Displaying items by tag: minim

Mai putini solicitanti! In municipiul Iasi scade numarul persoanelor care solicita ajutor social sub forma venitului minim garantat. Ajutorul social se acorda pe baza de cerere, in acest moment fiind in plata ceva mai mult de 350 de dosare. Acum cativa ani, Directia de Asistenta Sociala administra peste 800 de dosare.  

La Iasi a fost realizata, in premiera, o interventie de transplant renal printr-o metoda minim invaziva de la donator viu. Vorbim despre o mama de 60 de ani din Iasi, care i-a donat fiului sau de 30 de ani un rinichi. Acesta facea dializa de mai bine de trei ani si se afla de luni bune pe listele de asteptare. Cazurile s-au numarat printre cele mai complicate insa tocmai de aceea au fost selectati pentru a fi operati de o echipa mixta, formata din medici de la Spitalul Parhon si o clinica din Edinburg, Marea Britanie.

Creste salariul minim. De la 1 ianuarie 2018, exista sanse mari ca salariul minim sa creasca. Reprezentantii sindicatelor au propus celor de la Ministerul Muncii trei variante de stabilire a salariului minim.

Comisia Europeană doreşte introducerea unui salariu minim pentru angajaţi şi a unei indemnizaţii minime de şomaj la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, afirmă Jean-Claude Juncker, preşedintele Executivului UE.

"Ar trebui să avem un salariu minim la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene", a declarat Jean-Claude Juncker, citat de site-ul Challenges.fr.

De asemenea, Juncker s-a declarat favorabil introducerii unei indemnizaţii minime de şomaj la nivelul Uniunii Europene.

Preşedintele Comisiei Europene a făcut aceste declaraţii la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe pe tema drepturilor sociale europene.

Jean-Claude Juncker a apreciat că reforma politicilor sociale din Uniunea Europeană trebuie să înceapă în zona euro.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Guvernul se reuneşte vineri la ora 14 în şedinţă, pe agendă fiind creşterea salariului minim la 1.450 lei şi majorarea salariilor în administraţia locală şi pentru artişti, potrivit declaraţiilor făcute de liderul PSD, Liviu Dragnea.

''Mâine vine în continuare sesiune extraordinară, chiar dacă cei de la PNL au anunţat că vor să blocheze legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe, într-un mod iresponsabil, după părerea mea, Guvernul va adopta nişte acte normative aşa cum sunt trecute în programul de guvernare care sunt aşteptate - salariul minim va fi aprobat mâine, în şedinţa de guvern - 1.450 de lei, aşa cum s-a stabilit, majorarea salariilor în administraţia locală cu 20 %, majorarea salariilor pentru actori şi alte categorii de artişti cu 50 %'', a spus social-democratul la Parlament.

El a avut şi alte solicitări pentru membrii Cabinetului Grindeanu.

''De asemenea, i-am rugat să verifice dacă informaţia este reală şi anume că s-a prorogat printr-o ordonanţă intrarea în vigoare a legii prin care se majorează cu 15 % din educaţie şi sănătate şi, dacă e într-adevăr prorogată de guvernul Cioloş, mâine să anuleze această prorogare şi majorările de 15 % din educaţie, sănătate să intre în vigoare de la 1 februarie. De asemenea alocarea pe student de la 83 de lei la 201 lei nu este nevoie din cate ştiu de HG, ci este suficient un ordin al ministrului. (...) De asemenea pensia minimă de la 400 de lei la 520 de lei - ăsta e primul pachet de măsuri care e prins în HG-uri şi ordonanţe pe care Guvernul le poate emite mâine, chiar dacă unii vor să blocheze legea de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe'', a detaliat Dragnea.

Biroul de presă al Guvernului a anunţat că şedinţa va avea loc vineri la ora 14, dar nu a făcut publică până la ora transmiterii acestei ştiri ordinea de zi.

Ulterior, Dragnea a reluat pe Facebook lista măsurilor avute în vedere pentru vineri.

''Guvernul instalat aseară lucrează intens pentru ca mâine să adopte următoarele măsuri: creşterea salariului minim la 1.450 lei; majorarea cu 20% a salariului din administraţia locală; majorarea cu 50% a veniturilor actorilor şi a altor categorii de artişti; introducerea transportului gratuit pe calea ferată pentru studenţi; creşterea punctului de pensie la 1.000 lei; creşterea burselor prin majorarea alocării per student de la 83 lei la 201 lei; creşterea pensiei minime de la 400 lei la 520 lei; reducerea impozitului la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care sunt sub plafonul de 500.000 euro'', a precizat el.

''Sper ca, atât Preşedintele, cât şi opoziţia, să înţeleagă semnalul dat de români prin vot. Românii au votat pentru a avea o viaţă mai bună!'', a conchis Dragnea.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Din 1989 până în prezent, familiile care au câştigat doar salariul minim pe economie plus alocaţia copiilor n-au avut în niciun an un trai decent, fiind mereu la limita subzistenţei, arată un studiu al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV.

Cercetătorii ICCV au luat în calcul o familie medie în care părinţii au câştigat doar salariul minim pe economie în fiecare din ultimii 27 de ani plus alocaţiile a doi copii aflaţi în întreţinerea acestora. Prima concluzie a fost că totalul acestor venituri a fost întotdeauna sub pragul de 100% din necesarul unui trai decent, definit ca un nivel de la care sunt acoperite toate cheltuielile pentru un coş minim de produse şi servicii îndestulătoare.

Au fost identificate, astfel, unele situaţii „dificile, chiar alarmante”. Familia monoparentală cu unul, doi sau trei copii în întreţinere din urban „se poziţionează departe de ceea ce se poate numi coşul minim pentru o viaţă decentă. Pentru a se bucura de un minim de trai decent, o astfel de familie ar avea nevoie să-şi suplimenteze veniturile cu mai mult de 55-65%, dacă vorbim de un salariu minim pe economie şi alocaţiile celor doi copii”, arată autorii studiului. De asemenea, „familia de doi adulţi cu doi copii în întreţinere din mediul urban cu un venit format din două salarii minime şi două alocaţii de copii, de-a lungul perioadei 1989–2013, se află încă într-o situaţie economică extrem de grea”.

Potrivit ICCV, în ultimii ani, veniturile acestor familii „au scăzut chiar şi sub limita minimului de subzistenţă, începând cu anul 1992 (68,7%), continuând să scadă dramatic în 2002 (38,9%), iar în ceea ce priveşte minimul decent, el a fost în dificultate de a fi acoperit cu acest venit încă din 1990 (81,6%), ajungând la o cincime (20%) în 2000 şi continuând să se menţină la valori extrem de mici până la sfârşit. În anii 2011-2013 venitul descris mai sus nu acoperea nici jumătate din minimul decent de viaţă al anului de referinţă 1989”.

De aceea, pe termen scurt şi mediu „putem vorbi de necesarul pentru o mărire substanţială a venitului, practic dublarea lui pentru a ajunge la un trai minim decent”.

Acelaşi studiu mai arată că familia de doi adulţi cu doi copii în întreţinere din rural cu un venit format dintr-un salariu minim şi alocaţiile celor doi copii, de-a lungul perioadei 1990-2013 s-a aflat într-o situaţie materială extrem de grea. „Cu două salarii minime şi alocaţiile copiilor, familia putea acoperi o treime din minimul de subzistenţă, în intervalul 1994-2000, atingând 67% din acest minim de subzisetenţă şi aproape 60% din minimul pentru un trai decent, în 2013”.

„Aceste familii se descurcă greu, iar fiecare al doilea, al treilea ş.a.m.d. copil adânceşte starea de sărăcie în aceste cazuri”, concluzionează cercetătorii.

Conform unor date publicate de Eurostat, citate în studiul ICCV, aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă în 2014 riscului de sărăcie şi excludere socială, situaţie care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condiţiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populaţie, se aflau în această situaţie. „Dacă în UE o persoană din patru este expusă riscului de sărăcie şi excludere socială, în trei state membre mai mult de o treime din populaţie este expusă acestui risc: România (40,2%), Bulgaria (40,1%) şi Grecia (36%). La polul opus, cel mai mic risc se înregistrează în Cehia (14,8%), Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) şi Danemarca (17,8%)”, se mai arată în studiul ICCV.

În prezent, necesarul de trai în mediul urban presupune un coş minim de consum a cărui valoare este de 2.273 de lei pentru o familie medie formată din „2,8 persoane”, adică doi adulţi şi doi copii aflaţi în întreţinerea acestora, arată cercetătorii de la ICCV. În mediul rural, unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării, valoarea acestui coş minim este de 1.831 de lei. Studiul mai analizează şi un alt palier de consum, cel necesar supravieţuirii fizice a familiei – coşul minim „de subzistenţă”. Acesta are acum o valoare de 1.842 de lei în mediul urban şi de 1.600 de lei în mediul rural.

Sursa: mediafax.ro

Valoarea salariului minim pe economie pentru anul 2017 va fi stabilită de viitorul Guvern. Actualul Executiv, aşa cum a anunţat în Consiliul Naţional Tripartit din 12 decembrie, a decis să menţină actualul salariu minim, de 1.250 de lei, a anunţat joi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

„Viitorul Guvern va avea legitimitatea necesară pentru stabilirea unei noi valori care să se aplice anul viitor”, a spus Liviu Iolu.

În condiţiile în care valoarea salariului minim pe economie garantat în plată pentru 2017 nu se modifică, nu este nevoie de o nouă Hotărâre de Guvern care să reconfirme actul normativ aflat deja în vigoare, întrucât valabilitatea acestuia nu expiră la finalul acestui an.

„Ţinând cont de faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevede că începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim este de 1.250 lei lunar, un alt act normativ care să reglementeze acelaşi lucru, ar fi reprezentat, din punct de vedere juridic, o redundanţă legală”, a mai spus oficialul.

Sursa: mediafax.ro

Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a declarat, joi, că Executivul ar putea decide ”îngheţarea” salariului minim la 1250 de lei pentru o lună, lăsând la latitudinea următorului guvern majorarea acestuia, declaraţia fiind făcută în contextul prorogării implementării unor măsuri fiscale.

”Rămâne cum am stabilit, în sensul că a fost o discuţie în Consiliul Naţional Tripartid, în care am discutat împreună cu partenerii sociali faptul că dacă guvernul nou se va instala până la sfârşitul anului, atunci, în mod evident, va putea să adopte Hotărârea de Guvern până la sfârşitul anului (…). Dacă guvernul nu se va putea instala până la sfârşitul anului, acest guvern va proroga cu o lună, va lăsa o lună salariul minim care este stabilit în plată anul acesta – 1250. În cazul salariului minim discutăm de hotărâri de guvern care pot fi luate independent de vacanţa parlamentară, fiind lucruri de rutină”, a spus Dragoş Pâslaru.

Declaraţia a fost făcută în contextul în care Executivul a decis prorogarea cu două luni a implementării unor măsuri fiscale.

”În această ordonanţă de urgenţă este vorba de prorogarea unor acte normative care au fost aprobate în anii trecuţi, în general înainte de criză, ele au fost în fiecare an amânate la implementare, au fost prorogate o data cu legea bugetului. În acest an, pentru că bugetul ar putea să vină deja în luna ianuarie atunci luăm această măsură de a amâna implementarea măsurilor aferente, practic lăsăm posibilitatea viitorului Guvern să îşi aplice politicile economice şi sociale aşa cum le consideră de cuviinţă. Avem câteva legi asupra cărora trebuie să ne aplecăm. Aş spune de exemplu legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Trebuie să facem câteva prorogări pe această lege, altfel salariile ar scădea, deoarece în 284 salariul de referinţă este de 600 de lei, iar salariile în sectorul public sunt calculate coeficient aplicat la suma de 600 de lei şi există coeficient aplicat la suma de 600 de lei şi există coeficient începând cu 1. Deci dacă nu prorogăm, 284 atunci foarte multe salarii s-ar înjumătăţi”, a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

El a mai spus că Executivul a prorogat şi unele măsuri refetitoare la neacordarea de premii, tichete de masa, tichite cadou, vouchere de vacanţă, indemnizaţie de ieşirea la pensie sau trecerea în rezervă sau retragere, menţinerea la nivelul acordat pentru luna decembrie 2016 a indemnizaţiilor de care beneficiază unele categorii de persoane, decontarea a numai 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple pentru magistraţi şi revoluţionari.

Potrivit ministrului Finanţelor, Guvernul a mai prorogat până la finalul lunii febriarie 2017 prevederilor din Legea educaţiei, conform cărora educaţiei îi va fi alocat un buget de 6% din PIB , iar cercetării 1% din PIB.

”Neadoptarea acestor măsuri pe care le-am inclus în acest act normative ar genera un impact de circa 49,1 miliarde lei, reprezentând 6,08% din PIB pentru 2017”, a mai spus Dragu.

La rândul său, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a afirmat că Executivul a creat spaţiul pentru ca politica următorului Guvern să poată fi îndeplinită.

”Este vorba de faptul că o prorogare de doar o lună, în condiţiile vacanţei parlamentar, ar fi putut pune în pericol capacitatea de a se adopta o ordonanţă de urgenţă de către următorul guvern. Două luni înseamnă exact timpul pe care ar putea să-l folosească orice govern ar fi instalat, presupunând că s-ar instala un pic mai târziu. dacă următorul guvern se instalează mai devreme va putea da o ordonanţă de urgenţă mai devreme decât acest interval”, a punctat Pâslaru.

Executivul a decis şi prorogarea cu un an implementării a trei ordonanţe de guvern, respectiv OG 5/2013, privind stabilirea unor măsuri special de impozitare a activităţilor cu character de monopol natural din sectporul energiei electrice şi al gazului natural, OG 6/2013, privind instituirea unor măsuri special pentru impozitarea exploatării resurselor natural, altele decât gazelle natural şi OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor natural, neprorogarea lor riscând să genereze o reducere a veniturilor bugetare de 975 de milioane de lei.

Guvernul nu a prorogat prevederile Codului Fiscal.

 

 

 

Sursa: mediafax.ro

Pentru a putea achiziţiona produsele din coşul minim de consum lunar necesare supravieţuirii, salariul minim brut de 1.250 de lei - 925 de lei net - este insuficient. Un calcul realizat de MEDIAFAX arată că salariul minim ar trebui să crească la cel puţin 995 de lei net, adică 1.350 de lei brut.

În prezent, Ministerul Muncii, sindicatele şi patronatele lucrează cu trei variante ale nivelului salariului minim pe economie: 1.250 de lei brut (925 de lei net), 1.400 de lei brut (1.012 lei net) şi 1.500 de lei brut (1.099 lei net). Însă, până acum, reprezentanţii sindicatelor şi cei ai patronatelor nu au ajuns la un consens după mai multe runde de discuţii, aşteptând şi o propunere din partea Guvernului.

Un calcul realizat de MEDIAFAX arată însă că prima variantă, cea de 925 de lei/lună net, nu acoperă cheltuielile pentru produsele incluse în coşul minim de consum, conform Ordonanţei nr. 217/2000. Acest coş include alimente şi produse nealimentare, plus servicii fără de care nu se poate trăi decent.

Astfel, conform acestei ordonanţe, coşul minim de consum lunar (necesarul pentru o gospodărie de mărime medie-2,8 persoane) include: 3,08 kg de făină, 5,8 kg de mălai, 28,9 kg de pâine, 0,5 kg de produse de franzelărie şi panificaţie, 0,7 kg de paste făinoase, 1,4 kg de orez, 2,1 kg de fasole boabe, 3,5 kg de cartofi, 1,6 kg de morcovi, pătrunjel şi păstârnac, 2,5 kg de ceapă, 3,8 kg de murături, 800 g de bulion, 1 kg de conserve de legume, 3,5 kg de fructe (în principal mere), 0,5 kg de citrice, 0,7 kg de conserve din fructe, 1 kg de carne de bovină, 2,5 kg de carne de porc, 2,8 kg de carne de pasăre, 0,4 kg de carne de oaie, 2,5 kg de preparate din carne (mezeluri), 0,8 kg de peşte proaspăt şi congelat, 6,1 litri de lapte proaspăt, 0,7 litri de lapte bătut, 1,1 kg de telemea de vacă, 0,7 kg de telemea de oaie, 0,9 kg de brânză proaspătă şi smântână, 13 ouă, 2,8 litri de ulei comestibil, 0,7 kg de untură, 0,5 kg de margarină, 0,8 kg de zahăr, 0,1 kg de dulciuri (în principal ciocolată şi bomboane) şi 4,8 litri de băuturi nealcoolice. Băuturile alcoolice (bere, vin şi spirtoase) însumează, împreună, puţin peste doi litri.

Coşul minim lunar mai conţine, potrivit Ordonanţei 217/2000, şi articole de igienă, detergenţi, factura minimă la utilităţi şi o valoare modică a impozitelor. Ce nu include coşul minim este preţul chiriei, pornindu-se de la prezumţia că toţi românii sunt proprietarii caselor în care locuiesc.

Pentru a achiziţiona toate aceste bunuri şi servicii necesare traiului minim, o persoană ar trebui să dispună de un venit net de cel puţin 995 de lei, ceea ce corespunde unui salariu brut de 1.350 de lei.

Conform datelor Ministerului Muncii, numărul de salariaţi care câştigă salariul minim garantat în plată este de circa 1,3 milioane de persoane, din totalul de 4,74 milioane de persoane cu contract de muncă.

Profilul angajatului ce câştigă salariul mediu a fost schiţat de acelaşi minister. Acesta corespunde unui bărbat cu vârsta între 33 şi 44 de ani, cu nivel educaţional mediu, care locuieşte într-una din regiunile Sud Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, are contract de muncă pe durată nedeterminată şi lucrează în administraţia publică şi apărare saiu în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale, în industria alimentară, în comerţ, în industria extractivă sau construcţii.

Tot Ministerul Muncii arată că, referitor la rata sărăciei în muncă, „pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora creşte la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate”.

 

Sursa: mediafax.rol

Discounterul german, care are în România circa 4.000 de salariaţi, a majorat de la 1 oc­tom­brie sa­lariul minim în com­panie, astfel că ori­ce an­­gajat cu normă în­trea­gă, fie că lucrează în ma­ga­zine sau în de­pozit, câş­tigă cel puţin 2.199 de lei brut (1.568 de lei net), su­mă ce inclu­de şi bo­nu­rile de masă. În primăvara aces­tui an salariul minim brut în ca­drul companiei era de 1.697 de lei, su­mă ce cu­prinde şi bonurile de masă.

Salariul minim pe economie este 1.250 de lei brut, iar cel mediu depă­şeşte 2.800 de lei brut.

„Intenţionăm să dezvoltăm pa­che­tele salariale şi de beneficii în con­ti­nuare, acestea reprezentând o prio­ri­tate pe termen lung pentru noi. În con­se­cinţă, vom continua să investim în dez­voltarea personală şi profe­sio­nală a colegilor noştri (...)“, a declarat Frank Wagner, pre­şe­din­tele con­siliului de con­ducere al Lidl România.  

Un lucrător comer­cial sau un lu­cră­tor din de­pozitele Lidl poate ajun­ge la un salariu de 2.999 de lei brut, cu ti­chete de masă incluse, spun oficialii com­paniei.

Salariul net depă­şeşte ast­fel 2.100 de lei. Lidl are un sistem de sa­larizare în trepte, astfel că în primii trei ani de activitate în companie sala­riul creşte automat în fiecare an.

Sursa: zf.ro

Arhiva Iasi TV Life

« November 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30