Displaying items by tag: parlament - Results from #70

 

 

×

Warning

JUser: :_load: Unable to load user with ID: 47

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat marţi că ''presiunea'' care se pune pe parlamentari în cazul solicitărilor justiţiei este ''inimaginabilă'' pentru că ''îi pune să devină judecători'', motiv pentru care singura soluţie ar fi modificarea Constituţiei pentru eliminarea imunităţilor.

Liderul PSD s-a ferit să critice decizia colegilor de partid.

"Nu mai comentez de mult astfel de voturi, pentru că atât timp cât noi avem în Constituţie acea prevedere greşită din punctul meu de vedere - poate iniţial cei care au făcut Constituţia au gândit într-un fel, numai că evoluţia societăţii ne pune în situaţia în care presiunea care se pune pe deputaţi sau pe senatori e inimaginabilă şi îi pune pe aceşti oameni să devină judecători, ceea ce nu e cazul. Existând această prevedere, până la urmă parlamentarii îşi exprimă un punct de vedere prin vot, aşa cred de cuviinţă", a afirmat Dragnea, întrebat despre votul PSD în cazul Oprea.

El a arătat că singura soluţie ar fi eliminarea imunităţilor din Constituţie.

"Dacă vreodată în ţara asta vom reuşi să ajungem la modificarea Constituţiei, eu o să propun eliminarea imunităţilor pentru toată lumea, inclusiv pentru preşedintele României. Ori toată lumea e sub lege, adică nimeni nu e deasupra legii, ori adoptăm şi alte modele care sunt în alte ţări", a spus preşedintele PSD.

Fostul vicepremier Gabriel Oprea nu poate fi urmărit penal pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, a decis luni plenul Senatului. Decizia a fost luată de Senat cu 73 de voturi "împotriva" solicitării DNA şi doar 45 voturi "pentru", 6 voturi anulate. Votul a fost secret cu bile, potrivit regulamentului.

MEDIAFAX a identificat 24 de senatori provenind de la PSD, ALDE, PRU şi foşti UNPR care au votat luni împotriva cererii DNA de urmărire penală a fostului ministru de interne şi vicepremier Gabriel Oprea.

Anterior votului, senatorul PSD Şerban Nicolae i-a îndemnat pe colegii din Senat să se pronunţe împotriva cererii DNA de urmărire penală a lui Gabriel Oprea în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină, lansându-se într-un atac dur la adresa procurorilor anticorupţie. Fostul vicepremier Gabriel Oprea le ceruse şi el senatorilor să voteze împotriva cererii DNA de urmărire penală a sa pentru ucidere din culpă, susţinând că, aflat pe bancheta din spate a maşinii, nu avea cum să fie vinovat de moartea poliţistului Bogdan Gigină.

Dosarul DNA conţine 18 volume. "La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire al ministrului Oprea Gabriel. Acest dispozitiv, asigurat de către Brigada de Poliţie Rutieră din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, era format dintr-un motociclist rutier (victima Gigină Bogdan-Cosmin) şi un echipaj format dintr-un ofiţer şi un agent de poliţie aflaţi într-un autoturism de poliţie rutieră. Acest dispozitiv preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul Oprea Gabriel. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa situată în cartierul Cotroceni", au susţinut procurorii într-un comunicat de presă.

Potrivit DNA, din probele de la dosar ar rezulta indicii că "încălcând dispoziţiile legale care reglementează însoţirea demnitarilor, ministrul de interne Oprea Gabriel a dispus, pentru sine, să beneficieze de însoţire cu echipaje de poliţie rutieră cu titlu permanent, ca aceste echipaje să fie formate atât dintr-un autoturism de poliţie rutieră (un agent şi un ofiţer de poliţie rutieră), cât şi dintr-o motocicletă a poliţiei rutiere".

Gabriel Oprea, în calitate de ministru, realiza în medie cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale poliţiei rutiere, numărul fiind "de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate în aceeaşi perioadă pentru însoţirea preşedintelui României şi de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptăţiţi la însoţire permanentă conform prevederilor legale", a explicat DNA.

Sursa: mediafax.ro

La inițiativa fostului ofițer SPP, deputatul Ștefan Burlacu, parlamentarii au adoptat modificarea și completarea Legii nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc și al munițiilor. Printre principalele modificări se numără înlăturarea răspunderii penale și materiale a polițiștilor, jandarmilor sau altor lucrători din domeniul ordinii publice și siguranței naționale care deschid focul, respectând legea.

Parlamentul a adoptat, marţi, un proiect de modificare şi completare a legii privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor prin care se înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială a personalului instituţiilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale în cazul uzului de armă executat în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de lege.

Legii 17 din 1996 i s-a adăugat un nou articol în care se spune: „Uzul de armă executat în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de prezenta lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială a personalului instituțiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale”.

În noua lege se regăsesc şi completări ale situaţiei în care persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face uz de armă, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau a misiunilor militare. Mai mult, a fost introdusă şi situaţia în care se poate renunţa la somaţie înainte de a se executa foc.

sursa: Evz.ro

Un incendiu a izbucnit la subsolul Palatului Parlamentului, joi dimineaţa, din cauza unui scurtcircuit produs în timpul efectuării unor lucrări de mentenanţă la instalaţia electrică, flacăra fiind stinsă de pompieri, alimentarea cu energie electrică fiind oprită în cea mai mare parte din clădire.

"La Palatul Parlamentului se efectuau lucrări pentru mentenanţă la instalaţia electrică, moment în care s-a produs un scurtcircuit la conductoarele electrice într-un canal tehnologic cu conductoare electrice, sub cota zero a clădirii. Pompierii ISU Bucureşti-Ilfov din cadrul Platului Prlamentului au intervenit cu un stingăor şi incendiul a fost stins. Se verifică existenţa şi a altor focare", au declarat oficiali ISU pentru MEDIAFAX.

Alimentarea cu energie electrică a fost oprită în cea mai mare parte din clădire, administratorul clădirii şi firma care execută lucrările urmând să stabilească ce măsuri vor lua în continuare.

Sursa: mediafax.ro

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a declarat luni seară, pentru CNN, va aproba orice decizie cu privire la pedeapsa capitală adoptată de parlament, întrucât "poporul turc doreşte pedeapsa cu moartea". Pe de altă parte el a subliniat că va cere Statelor Unite, în mod oficial, să îl extrădeze pe liderului religios Fethullah Gulen, considerat vinovat de organizarea loviturii de stat.

CNN a difuzat un fragment din interviul realizat cu preşedinte turc.

"Liderii se vor aduna şi vor discuta dacă acceptă, dacă vor pune în discuţie, iar eu, ca preşedinte voi aproba orice decizie va ieşi din Parlament", a declarat Erdogan, cu privire la propunerea privind reintroducerea pedepsei cu moartea. Turcia a abolit pedeapsa cu moartea în 2002, urmată de o interzicere totală în 2004 ca parte a introducerii unor reforme privind drepturile omului întreprinse pentru a obţine statutul de membru al UE.

"Oamenii din stradă au formulat această cerere. Oamenii sunt de părere că aceşti terorişti trebuie ucişi... De ce să-i ţin şi să le dau de mâncare în închisori, ani la rând, asta spun oamenii", a declarat Recep Tayyip Erdogan. "Ei vor un final rapid pentru că oamenii şi-au pierdut rude, vechini, copiii...ei suferă, deci oamenii sunt foarte sensibili şi vor să acţionăm judicios şi cu grijă în acest caz", a adăugat preşedintele turc.

Dacă Turcia va reintroduce pedeapsa cu moartea, ţara nu se va mai putea alătura Uniunii Europene, a declarat, luni, şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini.

( Arestări în masă în Ankara, zeci de deţinuţi forţaţi să stea în genunchi, pe jumătate dezbrăcaţi)
 
Erdogan a mai declarat, pentru CNN, că urmează să fie întocmită documentaţia prin care Turcia va cere extrădarea din SUA a liderului religios musulman Fethullah Gulen care s-a  autoexilat în statul american Pensylvania.
 
Deşi autorităţile de la Ankara susţin că Gulen s-a aflat în spatele tentativei de lovituri de stat, acesta neagă toate acuzaţiile.
 
 
În total, 8777 de funcţionari au fost demişi din Ministerul de Interne, iar printre arestaţi se numără 103 generali şi amirali.
 

Partidul Popular (centru-dreapta) se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ din Spania, dar alianţa de stânga Unidos Podemos/Partidul Socialist ar putea obţine majoritatea în Parlamentul de la Madrid, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, relatează El Mundo.

Potrivit sondajelor de opinie efectuate de TVE/Forta şi publicate de cotidianul El Mundo, Partidul Popular (centru-dreapta), al premierului Mariano Rajoy, este creditat cu 117 mandate în Parlamentul de 350 de locuri.

Coaliţia antisistem Unidos Podemos (Împreună Putem - stânga) este creditată cu 91-95 de mandate în Parlament, iar Partidul Socialist (PS, centru-stânga), cu 81-85 de locuri.

Pe locul 4 se clasează formaţiunea Ciudadanos (Cetăţeni, centru), un aliat tradiţional al Partidului Popular (PP), dar cele două formaţiuni sunt departe de majoritatea de 176 de locuri în Parlament.

Cea mai probabilă alianţă care se conturează este între formaţiunile de stânga Unidos Podemos şi Partidul Socialist.

Sursa: mediafax.ro

Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta a încurajat alegătorii din Ungaria să-şi exprime votul la referendumul care vizează contracararea sistemului UE al cotelor obligatorii de imigranţi, informează agenţia de ştiri MTI.

Cu ocazia discursului susţinut la un forum organizat la Nagykanizsa, Kover a avertizat că "nu putem reuşi", decât dacă "toată lumea", se prezintă la urne.

Kover declarat că este "foarte important" pentru a "trimite un mesaj unanim spre Bruxelles" că este "doar treaba ungurilor să decidă cu cine doresc să trăiască în această ţară". UE va trebui să respecte rezultatul referendumului din Ungaria, "dacă se consideră democratică", a adăugat Kover.

Oficialul a reiterat poziţia guvernului cu privire la criza imigraţiei, spunând ar trebui să fie rezolvată în afara graniţelor Comunităţii europene şi a spus că "refugiaţii reali" şi imigranţii economici ar trebui să fie trataţi în mod diferit.

Sursa: mediafax.ro

Marea Britanie va avea la dispoziţie cel puţin doi ani să negocieze ieşirea din Uniunea Europeană în cazul unui vot al majorităţii alegătorilor în acest sens, timp în care, teoretic, Parlamentul are dreptul de a bloca decizia ieşirii din Blocul comunitar.

Alegătorii britanici sunt chemaţi la urne pe 23 iunie pentru a stabili dacă Marea Britanie va rămâne membră a Uniunii Europene ori va părăsi Blocul comunitar.

Conform experţilor, dacă 50% plus unul dintre alegătorii veniţi la urne se pronunţă în favoarea ieşirii ţării din UE, părăsirea efectivă a Blocului comunitar se va produce după cel puţin doi ani.

În acest interval, Marea Britanie va continua să fie sub incidenţa tratatelor şi reglementărilor comunitare, dar nu va mai participa la procesul decizional, Londra urmând să negocieze termenii acordului de părăsire a Uniunii Europene.

 

În practică, negocierea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană va dura mai mult de doi ani, afirmă experţi citaţi de presa britanică.

Potrivit sondajelor de opinie, tabăra favorabilă menţinerii Marii Britanii în UE continuă să aibă un avantaj de câteva puncte procentuale, deşi în ultimele săptămâni grupul politic favorabil ieşirii din Blocul comunitar a avut un oarecare avans în opţiunile de vot.

Teoretic, membrii Parlamentului britanic ar putea bloca ieşirea Marii Britanii din UE, dat fiind că aplicarea rezultatului referendumului nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totuşi, este puţin probabil ca membrii Parlamentului să nu ţină cont de votul cetăţenilor, pentru că ar risca pierderea următoarelor alegeri legislative.

Referendumul din 23 iunie nu are caracter obligatoriu din punct de vedere decizional, iar Parlamentul va trebui să adopte o serie de modificări legislative care ar permite ieşirea ţării din UE. Acordul de ieşire a Marii Britanii din UE va trebui ratificat de Parlament. Un vot împotrivă în Camera Lorzilor ori în Camera Comunelor ar bloca ieşirea din comunitatea europeană.

Sursa: mediafax.ro

Parlamentul Ucrainei a aprobat, joi, o serie de măsuri legislative pentru combaterea corupţiei în sistemul judiciar, informează site-ul agenţiei Reuters.

Proiectul legislativ, care are rolul reducerii influenţelor politice în numirea judecătorilor, a primit 335 de voturi favorabile, cu 35 mai multe decât pragul necesar.

"Le vom reda ucrainenilor dreptul la adevăr, la dreptate, la lupta pentru procese corecte", a declarat preşedintele Petro Poroşenko în Parlament înaintea votului.

"În ultimele două săptămâni, am primit o serie de solicitări din partea liderilor Uniunii Europene, Statelor Unite, Canadei şi Japoniei. Trebuie să menţinem ritmul reformelor decisive în domeniul judiciar", a spus Poroşenko.

Uniunea Europeană a salutat rezultatul votului din Ucraina.

Sursa: mediafax.ro

Parlamentul a ales-o marţi pe Irina Radu în funcţia de preşedinte-director general al TRV cu 304 voturi "pentru" şi 8 "împotrivă".

La vot au participat 230 de deputaţi şi 82 de senatori. Liberalii nu au participat la vot.

Luni, Irina Radu a fost audiată, la propunerea PSD, de comisiile de cultură ale celor două Camere şi a fost votată pentru şefia TVR. Propunerea Consiliului de Administraţie al TVR, Monica Ghiurco, a fost respinsă de comisii.

PNL a contestat votul şi a acuzat PSD de înclăcarea legii SRTV, invocând faptul că preşedintele-director general al postului public de televiziune trebuie ales la propunerea Consiliului de Administraţie. Liberalii au anunţat că vor contesta decizia plenului la Curtea Constituţională.

Şedinţa plenului reunit pentru alegerea Irinei Radu la şefia SRTV, marcată de dispute

 Liberalii au anunţat în plenul reunit că vor părăsi şedinţa Parlamentului dedicată alegerii Irinei Radu la şefia TVR, afirmând că PNL nu vrea să participe „la un vot ilegal”, iar şedinţa trebuie suspendată din lipsă de cvorum, însă PSD a susţinut că cvorumul va fi determinat la vot.

Liderul grupului PNL, Eugen Nicolăescu, a declarat că liberallii contestă introducerea pe ordinea de zi a raportului comisiilor de cultură privind alegerea Irinei Radu ca preşedinte-director general al SRTV şi că vor părăsi sala.

"Încă de la Birourile permanente reunite, grupurile parlamentare PNL s-au opus introducerii pe ordinea de zi a şedinţei comune a raportului comisiilor de cultură referitor la alegerea preşedintelui SRTV. Am considerat şi considerăm în continuare că este un abuz pe care îl face majoritatea PSD şi o încălcare flagrantă a legii. (…) Logic ar fi fost să se aştepte o hotărâre a CCR şi apoi să se treacă la următoarele proceduri. Aţi anunţat în sală că sunt prezenţi 281 de parlamentari, cvorumul este de 271, parlamentarii PNL sunt 51, vor părăsi sala pentru că nu vor dori să participe la un vot ilegal. Vă atrag atenţia că nu mai aveţi cvorum de şedinţă", a declarat liderul Grupului PNL Eugen Nicolăescu, în plen.

Deputatul PSD Marian Neacşu a susţinut că cvorumul pentru începerea şedinţei a fost îndeplinit.

"Afirmaţia domnului Nicolăescu este inexactă, am avut cvorum de şedinţă pentru a începe şedinţa. Era necesar pentru începerea şedinţei, celălalt cvorum va fi determinat de strigarea catalogului şi de votul care se va face cu bile", a declarat deputatul Neacşu.

La rândul său deputatul PNL a afirmat că PSD încalcă Regulamentul şi îi va obliga pe liberali să sesizeze din nou CCR cu privire la „abuzul” PSD.

Şedinţa este prezidată de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Parlamentul s-a reunit pentru alegerea preşedintelui-director general al TVR 

Birourile permenente ale Parlamentul au decis convocarea plenului reunit, marţi,  la ora 10:00, pentru alegerea preşedintelui-director general al TVR, după ce Irina Radu a primit avizul comisiilor reunite de cultură, chiar dacă nu a fost susţinută de CA al TVR, motiv pentru care PNL va absenta.

"La ora 10:00 începe plenul reunit, cu un singur punct pe ordinea de zi, alegerea preşedintelui-director general al TVR. (...) După, liderii de grupurilor parlamentare vor stabili pe baza ordinii de zi aprobate săptămâna trecută dacă se va face şedinţa Camerei şi vor fi numai respingeri după şedinţa de plen reunit", a declarat secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici, la finalul şedinţei Birourilor Permanente reunite.

Întrebat dacă PNL şi-a anunţat intenţia de a participa la vot, Mircovici a afirmat că nu. Liberalii au contestat legalitatea raportului comisiilor de cultură, afirmând că "se pare că va trebui să ne străduim să avem cvorum".

"Nu, doar nu au fost de acord şi au considerat că raportul comisiilor de cultură a fost făcut ilegal şi au spus că nu a fost semnat şi de secretarul de la Senat. Nu au făcut nicio precizare în legătură cu participarea în mod oficial. Pe surse, se pare că va trebui să ne străduim să avem cvorum", a răspuns Mircovici.

Surse din PNL au declarat pentru MEDIAFAX că liberalii ar urma să absenteze de la şedinţa plenului reunit pentru validarea preşedintelui-director general al TVR, Irina Radu.

Comsiile de cultură ale Parlamentului au dat, luni, aviz negativ Monicăi Ghiurco, propunerea CA pentru funcţia de preşedintelui-director general al TVR, şi s-au pronunţat în favoarea Irinei Radu, chiar dacă aceasta nu a fost susţinută de CA TVR.

Propunerea pentru audirea Irinei Radu în comisiile reunite de marţi a fost făcută de PSD. În semn de protest PNL a părăsit şedinţa comisiilor reunite de cultură.

Sursa: mediafax.ro

Parlamentul grec a adoptat un nou pachet de măsuri de austeritate, în încercarea de a debloca o noua tranşă din programul de susţinere financiară, informează Reuters online.

În pofida protestelor organizate în faţa clădirii parlamentului de la Atena, legislativul grec a adoptat mai multe proiecte de lege privind reformarea sistemului de pensii şi a sistemului de taxe, reforme propusă de guvernul de la Atena pe fondul condiţiilor impuse de creditorii internaţionali pentru acordarea celei de-a treia tranşe de 86 de miliarde de euro din programul de susţinere financiară.

Noul pachet de reforme, care prevede creşteri de taxe şi scăderea cheltuielilor cu pensiile, ar urma să aducă un surplus de 3,5% la buget, fapt ce ar ajuta Grecia să revină pe piaţa internaţionala cu emisiuni de obligaţiuni.

Votul a fost un test pentru coeziunea coaliţiei de guvernare, care a reuşit să strângă 153 de voturi în favoarea nepopularului pachet de măsuri de austeritate.

Duminică seara, poliţia greacă a tras cu gaze lacrimogene în timpul amplelor proteste organizate la Atena împotriva măsurilor de austeritate.

Sursa: mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« April 2019 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30