Ministerul Transporturilor şi CNAIR au iniţiat procedura de achiziţia publică pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi elaborarea proiectului tehnic pentru autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni (134 km), care va lega România de Republica Moldova.

Documentaţia de atribuire a fost transmisă la ANAP, care are un termen de 10 zile lucrătoare pentru verificarea acesteia, arată un comunicat al ministerului.

Regiunea Moldovei va fi conectată cu Muntenia prin drumurile de mare viteză: Ploieşti – Buzău (65 km); Buzău – Focşani (81 km); Focşani – Bacău (109 km); Bacău – Paşcani (81 km).

În acest moment, a fost demarată deja achiziţia contractelor de elaborare a studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru aceste drumuri.

În plus, a fost ridicată suspendarea şi în cazul contractului de revizuire a studiului de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mureş – Ditrău. De asemenea, tronsonul Ditrău – Târgu Neamţ (care va lega zona Moldovei de Transilvania) va fi supus procedurii de achiziţie publică până la sfârşitul lunii noiembrie 2016.

Alte două proiecte care vor fi demarate pentru îmbunătăţirea infrastructurii în zonă sunt şi varianta ocolitoare a Municipiului Bârlad şi varianta ocolitoare a Municipiului Suceava.

Toate aceste proiecte vor fi licitate pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi autorizaţie de construcţie astfel încât proiectantul să aleagă o soluţie cât mai bună fără să ţină cont de eventualele constrângeri, precum adoptarea unor soluţii tehnice ieftine, din partea antreprenorului.

Sursa: mediafax.ro

24 de victime sunt internate în continuare în spitale în urma accidentului produs sâmbătă dimineaţa pe A2, au anunţat luni reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Patru dintre victimele accidentului produs pe Autostrada Soarelui se află internate la Spitalul Floreasca, alte şase sunt sub supraveghere medicală la Spitalul Bagdasar Arseni, patru la Spitalul Elias, iar câte trei pacienţi la spitalele Pantelimon, Universitar şi Sf. Ioan. O singură persoană a rămas internată la Spitalul din Călăraşi, transmit reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Din primele cercetări, a rezultat că principalele cauze ale accidentului în lanţ au fost viteza neadaptată condiţiilor meteo şi nepăstrarea distanţei corespunzătoare faţă de autovehicului din faţă.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară a deschis dosar penal în cazul acestui accident, iar încadrarea este de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, urmând ca în urma anchetei procurorii să stabilească persoana sau persoanele care se fac vinovate de producerea coliziunii.

În carambolul produs sâmbătă dimineaţă, la kilometrul 67 al Autostrăzii Soarelui, pe sensul de mers către Constanţa, patru persoane şi-au pierdut viaţa, 36 au fost rănite, iar 29 de vehicule au fost avariate, acesta fiind considerat cel mai grav accident rutier, din punct de vedere al numărului maşinilor implicate, care a avut loc în România.

Sursa: mediafax.ro

13 răniţi în carambolul produs pe Autostrada Soarelui au fost transportaţi, până la momentul transmiterii ştirii, la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, nouă victime au ajuns la Spitalul Floreasca, iar alte cinci, la Spitalul Pantelimon, potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii.

Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că 13 răniţi în carambolul produs pe Autostrada Soarelui au fost transportaţi, până la momentul transmiterii ştirii, la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, nouă victime au ajuns la Spitalul Floreasca, iar alte cinci primesc îngrijiri la Spitalul Pantelimon. Alte cinci victime au fost transportate la Spitalul Universitar, patru răniţi au ajuns la Spitalul Elias, trei la Spitalul Sfântul Ioan şi alţi doi la Spitalul Grigore Alexandrescu.

Iniţial, potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Călăraşi, Ovidiu Tătăranu, se înregistrau în total, 60 de victime în urma accidentului în lanţ de pe Autostrada Soarelui, dintre care trei persoane au decedat, 41 au fost rănite, iar 16 nu au avut nicio leziune şi au refuzat transportul la spital.

În primă fază, 15 răniţi au fost transportaţi la spitalul din Lehliu, o parte dintre aceştia fiind însă redirecţionaţi către unităţi medicale din Capitală. Nouă persoane erau încarcerate în momentul în care salvatorii au ajuns la locul accidentului, potrivit ISU Călăraşi.

În total, 60 de victime au rezultat în urma accidentului în lanţ de pe Autostrada Soarelui, dintre care trei persoane au decedat, 41 au fost rănite, iar 16 nu au avut nicio leziune şi au refuzat transportul la spital, potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Călăraşi, Ovidiu Tătăranu.

În primă fază, 15 răniţi au fost transportaţi la spitalul din Lehliu, o parte dintre aceştia urmând a fi redirecţionaţi către unităţi medicale din Capitală. Nouă persoane erau încarcerate în momentul în care salvatorii au ajuns la locul accidentului, potrivit ISU Călăraşi.

Accident în lanţ pe Autostrada Soarelui. Raed Arafat: 3 morţi, 36 de răniţi, 15 maşini implicate. ISU a activat planul roşu

Un accident în lanţ s-a produs, sâmbătă dimineaţă, în dreptul kilometrului 67 al Autostrăzii 2 Bucureşti – Constanţa, trei persoane decedând, alte 36 de persoane fiind rănite, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a activat planul roşu de intervenţie, potrivit ISU Călăraşi.

Raed Arafat: Trei persoane au murit în carambolul de pe Autostrada Soarelui, alte 36 au fost rănite

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne, Raed Arafat, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că bilanţul accidentului în lanţ produs, sâmbătă dimineaţă, pe Autostrada Soarelui a fost revizuit la trei morţi, datele iniţiale indicând patru persoane decedate.

"Fiind o situaţie în dinamică, iniţial am primit informaţia că sunt patru persoane decedate, ulterior a fost reactualizată cifra. În acest moment, sunt 36 de răniţi şi trei persoane decedate. Cifra asta poate să fie schimbată însă deoarece intervenţia la faţa locului continuă", a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne (MAI).

Raed Arafat a mai precizat, pentru MEDIAFAX, că rudele sau cei care vor să afle date despre starea răniţilor din accidentul de pe Autostrada Soarelui pot suna la numerele de telefon: 0212648516 şi 0212648515.

"Astăzi 05.11.2016, în jurul orei 8.42, pe Autostrada 2, la kilometrul 67, sensul de deplasare către Constanţa, din cauza ceţii dense, s-a produs un accident în care au fost implicate circa 15 autovehicule. Din primele date a reieşit că accidentul s-a soldat cu aproximativ 20 victime, dintre care patru decedate. Echipajele de rutieră din cadrul BAMS, BPR şi IPJ Călăraşi asigura salvarea de vieţi, măsuri la faţa locului, fluidizarea circulaţiei pe rute ocolitoare. Recomandăm conducătorilor auto să respecte indicaţiile poliţiştilor", au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Datele iniţiale indicau două persoane decedate.

"Doi oameni încarceraţi, două persoane încarcerate şi mai mult de 10 persoane rănite. Se intervine acum cu forţe de la ISU Călăraşi, autospeciale SMURD, Serviciul de Ambulanţă Judeţean intervine cu şapte autospeciale, sunt autospeciale de descarcerare. Cel mai probabil, carambolul s-a produs din cauza ceţii", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ovidiu Tătăranu de la ISU Călăraşi.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a precizat că este vorba de 20 de victime.

"Ultima raportare vorbeşte de doi decedaţi, ultima estimare este la 20 de victime. Au fost mobilizate Ialomiţa, Călăraşi şi Bucureşti. Deplasarea este îngreunată de ceaţă, tocmai ceaţa a cauzat accidentul, din ce am primit ca informare. Nu se ia în calcul trimiterea unui elicopter pentru că este ceaţă", a declarat Raed Arafat.

Traficul rutier este întrerupt pe sensul de mers către Constanţa, la kilometrul 67.

 

Sursa: mediafax.ro

România a construit doar 368 de kilometri de dru­muri noi din fondurile europene absorbite din exerciţiul fi­nanciar 2007- 2013, în timp ce Polonia a construit 1.886 de kilometri, arată datele publicate de Comisia Euro­pe­a­nă. În acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kilo­metri de drumuri noi, Cehia – 312 kilometri, iar Bulgaria 175 de kilometri. Cum se explică aceste diferenţe?

''Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor europene mult mai suplu decât l-am avut noi, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiţi sau reabilitaţi. În septembrie 2012 am traversat Polonia ajungând la Gdansk şi îmi amintesc că pe atunci Polonia era un mare şantier, o ţară dată peste cap în termeni de circulaţie decentă, dar în care se lucra la foc continuu. 1886 de kilometri noi construiţi înseamnă mai mult decât au reuşit România, Bulgaria, Ungaria şi Cehia îm­preună, pentru ca o astfel de comparaţie să fie relevantă şi ca suprafeţe compara­tive“, a explicat Dragoş Jaliu, partener în cadrul Structural Consul­ting Group.

El a precizat totuşi că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt afe­rente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare şi 2016 de trans­mitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finaliza­rea/fa­zarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate şi transmise.

„Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câţiva kilo­metri realizaţi (construiţi sau reabilitaţi)“, a mai spus Dragoş Jaliu.

Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 - 2013 în statele membre. „Per ansamblu, finanţarea euro­peană a condus (în România -  n. red.) la construcţia a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuro­pea­nă de transport (TEN-T) şi la îmbună­tăţirea a 1.893 km de drumuri, noile dru­muri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în pe­rioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România. De ase­menea, în document se mai precizează că în primul exerciţiu financiar al Româ­niei de după aderarea la Uniunea Euro­peană s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conec­teze statele membre) şi moderniza­rea a 122 km de linii de căi ferate existente.

CITEŞTE CONTINUAREA PE ZIARUL FINANCIAR

Autostrada Montană, Autostrada Moldova şi Drumurile Expres Muntenia, Dobrogea şi Brasovia ar trebui să completeze infrastructura rutieră a României până în 2036.

Ministerul Transporturilor a publicat pe site-ul său oficial o hartă interactivă a tuturor autostrăzilor şi drumurilor expres pe care intenţionează să le constuiasca până în 2036.

 

Harta face parte din Master Planul de Transport şi, dacă va fi (vreodată) pus în aplicare, va asigura călătorii rapide pentru şoferi pe aproape tot teritoriul ţării.

Planul prevede construcţia unei centuri largi a Bucureştiului cu lungimea de 54 de kilometri, finalizarea autostrăzii Transilvania A3 sau realizarea unei Autostrăzi a Moldovei care să lege Braşovul de Bacău.

Toate aceste proiecte ar trebui finalizate undeva după anul 2020, însă planul are deja câteva mări semne de întrebare. De exemplu, autorităţile susţin că Autostrada A 12 Piteşti - Craiova va fi inaugurată peste numai 2 ani, în condiţiile în care nici măcar nu a fost lansată o licitaţie pentru realizarea lucrărilor.

Iată lista tuturor segmentelor de autostrada care ar trebui finalizate până în 2026: 

Ruta Denumire Indicativ Distanta Implementare
Centura Bucureştiului Bucharest Ring Nord A0 54 km 2021 - 2023
Piteşti - Craiova Autostrada Oltenia A12 124 km 2016 - 2018
Ploieşti - Comarnic Autostrada Transilvania A3 51 km 2021 - 2023
Comarnic - Braşov Autostrada Transilvania A3 58 km 2016 - 2020
Braşov - Sibiu Autostrada Transilvania A3 105 km 2016 - 2020
Borş - Suplacu de Barcău Autostrada Transilvania A3 65 km 2016 - 2020
Suplacu de Barcau - Nădăşel Autostrada Transilvania A3 93 km 2016 - 2020
Braşov - Bacău Autostrada Moldova A5 160 km 2021 - 2026
Piteşti - Sibiu Autostrada Transcarpati A1 116 km 2016 - 2020
Tg Mureş - Tg. Neamţ Autostrada Montana A8 183 km 2021 - 2026
Tg Neamt - Iaşi - Ungheni Autostrada Montana A8 135 km 2016 - 2019

 

Master Planul prevede însă şi construcţia a numeroase Drumuri Expres, care vor primi indicativul DX. Cele mai importante drumuri expres care ar urma să fie construite sunt Buzău - Siret în Moldova (până în 2024), Bucureşti - Craiova (termen de finalizare 2031) sau Piteşti - Câmpulung - Râşnov, care ar trebui inaugurat în 2036.

Iată lista completă a drumurilor expres pregătite de autorităţi: 

Ruta Denumire Indicativ Distanta Implementare
Bucureşti - Craiova Valahia Expres DX1 195 km 2026 - 2031
Craiova - Drobeta Turnu Severin Danubius Expres DX2 104 km 2027 - 2032
Drobeta - Lugoj Danubius Expres DX2 142 km 2026 - 2032
Găeşti - Ploieşti Muntenia Expres DX7 74 km 2021 - 2023
Ploieşti - Buzău Muntenia Expres DX7 65 km 2016 - 2020
Buzău - Brăila Muntenia Expres DX7 98 km 2021 - 2023
Focşani - Galaţi - Giurgiuleşti Milcovia Expres DX7A 102 2021 - 2023
Brăila - Tulcea Dobrogea Expres DX8 187 km 2027 - 2030
Tulcea - Constanţa Dobrogea Expres DX8 187 km 2031 - 2032
Buzău - Focşani Drumul Siretului DX5 72 km 2016 - 2021
Focşani - Bacău Drumul Siretului DX5 109 km 2016 - 2020
Bacău - Paşcani Drumul Siretului DX5 81 km 2016 - 2020
Paşcani - Suceava Drumul Siretului DX5 60 km 2021 - 2024
Suceava - Siret Drumul Siretului DX5 41 km 2021 - 2024
Turda - Halmeu Somes Expres DX4 320 km 2028 - 2032
Dej - Bistriţa Somes Expres DX4 55 km 2027 - 2030
Piteşti - Câmpulung Brasovia Expres DX6 58 km 2031 - 2036
Câmpulung - Râşnov Brasovia Expres DX6 65 km 2031 - 2036

Master Planul pe Transporturi, documentul strategic după care ar trebui să se dezvolte infrastructura României până în 2030, va intra miercuri spre aprobare în şedinţa de Guvern. Pentru Bacău, nu este prevăzută nicio autostradă, în viitorul apropiat, orașul de pe Bistrița având planificate, până în 2020, doar drumuri expres care să-l traverseze.

Sibiu – Piteşti, Comarnic Braşov şi Iaşi – Ungheni sunt autostrăzile prioritare din Master Planul pe Transporturi. Guvernul ia serios în considerare autostrada Ungheni -Târgu Mureș, în dauna proiectului Bacău-Brașov, deși acesta este mult mai ieftin. Totuși, proiectul nu dispare, ci este programat pentru 2021-2026.

De aprobarea acestui document depind fondurilor europene alocate pt infrastructură şi pentru dezvoltarea acestui sector.

În ce priveşte infrastructură rutieră, vorbim în primul rând de autostrăzi – principalele cinci priorități sunt Sibiu-Pitești, o autostradă care costă estimativ 1,67 miliarde de euro şi care ar trebui realizată până în 2022. Din nou apare în plan Comarnic – Braşov, Târgu Neamț-Ungheni, Nădăşelu – Suplacu de Barcău, Sibiu – Brașov. Toate acestea trebuie realizate până în 2020. Pentru 2021-2026, este prevăzută autostrada Brașov – Bacău.
plan-autostrazi
Sunt trecute priorităţi şi la capitolul drumurilor expres. Cap de listă este modernizarea centurii de sud a Bucureştiului, la patru benzi, adică modernizarea actualei centuri a capitalei, de la autostrada spre Piteşti la cea spre Constanţa. Sunt în proiect şi alte drumuri expres, cum ar fi Ploiești-  Buzău, Bacău-Focșani, Buzău – Focşani, Constanța – Brăila cu un pod peste Dunăre în vecinătatea celei de-a doua localități.
plan-drumuri-expres
Se pune accentul şi pe modernizarea drumurilor feroviare, în acest Master Plan se propune şi cumpărarea de vagoane, de trenuri noi pentru calea ferată.

Sursa: zdbc.ro

Guvernul din Norvegia a aprobat 22.7 miliarde de euro pentru construcția unor tuneluri subacvatice suspendate.

În vreme ce la noi viaductele costă zeci de milioane de euro și nici măcar nu se construiesc, într-o țară ambițioasă ca Norvegia podurile și tunelurile nu mai sunt de multă vreme o soluție pentru infrastructură.

Având în vedere relieful dificil al țării, brăzdat de fiorduri adânci, norvegienii au gândit o soluție ingenioasă de conectare a zonelor greu accesibile. Guvernul a aprobat 25 de miliarde de dolari, echivalentul a 22.7 miliarde de euro, pentru construcția unor tuneluri subacvatice plutitoare.

Spre deosebire de tunelurile clasice, acestea ar fi mult mai aproape de luciul apei, iar spre deosebire de poduri nu ar fi afectate de condițiile climatice dure. Tunelurile plutitoare ar rămâne suspendate la 30 de metri sub apă și ar urma să fie construite în paralel, câte unul pentru fiecare sens de mers. Tunelurile vor fi ținute la suprafață de pontoane uriașe.

Având în vedere că este o soluție care nu a mai fost încercată până acum nicăieri în lume, termenul de finalizare al proiectului a fost fixat pentru anul 2035. Inginerii urmează să realizeze o expertiză amănunțită și să confirme fezabilitatea proiectului.

Sursa: automarket.ro

 

Nicio mașină nu poate lupta cu legile fizicii. Nici măcar un Lamborghini Murcielago cu tracțiune integrală, care sfârșește distrus după ce șoferul pierde controlul pe o autostradă inundată din Rusia.

Sursa: automarket.ro

Circulaţia pe autostrada A6, care face legătura între Lugoj şi autostrada A1, a fost restricţionată la numai 60 km/h din cauza unor alunecări de teren survenite în urma ploilor.
 
Numărul autostrăzilor din România care au grave probleme din cauza lucrărilor de construcţie continuă să crească. De data aceasta a venit rândul autostrăzii A6, cu o lungime de numai 11 kilometri, care face legătura între localitatea Lugoj şi autostrada A1.

 Potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), problemele au apărut încă din luna martie din cauza unor alunecări de teren provocate de ploi care au afectat taluzul.

Pe parcursul lucrărilor de reparaţie, viteza maximă a fost restricţionată la numai 60 km/h pe o porţiune de 150 de metri. Chiar dacă teoretic lucrarea nu este una de amploare, autorităţile nu au anunţat termenul la care reparaţiile vor fi finalizate, singura menţiune oficială fiind că restricţiile vor fi eliminate în cursul acestui an..

"CNADNR anunţă participanţii la trafic că circulaţia pe autostrada A6 km 3+500 – 3+650 dreapta se desfăşoară cu restricţie de viteză în zona alunecării taluzului între orele 08.00-17.00, iar între orele 17.00-08.00 se desfăşoară normal până la finalizarea lucrărilor, în cursul anului 2016", precizează CNADNR într-un comunicat de presă.

Autostrada A6 devine a treia autostradă din România care are diverse probleme de construcţie într-un interval de numai 7 luni. Prima a fost lotul 3 al autostrăzii Orăştie - Sibiu din cadrul autostrăzii A1, pe segmentul dintre Sălişte (km 270+020) şi Cunţa (km 292+455), acolo unde traficul a fost închis după o infiltraţie de apă. În februarie 2016, CNADNR a constatat că lucrările la lotul 2 al segmentului Lugoj - Deva din cadrul autostrăzii A1, care nu a fost încă dat în folosinţă, nu au fost efectuate corespunzător.

Sursa: automarket.ro

 

 

Premierul Dacian Ciolos si-a asumat raspunderea pentru proiectul autostrazii Iasi-Targu Mures. Aflat la o intalnire cu parlamentarii din Moldova, premierul Dacian Ciolos a promis si autostrada si spital regional de urgente. Dintre promisiuni nu au lipsit proiectele pentru educatie si agricultura. Promisiunile au fost facute in timpul unei intalniri cu parlamentarii din regiunea de Nord Est, eveniment care a avut loc in Aula Universitatii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iasi.