Nereguli la punctele de trecere a frontierei. Nu este zi in care oamrnii legii sa nu identifice un document fals, o masina radiata sau sa nu gaseasca tigari de contrabanda. Politistii de frontiera spun ca fata de aceeasi perioada a anului trecut se constata o crestere a numarului de infractiuni comise in vama.

Președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic, a declarat marți că neaderarea României la spațiul Schengen reprezintă o mărturie a Europei cu mai multe viteze.

Croația susține activarea regimului Schengen și eliminarea sistemul de moniorizare MCV pentru România și Bulgaria, a declarat, luni, la București, președintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic.


Preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, a ajuns luni la Bucureşti într-o vizită de stat de trei zile, informează Digi 24.

După ceremonialul oficial de primire de pe platoul Gheorghe Marinescu al Palatului Cotroceni, Klaus Iohannis şi Kolinda Kitarovic au intrat la convorbiri tete-a-tete, urmate de discuţii oficiale în plenul delegaţiilor. La finalul întâlnirii, cei doi șefi de stat vor avea o declaraţie comună de presă.

Vizita vine în contextul aniversării a 25 de ani de relaţii diplomatice între România şi Croaţia, dar are şi o componentă economică semnificativă.

Iohannis şi Kitarovic vor participa marți la deschiderea unui forum de afaceri româno-croat, care îşi propune să încurajeze schimburile economice între cele două ţări.

Miercuri, Kolinda Grabar - Kitarovic merge la Timişoara, unde va fi prezentă la deschiderea anului universitar la Universitatea de Vest.

Preşedintele Croaţiei va semna un protocol pentru înfiinţarea unui Lectorat Croat la Timişoara.

Kolinda Grabar - Kitarovic este prima femeie aleasă preşedinte al Croaţiei şi era în funcţie în momentul intrării ţării sale în UE. Are o carieră politică şi diplomatică semnificativă: a fost ministru pentru afaceri europene, ambasador în SUA şi asistent al Secretarului General al NATO.

Anul trecut, revista Forbes o plasa pe locul 46 în topul celor mai puternice femei din lume. Orientarea sa politică este conservatoare.

 

 

(Sursa: romanialibera.ro)

Cancelarul austriac Kern şi şeful diplomaţiei Kurz se opun extinderii zonelor euro şi Schengen către Europa de Est propuse de Jean-Claude Junker.

Şeful Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Giovanni Kessler a declarat, miercuri seara, la Vama Albiţa, în judeţul Vaslui, că România îndeplineşte parametrii necesari pentru a adera la Spaţiul Schengen, dar că o decizie în acest sens este strict politică.

Kessler şi-a exprimat speranţa că o decizie în sensul aderării României la Schengen să fie luată cât mai repede

„Părerea Comisiei Europene, a OLAF-ului şi a mea personală, care este şi mai puternică după vizita de azi, este că da, România ar putea adera la spaţiul Schengen. UE e mai complexă decât Comisia Europeană, care este un for tehnic. Până la urmă, decizia este la nivelul politicului şi sper ca această decizie să fie luată cât de curând”, a declarat Giovanni Kessler.

Giovanni Kessler a mai declarat, în cadrul întâlniri de lucru, că vămile române sunt parteneri de încredere, mai ales când vine vorba de traficul de ţigări, fenomen care are efecte negative atât asupra României, cât şi asupra Uniunii Europene.

„Operaţiuna care are loc în aceste zile arată că România are capacitatea de a rezolva această problemă şi de a aduce diferite ţări din regiune împreună, pentru a lupta împotriva traficului de ţigări. În ceea priveşte corupţia, nu am capacitatea de a evalua situaţia corupţiei cu privire la vămile româneşti sau alt serviciu vamal. Ştim că mai există corupţie în mai toate instituţiile publice şi serviciile vamale din Europa, în general, dar suntem dedicaţi şi lucrăm ca să nu lăsăm loc la acte de corupţie în niciun serviciu vamal şi în nicio instituţie publică”, a declarat Giovanni Kessler.

Dorel Fronea, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală şi coordonator al Autorităţii Vamale, a precizat că în această perioadă, combaterea traficului cu ţigarete este principalul obiectiv al vămilor româneşti.

Şeful Antifraudă al Uniunii Europene, Giovanni Kessler şi autorităţile vamale din România, Ucraina şi Republica Moldova s-au întâlnit, miercuri seara, în Vama Albiţa, scopul reuniunii fiind cooperarea transfrontalieră în scopul prevenirii şi combaterii traficului ilicit la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Delegaţia română a fost condusă de Dorel Fronea, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală şi coordonator al Autorităţii Vamale, iar cele din Republica Moldova şi Ucraina de Vitalie Vrabie, respectiv Miroslav Prodan, adjunct interimar al Preşedintelui Serviciului Fiscal de Stat.

„Vrem o mai bună colaborare transfrontalieră. În perioada următoare vor fi întâlniri cu conducerilor vămilor din Serbia, Polonia, Finlanda, Germania şi Suedia. Încercăm să facem demersuri pentru a arăta că putem fi un partener de încredere în colaborarea transfrontalieră. Mă bazez pe parteneriatul cu Republica Moldova, cu Ucraina şi OLAF şi întâlnirea de azi trebuie să fie un exemplu de bună practică pentru toate statele. Vom face toate demersurile pentru a transforma România în principalul pilon de stabilitate frontalieră în zonă”, a afirmat Dorel Fronea.

Sursa: mediafax.ro

Premierul Dacian Cioloş i-a invitat vineri pe europarlamentarii români la Palatul Victoria, unde vor discuta despre efectele ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi despre aderarea României la spaţiul Schengen.

”Apreciez faptul că premierul ne-a invitat. Aşa cum a promis, are un dialog constant cu parlamentarii români de la Strassbourg. Au mai fost şi alte întâlniri, însă nu au fost publice tot timpul. Pe agendă se vor afla BREXIT şi ce se poate întâmpla după ieşirea Marii Britanii, evident, din perspectiva românilor care sunt în Marea Britanie, din perspectiva românilor care vor dori să meargă în continuare să muncească sau să studieze acolo”, a declarat pentru MEDIAFAX europarlamentarul Cristian Preda.

El a mai spus că o a doua temă aflată pe agenda discuţiilor de la Palatul Victoria va fi Schengen.

”Este de salutat faptul că discutăm despre Schengen şi nu l-am uitat într-un sertar”, a apreciat Preda.

Întâlnirea de vineri a premierului cu europarlamentarii români nu este singulară, ultima astfel de întâlnire făcută publică având loc în luna februarie.

Sursa: mediafax.ro

Vicepremierul Vasile Dîncu îi va trimite o scrisoare comisarului european Corina Creţu în care se menţionează că funcţionarea permanentă a drumurilor dintre România şi Ungaria, co-finanţate de UE, depinde de Autoritatea de Management din Ungaria şi de aderarea României la Schengen.

Guvernul a agreat, miercuri, prin memorandum, forma oficială de răspuns la scrisoarea din 13 ianuarie prin care comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, i-a solicitat premierului Dacian Cioloş luarea de măsuri pentru ca aceste drumuri să devină funcţionale cât mai curând posibil. Ca răspuns la acest demers, Guvernul va transmite comisarului european Corina Creţu o scrisoare semnată de Vasile Dîncu, vice-prim ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, cu mai multe precizări, informează Executivul printr-un comunicat.

"Funcţionarea în regim permanent a celor zece drumuri transfrontaliere amplasate între România şi Ungaria, co-finanţate de Uniunea Europeană în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, depinde în ultimă instanţă de aderarea României la Spaţiul Schengen – obiectiv pentru atingerea căruia Guvernul acţionează în permanenţă. Cum decizia privind aderarea României la Spaţiul Schengen a fost amânată succesiv, deşi România îndeplineşte deja toate criteriile tehnice necesare, responsabilitatea pentru întârzierea aderării la Spaţiul Schengen nu poate fi atribuită autorităţilor române", se precizează în scrisoarea amintită.

De asemenea, Guvernul îi spune comisarului european că " autorităţile române au acţionat pentru a asigura, în limitele posibile, îndeplinirea obiectivelor proiectelor", dar "decizia de construire a celor zece drumuri transfrontaliere a fost luată de către Autoritatea de Management din Ungaria a Programului, care avea responsabilitate de contractare".

"Pornind de la aceste premise, Autoritatea de Management din Ungaria nu a solicitat obligativitatea obţinerii avizului Poliţiei de Frontieră pentru aprobarea proiectelor, deşi delegaţia României a sesizat Autoritatea de management asupra necesităţii obţinerii avizului. Totodată, Autoritatea de management şi Secretariatul tehnic comun 2007-2013, responsabile cu coordonarea evaluării tehnice, nu au solicitat liderilor de proiect corectarea indicatorilor de rezultat nerealişti estimaţi cu privire la proiectele în cauză, deşi aveau această posibilitate. În concluzie, în cadrul derulării proiectelor au fost comise o serie de erori de către Autoritatea de management din Ungaria, care nu pot fi puse pe seama autorităţilor din România", se spune în scrisoarea Guvernului României.

Pe de altă parte, Guvernul României consideră că "în contextul amânării aderării României la Spaţiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera româno-ungară, funcţionarea în regim permanent a acestor legături rutiere transfrontaliere nu ar fi posibilă decât cu condiţia înfiinţării unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderare".

Totodată, Executivul subliniază faptul că România şi Ungaria au semnat, la 24 iulie 2014, la Bucureşti, un acord care permite accesul ocazional pe drumurile menţionate, cu aprobarea prealabilă a autorităţilor, şi înainte de aderarea României la Schengen, ca o soluţie provizorie pentru a asigura utilizarea drumurilor menţionate.

"În ceea ce priveşte argumentaţia la care se face referire în scrisoarea comisarului european Corina Creţu privind aglomerarea traficului rutier la frontiera româno-ungară în perioada sărbătorilor de iarnă de anul trecut, statisticile indică o aglomerare a traficului în zonă pe o perioadă limitată, în cazul a trei dintre punctele de trecere existente, la celelalte opt valorile fiind apropiate de normal. Poliţia de Frontieră Română acţionează pentru reducerea perioadei de aşteptare în punctele de trecere, implementând în acest scop şi o aplicaţie informatică interactivă. Intenţia autorităţilor române este de a analiza în continuare situaţia acestor drumuri, împreună cu partea ungară, în vederea identificării unor soluţii pentru utilizarea lor optimă", se mai spune în scrisoarea la care face referire comunicatul Guvernului.

Sursa: mediafax.ro

Comisia Europeană consideră că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru a adera la Spaţiul Schengen, afirmă Mina Andreeva, purtătorul de cuvânt al Executivului UE, precizând că decizia admiterii celor două ţări în zona de liberă circulaţie trebuie luată de statele membre.

Uniunea Europeană a recomandat oficial Greciei, vineri, să rezolve urgent problemele în domeniul controlului frontierelor, avertizând că, în caz contrar, există riscul reintroducerii controalelor în Spaţiul Schengen pentru o perioadă de până la doi ani.

Următorul raport MCV va aduce argumente în plus pe tema importanţei intrării României în spaţiul Schengen, având în vedere necesitatea întăririi graniţelor externe ale UE, a declarat luni ministrul de Externe, Lazăr Comănescu.

Page 1 of 5

Arhiva Iasi TV Life

« October 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

 

Statistici IASI TV LIFE