Politic (3296)
La Iași, a avut loc, duminica, Conferința județeană de alegeri a conducerii Partidului Mișcarea Populară. Au participat peste 500 de delegați din 78 de orașe și comune ale județului Iași. Au fost validate, în conducerea organizației, 27 de persoane.
„În ultima perioadă, a crescut numărul cazurilor de îmbolnăvire a oamenilor prin consumul de produse alimentare neconforme. Astfel, în urmă cu o săptămână, la Iași, Direcția de Sănătate Publică (DSP) a confirmat că 134 de cetățeni au fost diagnosticați cu toxiinfecție alimentară de la un produs infestat cu bacteria Salmonella şi consumat la un fast food local. Un alt caz, mai grav, a fost înregistrat la București, unde un copil de trei ani a decedat după ce a mâncat shaorma, tot într-un fast food. Din păcate, riscurile privind sănătatea publică generate de astfel de situații par să se înscrie în aria unor fenomene care nu mai sunt izolate. Iar acesta este un semn că autoritățile române nu au capacitatea să asigure, în totalitate, siguranța comercializării şi consumului de produse alimentare“, arată parlamentarul ieșean Dumitru Oprea.
În aceste condiții, deputatul PNL solicită Ministrului Sănătății informații despre acțiunile desfășurate, în ultima perioadă, de Direcțiile de Sănătate Publică pentru verificarea respectării de către unitățile de alimentație publică a standardelor de igienă și conformitate. De asemenea, Ministerul Sănătății trebuie să prezinte măsurile pe care le va lua, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, în vederea eliminării cauzelor ce pun în pericol sănătatea populației.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că nu a dorit să intre în politică, precizând că nu este pregătit în structura sa să devină om politic, să treacă de la rigoarea dreptului penal la retorica politică, spunând că la alegerile parlamentare din 2016 a avut o ofertă de a candida ca senator pe lista unui partid politic, aflat acum în opoziţie, fără a-i da însă numele.
„Conform Eurostat, doar 26 % dintre tinerii români aveau, anul trecut, finalizate studiile superioare, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința persoanelor, cu vârste între 30 şi 34 de ani, care au terminat o facultate.
Una dintre principalele cauze ale acestei situaţii o reprezintă neglijarea sistemului de învăţământ preuniversitar, în special a ciclului liceal, din mediul rural. În condițiile în care, în 2017, mai mult de jumătate dintre românii cu vârsta între 15-19 ani trăiau în mediul rural, conform Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior. Mai mult, potrivit unui studiu al Fundaţiei World Vision România, 40% dintre elevii care abandonează şcoala după finalizarea ciclului gimnazial, rămân să lucreze în gospodărie“, scrie Dumitru Oprea.
Parlamentarul ieşean îi cere ministrului Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, să indice câte licee şi grupuri şcolare vor fi deschise în mediul rural de către guvernul din care face parte până în 2020. Deputatul PNL Dumitru Oprea mai este interesat şi de posibilitatea ca Ministerul Educaţiei Naţionale să demareze un program prin care să subvenţioneze (sau să acorde burse) cheltuielile cu transportul şi cazarea pentru elevii din mediul rural, astfel încât să îşi poată continua studiile în mediul urban, după absolvirea ciclului gimnazial.
Organizaţia PSD Iaşi îl acuză pe primarul Mihai Chirica de faptul că refuză convocarea consilierilor într-o şedinţă ordinară, afirmând că are drept priorităţi "participarea la diverse evenimente festive şi transmiterea de scrisori lacrimogene ieşenilor". Organizaţia mai spune că a tras un semnal de alarmă asupra unor proiecte foarte importante pentru comunitate, care nu şi-au făcut până acum loc pe ordinea de zi a şedinţelor Consiliului Local Iaşi, probabil, din cauza multitudinii de "proiecte imobiliare susţinute de primarul Mihai Chirica şi echipa de cumetrie de la Primăria Iaşi”.
Reprezentanţii Platformei România 100 Liviu Iolu şi Raluca Prună au venit joi în Piaţa Unirii din Iaşi pentru a chestiona, alături de membri ai comunităţii locale RO+, cetăţenii în cadrul campaniei naţionale de consultare publică ‘Întrebăm România împreună’.
Valori și permanențe europene prin educație, cultură și formare profesională
Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a prezentat în Plenul Cemerei Deputaților importanța zilei de 9 mai , care are pentru poporul român o triplă semnificaţie de vibrație națională și europeană: pe lângă Ziua Independenţei proclamată în 1877, românii sărbătoresc victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial în 1945, dar şi Ziua Europei.
Deputatul PSD, Camelia Gavrilă,dorește să evidențieze această zi complexă pentru România, dar și pentru Europa,ca fiind ziua în care s-au deschis perspectivele unei alianțe politice, economice și culturale de largă respirație, pentru ca cetățenii să trăiască în pace și siguranță, respectând supremația dreptății, a legității, a suveranității naționale.
„Putem afirma faptul că Uniunea Europeană a reușit să treacă treptat peste barierele economice, sociale, naționale sau internaționale, peste prejudecăți și opinii critice, eurosceptice, mai ales prin perseverență, demersuri raționale, înțelepciune și diplomație, prin programele concepute și implementate, prin analiza și integrarea de modele și bune practici în diferite domenii, prin strategiile educaționale coerente, creative și deseori vizionare.”
Deputatul ieșean, Camelia Gavrilă, prin intermediul declarației politice a prezentat câteva dintre programele concepute și implementate de Uniunea Europeană:
- Strategia Europa 2020 - pune accent pe maximizarea impactului cercetării și inovării în UE;
-Planul de acțiune pentru educația digitală - este inclus în Declarația de la Roma din martie 2017, prin care statele membre au reiterat și subliniat angajamentul de a oferi tinerilor „cea mai bună educație și formare”;
- Competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții - cuprinse în „Cartea albă privind viitorul Europei”, Comisia subliniază că „este probabil ca majoritatea copiilor care încep școala primară astăzi să ajungă să aibă noi tipuri de locuri de muncă, inexistente deocamdată” și că pentru abordarea corectă a acestei situații „vor fi necesare investiții masive în competențe și o regândire majoră a sistemelor de educație și de învățare pe tot parcursul vieții”;
- Programul ERASMUS - dedicat tinerilor, studenților, dar și adulților vizează mobilitatea educațională, cunoașterea și explorarea unor medii educaționale și de formare diferite, modelează competențe, permite schimburi de bune practici, descoperă zone de cunoaștere, de convergență utile pentru studiul teoretic sau practic, pentru înțelegerea unor domenii de cunoaștere și cercetare, dar și în perspectivă culturală, de comunicare și implicare socială a tinerilor, de sensibilizare multiculturală a acestora;
- Consolidarea capacităților de formare profesională, de pregătire academică în învățământul superior, de cercetare și inovare prin cooperarea instituțiilor din țările partenere - este un demers major în spațiul educațional universitar dinUniunea Europeană, susținut prin finanțarea parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior și întreprinderi, pentru a reduce distanța dintre mediul academic și cel antreprenorial.
“ Dezideratul unei sistem educațional unitar, care să împărtășească aceleași valori europene este încă departe de România, dacă amintim doar câteva elemente critice din Monitorul educației și formării 2017, realizat de Comisia Europeană: probleme în combaterea inegalităților și promovarea incluziunii, cheltuieli modeste pentru educație, mecanismele de direcționare a fondurilor către școlile dezavantajate sunt insuficiente, procent mare al elevilor cu o performanță scăzută în ceea ce privește competențele de bază în cadrul evaluărilor internaționale de tip PISA. La acestea se adaugă dimensiunea practică și aplicativă insuficientă pe parcursul formării profesionale, relevanța curriculei academice în raport cu cerințele de pe piața muncii, dar și dificultatea atragerii cadrelor didactice de înaltă calitate în școlile dezavantajate, salariile acestora, care, deși în creștere, încă sunt nemotivante.”- subliniază deputatul PSD, în Plenul Camerei Deputaților.
Deputatul Camelia Gavrilă atrage atenția căactuala guvernare și Partidul Social Democrat au realizat importante demersuri în educația românească, urmărind treptat și atingerea obiectivelor strategice europene: creșterea salariilor profesorilor, ca factor suplimentar pentru a-i motiva să rămână în domeniu și să performeze, progrese importante în susținerea învățământului dual, creșterea fondului de burse pentru studenți, asigurarea transportului feroviar gratuit sau adoptarea unor programe de formare profesională, precum internship-ul, programe sociale de susținere a tinerilor și pentru evitarea abandonului școlar, revizuiri de curriculum, inițierea și promovarea proiectelor educaționale și europene, investiții în infrastructura educației, în ambele domenii universitar și preuniversitar.
În concluzie, trebuie să ne raportăm la valorile și obiectivele europene, fără a neglija valorile românești, care ne individualizează și ne integrează într-o matrice identitară definitorie pentru națiunea noastră, după cum trebuie să valorificăm și modelul Uniunii Europene, un reper de progres social și economic, de comunicare, un generos spațiu multicultural deschis, echitabil, deplin favorabil pentru evoluția țărilor membre.
Mai multe informații regăsiți pe site-ulwww.cameliagavrila.com.
Dumitru Oprea: „România nu are nici o strategie în domeniile inteligenței artificiale și blockchain-ului“
„De curând, la Bruxelles, a avut loc evenimentul Digital Day 2018, care a reunit actori importanți din domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei informatice. La eveniment s-au semnat două declarații. Prima este Declaraţia de Cooperare pentru Inteligenţa Artificială, cu 25 de țări europene semnatare, prin care s-a convenit colaborarea pentru susținerea şi dezvoltarea domeniului inteligenței artificiale (IA). Cu ajutorul IA se pot genera soluții pentru numeroase provocări ale societății, de la asistența medicală la schimbările climatice, de la securitatea informatică la migrație. Cea de-a doua este Declaraţia privind înfiinţarea Parteneriatului European pentru Blockchain, ce își propune să fie un mijloc de cooperare între statele membre pentru schimb de experiență și expertiză în domeniul tehnic și de reglementare. Scopul îl reprezintă pregătirea cadrului pentru lansarea aplicațiilor de tip blockchain la nivelul întregii piețe digitale din UE.
La acest eveniment, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Cercetării și Inovării (MCI), a participat şi secretarul de stat Ciprian Preda. Cu toate acestea, România nu se numără printre semnatarii celor două declarații, fapt semnalat și de către unele publicații din țara noastră“, arată Dumitru Oprea.
În acest context, deputatul PNL solicită informații privind strategia României în domeniile inteligenţei artificiale și blockchain. Totodată, îi cere ministrului Nicolae Burnete să explice de ce România nu figurează pe lista țărilor semnatare ale celor două declaraţii adoptate, la Bruxelles, cu prilejul Digital Day 2018, şi care a fost scopul deplasării secretarului de stat la eveniment.
Redăm integral declaraţia deputatului PNL Dumitru Oprea:
„Uneori, branduri celebre sunt copiate, fără mare succes, cu scopul obţinerii unor foloase materiale. Intenţia, de multe ori, este păcălirea consumatorilor, astfel încât, din raţiuni de preţ, să aleagă copia în locul originalului. Brandul-pirat iese pe piaţă cu preţuri de dumping, dar produsele se dovedesc a fi de o calitate inferioară celui de referinţă.
O astfel de intenție regăsim în politica românească. Este vorba de un brand politic, respectiv ALDE, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, partid condus acum de preşedintele Senatului, Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu. Numele partidului vine de la originalul de pe scena politică europeană, ALDE – Alliance of Liberals and Democrats for Europe. ALDE este un membru respectat şi respectabil în cadrul familiilor politice europene, iar carisma liderului acestuia, fostul premier belgian Guy Verhofstadt, este recunoscută în multe ţări din Europa, nu doar la Bruxelles sau la Strasbourg.
Din păcate, asemănările dintre partidul european ALDE şi ALDE-ul românesc, aliat de nădejde al PSD la guvernare, se opresc aici. Guy Verhofstadt este un avocat critic fervent al Uniunii Europene şi un pamfletar necruţător în raport cu liderii politici cu tendinţe autoritariste, de tip Viktor Orbán, apologet al democraţiei iliberale. Pe de altă parte, Călin Popescu Tăriceanu este, după toate declarațiile, un mare fan al democraţiei iliberale şi, alături de Liviu Dragnea, al slăbirii independenţei Justiţiei. Guy Verhofstadt militează pentru o Europă Federală, în vreme ce Călin Popescu Tăriceanu, alături de partenerul său, Liviu Dragnea, fac apologia unei Românii aparent independente, căreia „să nu i se dicteze nimic de la Bruxelles“, şi cu o retorică împotriva capitalului străin din economie. Cu excepţia faptului că amândoi au deţinut funcţia de premier, nici o altă asemănare nu mai poate fi găsită între cei doi lideri politici. Verhofstadt este un cunoscut politician, apărător al democraţiei statului de drept, iar Tăriceanu este un fost lider democrat trecut acum la religia PSD-ismului.
ALDE România, ca membru al familiei politice europene ALDE, trebuie să fie un actor tare curios la Bruxelles, un fel de sosie nereuşită, asemenea PSD-ului, care face parte din familia (progresist) socialistă europeană. Este de mirare că, până la această oră, liderii ALDE de la Bruxelles nu au cerut despăgubiri ALDE-ului românesc pentru folosirea fără drept a mărcii. Pe scurt, pentru piraterie politică.“
„PSD Iaşi apreciază intenţia domnului primar Mihai Chirica de a face dovada unui timid moment de sinceritate şi de a „spune lucrurilor pe nume”. Îi mulţumim că se mândreşte cu „programul nostru” de guvernare locală, un program exclusiv al PSD Iaşi prin care s-au câştigat alegerile locale, atât în municipiul, cât şi în întreg judeţul Iaşi. Noi ne ţinem de cuvânt. Până acum, numai la Consiliul Judeţean Iaşi au fost atraşi de 50 de ori mai mulţi bani europeni decât la Primăria Iaşi”, spun social democrații pe pagina de Facebook.
More...
ȘTIREA SĂPTĂMÂNII
