unei corporaţii, referindu-se la Steven van Groningen, şeful Raiffeisen.

“Este dificil să disociezi postura de persoana fizică de aceea de reprezentant al unei corporaţii. Este greu să te rupi", a declarat joi Francois Bloch, noul director general al BRD. Acesta a răspuns astfel la o întrebare legată de prezenţa lui Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, în Piaţa Victoriei, alături de manifestanţi.

Francois Bloch a spus că “Ceea ce vedem acum sunt manifestări democratice şi nu vorbim despre instabilitate politică”.

“Pentru clienţii nostri este importantă stabilitatea politică şi economică pentru a-şi putea pregăti planul de investiţii”, a adăugat directorul general al BRD.

Reamintim faptul că, prezenţa în Piaţa Victoriei a preşedintelui Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, l-a nemulţumit pe Liviu Dragnea, care a criticat faptul că persoane din conducerea multinaţionalelor, cum ar fi preşedintele unei bănci străine, au ieşit în stradă.

În replica, van Groningen a scris pe contul său de Facebook că prezenţa sa la protestele din Piaţa Victoriei a fost o decizie personală şi că, înainte de a fi preşedinte de bancă, este tată şi îi pasă de viitorul copiilor lui şi al ţării în care locuieşte.

Sursa: mediafax.ro

Pavel LUCESCU - consultant politic

Partidele din opoziţie au contestat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor modul în care se desfăşoară şedinţele de plen, USR a cerut mai mult timp pentru ca "parlamentarii noi" să citească legile propuse pentru respingere, iar PNL a cerut să se lămurească de ce nu este folosit votul electronic.

Preşedintele USR, Nicuşor Dan, s-a opus solicitării liderului PSD Eugen Nicolicea de a modifica ordinea de zi de miercuri pentru a include şi o sesiune de vot final, motivând că "parlamentarii noi" nu au avut timp să citească legile de pe o zi pe alta şi că site-ul Camerei Deputaţilor "a căzut" în timpul nopţii, potrivit unei stenograme a şedinţei Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor.

"Pe subiectul acesta noi, dimpotrivă, doream să prelungim… Sunt foarte mulţi parlamentari noi, noi suntem toţi noi şi pur şi simplu nu am avut timp de ieri până astăzi să ne uităm pe toate propunerile la care se propune respingerea. Mai mult, site-ul a căzut aseară. Nu cred că începem bine", a declarat Nicuşor Dan.

USR s-a opus şi propunerii PSD de a suplimenta ordinea de zi pentru a adăuga pentru aprobare o lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

"(…) Ordonanţa este în vigoare, produce efecte, deci nu ar fi o grabă. În schimb, există nişte amendamente cu privire la nişte scăpări din această ordonanţă. Am să vă şi spun care sunt şi care nu sunt în vigoare şi toate partidele au nevoie să fie în vigoare. Este vorba de decontarea anumitor cheltuieli, considerăm noi că sunt legale. Spre exemplu difuzarea spoturilor publicitare, cheltuieli de consultanţă juridică, taxe de timbru ş.a.m.d. Deci, nu sunt lucruri care să îndemne pe cineva să voteze negativ; ba, din contra, aş putea să spun că toate partidele au interesul ca aceste cheltuieli să fie făcute legal şi să fie decontate", a susţinut liderul deputaţilor PSD, Eugen Nicolicea.

Propunere a generat un schimb de replici, de aceată dată, între deputatul USR Cristian Ghinea şi social-democratul Florin Iordache.

"Nu văd urgenţa acestui proiect…", a susţinut Ghinea, motivând că Nicolicea "a explicat substanţa, nu urgenţa".

Nemulţumirile formulate de USR au fost respinse prin votul majorităţii, nefiind susţinute nici măcar de PNL. Liberalii au avut, însă, altă nemulţumire.

Preşedintele intermar al PNL, Raluca Turcan, a cerut lămurirea situaţie privind sistemul electronic de vot care nu a mai fost folosit "de la jumătatea anului trecut".

"Profit de ocazie să vă adresez o nelămurire a mea pe care o am din mandatul trecut. Dacă tot s-a investit atât de mult pe acest sistem de vot electronic, de ce nu s-a folosit de la jumătatea mandatului trecut? Şi văd că nici acum, cu toate că a început o nouă sesiune parlamentară, nu putem avea vot electronic. Care este problema, care este hiba? Eu cred că este necesară o informare, măcar a membrilor Biroului permanent, pentru a şti de ce o investiţie atât de consistentă făcută în Camera Deputaţilor nu este folosită de către deputaţi", a întrebat liderul PNL, Raluca Turcan, potrivit stenogramei şedinţei BP.

Vicepreşedintele PSD al Camerei Deputaţilor Florin Iordache a cerut să fie făcută o informare către toţi membri BP "cu istoria aceasta".

"Domnule Dumitrică, vă rog să faceţi o informare către toţi membrii Biroului permanent cu istoria aceasta, ce s-a întâmplat, de ce nu a funcţionat, măsurile şi modul în care a fost updatat sistemul, astfel încât acum, pentru a putea porni prima dată, trebuie acele opt sesiuni de vot pentru verificare ş.a.m.d., ca să nu constatăm iar că avem colegi care votează şi de fapt nu sunt în sală", a declarat Florin Iordache.

În urma protestelor Ralucăi Turcan, social-democratul a explicat că este vorba despre opt teste.

"Da, nu opt săptămâni. Am spus opt sesiuni de vot: se deschide sistemul de vot, se efectuează voturile respective, se închide sistemul; se redeschide, se resetează, se revotează, se închide sistemul. Deci, trebuie o zi efectiv numai pentru această chestiune", a explicat Florin Iordache şi declarând şedinţa de vot închisă.

Sistemul de vot electronic care a costat aproximativ două milioane de lei nu a mai fost folosit de mai multe luni, deputaţii votând în şedinţele de plen prin ridicare de mână.

Votul electronic a stârnit mari controverse când legea defăimării, iniţiată de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost respinsă în plenul Camerei Deputaţilor, în luna februarie.

Liviu Dragnea a afirmat că ''o mână criminală'' a manipulat sistemul electronic de vot pentru ca legea defăimării să nu treacă.

În urma analizei raportului privind funcţionarea sistemului electronic de vot, “Biroul Permanent a concluzionat că nu există nicio suspiciune cu privire la softul respectiv. Nimeni nu poate interveni în modificarea datelor. Este imposibil. Acest lucru este clar ca lumina zilei”, a declarat Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor la acea vreme.

 

Sursa: mediafax.ro

Un al doilea refuz venit de la Cotroceni ar fi unul „suicidal" pentru Klaus Iohannis, este de părere copreşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, care a ţinut să specifice că propunerea a fost una comună, cea mai bună hotărâre pentru a evita căderea României într-o criză politică majoră. „Este o decizie plină de încelepciune", a spus şi celălalt lider al Alianţei, Daniel Constantin, care l-a felicitat pe Liviu Dragnea pentru alegere, catalogându-l pe Sorin Grindeanu drept o persoană „competentă, bine pregătită".

La scurt timp după ce Liviu Dragnea a anunţat noua propunere de premier, liderii ALDE au salutat alegerea lui Sorin Grindeanu ca fiind una „plină de înţelepciune", venită după „decizia incorectă de ieri a preşedintelui". Copreşedintele partidului, Daniel Constantin, a apreciat că Grindeanu este o persoană „competentă, bine pregătită, capabilă să pună în practică programul de guvernare". 
 
Alături de Constantin, Călin Popescu Tăriceanu a ţinut să precizeze că decizia în privinţa noii nominalizări a fost una comună, care vine după consultări şi discuţii reciproce.
 
„Această soluţie politică la care noi am ajuns, o nouă nominalizare, este răspunsul politic pe care noi am găsit de cuviinţă să-l dăm ca urmare a crizei politice care s-a declanşat, ca urmare a refuzului nemotivat al preşedintelui. Am considerat că mai mult decât o luptă a orgoliilor, punem mai presus de toate interesul naţional. (...) Dacă preşedintele refuză şi a doua oară e clar că nu urmăreşte altceva decât amplificarea crizei politice, un joc de putere, şi ştim ce avem de făcut într-o asemenea situaţie, sper să nu fim nevoiţi să ajungem la adâncirea crizei politice", a declarat Tăriceanu în urma anunţării noii propuneri de premier a PSD.
 
Copreşedintele ALDE a mai spus că membrii coaliţiei au ales soluţia menită să detensioneze situaţia şi să se concentreze pe aplicarea programului electoral al PSD şi a accentuat că un al doilea refuz al lui Iohannis ar fi un gest „suicidal" pentru preşedinte.
 
„Apreciz foarte clar şi fără drept de echivoc că (n.r.: un al doilea refuz) ar fi un gest suicidal al preşedintelui şi atunci singura soluţie care ne-ar mai rămâne la dispoziţie ar fi să declanşăm suspendarea, dar nu vreaau să ajungem în această situaţie, să fie foarte clar. (...) Ne-am consultat, a fost o decizie comună. În seara aceasta vom trimite oficial propunerea de nominalizare. Nu pot să avansez nimic decât atunci când preşedintele face anunţul oficial", a conchis Tăriceanu. 
 
Sorin Grindeanu, fost ministru al comunicaţiilor, este noua propunere de premier pe care PSD i-o face preşedintelui Klaus Iohannis. Anunţul a fost făcut de Liviu Dragnea la finalul Comitetului Executiv al Partidului. „E o mare responsabilitate. Am avut o rugăminte faţă de preşedintele partidului de a-mi fi alături”, a spus Grindeanu imediat după anunţul lui Dragnea.
 
Liderul PSD a precizat că partidul a avut mai multe variante - să declanşeze suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, să menţină propunerea iniţială, Sevil Shhaideh, sau să meargă cu un nou nume. Dragnea a arătat că social-democraţii i-au propus să îşi asume el însuşi funcţia, dar a refuzat pentru că nu a vrut să forţeze o lege, deşi aceasta este neconstituţională şi nedreaptă.
 
Şeful PSD a adăugat că a discutat cu liderii ALDE despre propunerea lui Sorin Grindeanu, iar aceştia au fost de acord. Dragnea a precizat că a încercat să vorbească cu preşedintele Klaus Iohannis, însă preşedintele nu i-a răspuns. 
 
 

Alegerile parlamentare din 11 decembrie fac prima victimă. Li­derul PNL Iaşi a anunţat că va demisiona în urma rezultatelor slabe, Biroul Permanent Judeţean al partidului urmând să propună conducerii centrale un nou lider local. Dacă PNL n-ar fi fost înfrânt sever de către PSD la Iaşi, Bălteanu ar fi urmat să conducă filiala până la alegerile interne, programate în luna februarie. „Sunt un om de onoare, şi înţeleg să-mi asum situaţia. Am acceptat să conduc filiala într-o perioadă foarte tulbure pentru partid. Oricum, mi-am îndeplinit mandatul asumat, acela de a asigura liniştea filialei şi de a forma o echipă din oameni care simt liberal. Situaţia Iaşului nu este singulară. Ilie Bolojan a pierdut în faţa PSD la Bihor, într-un judeţ eminamente liberal, ca şi Falcă la Arad sau Robu în Timiş. Am în­credere că PSD nu va putea face tot ce vrea în ţară, că va şti să-şi asume responsabilitatea acţiunilor sale şi că, atunci când nu va putea face faţă atâtor sute de promisiuni făcute în campanie, va suporta replica societăţii civile, a declarat Bălteanu.