Displaying items by tag: cedo

Ministrul Justiţiei vrea să afle de ce judecătorii refuză eliberarea condiţionată a unor deţinuţi. În timpul vizitelor făcute în ultimele săptămâni în penitenciare, Tudorel Toader a primit mai multe plângeri din partea condamnaţilor, care au reclamat aplicarea discriminatorie a legii în domeniu.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat dreptate marți unui salariat român care fusese concediat în anul 2007 după ce a fost depistat folosind internetul în scopuri personale la serviciu, transmite France Presse.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea prin care deţinuţii încarceraţi în condiţii inumane beneficiază de şase zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate.

Senatorul Șerban Nicolae a avut o primă poziție după acuzațiile la decizia Comisiei Juridice a Senatului referitoare la grațierea faptelor  de corupție.

Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

 

România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori.

CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.

Asyfel, Remiveş şi Gaszi vor primi despăgubiri în valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian şi Moşmonea câte 5.000 de euro fiecare. În plus, Moşmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Magistraţii CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.

Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule.

Statul român a fost obligat să plătească peste 1,6 milioane de euro despăgubiri, în 2016, în cauzele în care a fost condamnat la CEDO pentru nerespectarea condiţiilor de detenţie, dublu faţă de perioada 1990-2015, potrivit datelor furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).

"În anul 2016, în cauzele în care a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea condiţiilor de detenţie, statul româna fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 1.624.670 euro, dintr-un total înregistrat de 3.132.429 euro şi 10.000 de franci elveţieni, în perioada 1990-2016", se arată în raportul anual de activitate al ANP pentru 2016.

Astfel, anul trecut au fost comunicate de către Ministerul Finanţelor Publice un număr de 313 hotărâri de condamnare pronunţate de CEDO, faţă de 75 în anul 2015. În 2014 au fost înregistrate 29 de condamnări, 32 în 2013 şi doar zece în 2012.

Directorul ANP, Marius Vulpe, a declarat, miercuri, la prezentarea raportului anual de activitate, că o lege a graţierii nu ar rezolva în totalitate problema supraaglomerării din penitenciare. În ceea ce priveşte condiţiile insalubre din unele celule, Vulpe susţine că este şi vina deţinuţilor care nu îşi ţin camerele curate.

"Orice demers legal care reduce supraaglomerarea din penitenciare este benefic atât pentru deţinuţi, cât şi pentru personalul din penitenciare. Gradul de aglomerare este de 144 la sută. Deficitul de locuri este de 8.500. (...) Pe statisticile pe care noi astăzi le avem, graţierea nu rezolvă în totalitate problema. Pe acest proiect nu se pot elibera 8.500 de persoane din penitenciare. Sunt soluţii alternative, una dintre ele este acum în dezbatere, la Comisia Juridică din Senat, cea privind modificarea legii de executare a pedepslor, privind recursul acela în compensare, să se acorde un număr de zile reducere din pedeapsă deţinuţilor care trăiesc în condiţii de supraaglomerare. (...) Cu privire la condiţiile insalubre, vom continua şi în acest an, pentru că bugetul permite, continuarea reparaţiilor curente în camerele de deţinere. În plus şi deţinuţii trebui să se îngrijească, ei trebuie să îşi facă curăţenie în camere şi când auziţi de condiţii insalubre să vă gândiţi că sunt oameni care nici eu nu se îngrijesc şi nici nu le poţi impune foarte mult lucrul acesta. Sunt şi deţinuţi foarte curaţi, foarte ordonaţi, îşi întreţin curăţenia", a declarat Marius Vulpe.

Pentru a putea rezolva o parte a problemei privind supraaglomerarea, Mariu Vulpe a anunţat un plan de investiţii pentru 2017, care vizează în special problema locurilor de detenţie din sudul ţării.

"Principalele investiţii pentru 2017 sunt două penitenciare pentru care avem sume alocate pentru studii de fezabilitate, Caracal şi Berceni şi după aceea sunt trei penitenciare, Deva, Codlea şi Giurgiu, unde vom crea noi locuri de detenţie şi vom moderniza la Deva. În plus, mai avem patru locaţii unde vom crea noi locuri de deţinere, dar nu în acest an. În acest an demarăm lucrările la Vaslui, Baia Mare, Târgu Mureş şi la Codlea. (...) La cele două penitenciare nu vor începe lucrări efective, sunt alocaţi bani doar pentru două studii de fezabilitate. Dacă procesul de achiziţie decurge normal şi în câteva luni avem un aftfel de studiu, noi vom solivita Ministerului să parcurgem etapa următoare, licitarea proiectului şi a achiziţiei. E clar că cele două penitenciare nu vor rezolva problema supraaglomerării în toată ţara. Vor rezolva problema supraaglomerării din Sudul ţării. Fiecare în parte are câte o mie de locuri", a declarat Marius Vulpe.

Totodată, ANP are în vedere pentru anul în curs crearea de noi locuri de detenţie în penitenciarele deja existente.

"Noi locuri de cazare avem 500 la Deva pentru modernizare, 70 de locuri noi la Deva de creat, sunt 200 la Bacău de modernizat, 200 sunt la Giurgiu de creat şi mai sunt la Codlea circa 70 noi", a declarat Marius Vulpe.

Directorul ANP a mai spus că, deşi procurarea medicamentelor pentru pacienţi este anevoioasă din cauză că penitenciarele nu pot depozita medicamente şi trebuie să le procure, niciun pacient nu a fost privat da tratamentul medical.

"Deocamdată sistemul penitenciar, din punct de vedere medical al atragerii medicilor în sistem, nu este atractiv. E clar că în spitale şi în cabinetele private salarizarea este mai atractivă. (...) Niciun medic din penitenciar nu îşi riscă dreptul la liberă practică să nu recomande o reţetă sau un medicament unui deţinut atâta timp cât l-a consultat. E clar că nu avem farmacii în penitenciare şi poate dura două, trei zile până achiziţionăm medicamentele, pentru că nu avem voie să deţinem stocuri. Rezultatul final este agravarea bolii sau decesul omului. Foarte puţini dintre ei sau niciunul nu a decedat în penitenciar sau nu şi-a agravat boala ca urmare aneacordării medicaţiei. Eu nu ştiu de astfel de cazuri. Întârzieri de acordare a medicaţiei da, dar neacordarea medicaţiei necesare nu există la deţinuţi", a mai spus directorul ANP.

Directorul ANP, Marius Vulpe, a participat, miercuri, împreună cu Directorul Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Mihai Dima, secretarul de stat Mariana Moţ şi reprezentanţi ai celor două instituţii au participat, la prezentarea Raportului anual de activitate. La eveniment şi-a anunţat prezenţa şi ministrul Justiţiei, Ana Birchall, care însă nu a mai ajuns.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Mircea Băsescu a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), invocând încălcarea dreptului la libertate şi la un proces echitabil, a declarat avocatul acestuia.

Apărătorul lui Mircea Băsescu a precizat că, prin plângerea depusă, cere Curţii Europene să spună dacă magistraţii au judecat corect atunci când i-au respins eliberarea. Mai mult, în sesizare se invocă şi încălcarea dreptului la un proces echitabil, a precizat avocatul Nelu Taşcă.

Tribunalul Constanţa a admis, la începutul lunii noiembrie, contestaţia DNA la decizia Judecătoriei Medgidia de eliberare condiţionată a lui Mircea Băsescu, astfel că fratele lui Traian Băsescu nu a fost eliberat din închisoare. Judecătorii şi-au motivat decizia susţinând că Mircea Băsescu nu a putut dovedi că pedeapsa aplicată de patru ani de închisoare şi-a atins scopul preventiv, în condiţiile în care şapte luni din pedeapsa executată le-a petrecut în arest la domiciliu.

În motivarea deciziei se arată că instituţia liberării condiţionate constituie un beneficiu pentru condamnat, care îi poate fi acordat de către instanţă în situaţia în care acesta prezintă „credibilitate şi garanţia” că scopul preventiv al pedepsei precum şi funcţiile acesteia de constrângere şi reeducare s-au realizat prin eforturile acestuia, înainte de executarea integrală a pedepsei, astfel încât el să poată fi integrat în societate.

„Se constată că persoana privată de libertate, deşi prezintă referinţe favorabile, constatate şi de comisie - vârstă peste 60 de ani, pregătirea profesională, lipsa antecedentelor penale, comportamentul din timpul executării pedepsei, lipsa sancţiunilor disciplinare, iar fracţia prevăzută de lege a fost îndeplinită, nu ar putea fi liberată condiţionat având în vedere că aceasta nu a dovedit, şi nici nu a avut timpul necesar pentru a o face, că pedeapsa aplicată de 4 ani închisoare şi-a atins până la acest moment scopul preventiv. Împlinirea fracţiei prevăzută de lege creează exclusiv o vocaţie persoanei private de libertate şi nu un drept de a fi liberată din starea de deţinere înainte de executarea integrală a pedepsei”, se precizează în motivarea instanţei de judecată.

Instanţa a considerat astfel că perioada pe care Mircea Băsescu a petrecut-o efectiv în închisoare a fost prea mică, pentru că aproape jumătate din cele 17 luni petrecute după gratii s-a aflat în arest la domiciliu. În motivare se mai precizează că Mircea Băsescu nu s-a remarcat printr-o implicare deosebită în diverse activităţi pe durata detenţiei, existând menţionate în caracterizarea ataşată la dosar doar cinci concursuri la care a participat şi 17 zile câştigate prin muncă, „astfel încât să se considere că persoana condamnată a făcut eforturi pentru a se evidenţia şi pentru ca instanţa să aibă posibilitatea să aprecieze în concret că, se impune liberarea sa, mai înainte de executarea în întregime a pedepsei”.

În plus, magistraţii au considerat că împrejurarea că Mircea Băsescu nu a fost sancţionat disciplinar şi a respectat regulile carcerale „nu reprezintă un merit al condamnatului, ci acesta constituie un comportament firesc”, pe care trebuie să îl aibă orice deţinut pe timpul executării pedepsei.

O nouă cerere de eliberare poate fi făcută după data de 1 februarie 2017.

Mircea Băsescu se află în Penitenciarul Poarta Albă în executarea unei pedepse de patru ani de închisoare, dispusă de judecători pentru trafic de influenţă. Pedeapsa se execută în regim semideschis şi ar urma să expire la data de 10 iunie 2019.

Fratele fostului preşedinte a executat în arest preventiv şi arest la domiciliu 371 de zile şi i se consideră executate ca urmare a muncii prestate alte 17 zile, având astfel un total de 493 de zile executate. Pe durata executării pedepsei, a beneficiat de o recompensă - suplimentarea dreptului la pachet, a participat la programe educaţionale, cinci concursuri tematice şi s-a înscris la o recenzie de carte, însă nu a mai participat, fiind la program de vizită.

 

Sursa: mediafax.ro

Excepţia de necosntituţionalitate prin care un cuplu gay căsătorit în Belgia cere recunoaşterea uniuii şi în România a fost dezbătută miercuri la Curtea Constituţională, argumentele principale fiind recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată, preşedintele CNCD pledând în favoarea cuplului.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au contestat articolul 277 alin. 2 şi 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoaşterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.

În pledoaria sa în faţa judecătorilor, avocata cuplului de gay, Iustina Ionescu, a adus o serie de argumente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa ”detaliază felul în care dreptul la viaţă privată şi familie şi dreptul de a nu fi discriminat, incluse şi în Constituţia României, ar trebui să fie interpretate şi aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei, iar Constituţia României este clară: apără şi protejează drepturile la viaţă privată şi de familie în mod egal pentru toţi cetăţenii ţării”.

Iustina Ionescu a mai spus în faţa CCR că faptul că statul român nu recunoaşte căsătoria clienţilor săi, încheiată în 2010 în Belgia, e ca şi cum ”relaţia lor de 14 ani nu există” pentru că cei doi ”nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică”. ”Doar şase state din cele 28 ale Uniunii Europene interzic explicit prin Constituţie căsătoriile homosexuale”, a mai adăugat avocata, precizând că ţara noastră nu se numără printre acestea şi că, prin urmare, ”în contextul românesc se încearcă restrângerea abuzivă a căsătoriei”.

Avocata a invocat articolele 4, 16, 20 şi 26 din Constituţia România care, în opinia sa, ar fi încălcate prin faptul că statul român nu recunoaşte căsătoriile homosexuale. Prevederile constituţionale invocate privesc egalitatea între cetăţeni, egalitatea în drepturi, respectarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi viaţa intimă, familială şi privată.

În cadrul şedinţei a luat cuvântul şi Adrian Coman, unul dintre cei doi membri ai cuplului homosexual, care a spus că are ”mare încredere în Justiţie, că trăieşte într-o ţară în care există această încredere, în care drepturile omului sunt respectate şi că va respecta decizia Curţii indiferent care va fi aceea”.

Una dintre părţile citate a fost şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) care, prin preşedintele Csaba Asztalos, a susţinut recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex pe teritoriul României. ”Apreciem că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a perteneriatelor civile, îi aşază în afara societăţii”, a spus Csaba.

El a invocat şi jurisprudenţa CEDO ”care spune că statele membre trebuie să adopte legislaţii care să protejeze drepturile civile ale persoanelor care fac parte din minoritatea sexuală, respectiv sunt un cuplu în sensul intim al cuvântului”. Csaba a mai spus că persoanele care fac parte din minorităţile sexuale sunt în top trei cele mai exlcuse categorii din scocietate, alături de persoanele cu dizabilităţi mentale şi cele infectate cu HIV / SIDA.

”Există o mare manipulare în societate în legătură cu acest subiect tabu, manipulare făcută de cei care doresc să-şi construiască imagine sau popularitate sau să obţină anumite poziţii pentru că vorbim despre recunoaşterea unor drepturi elementare cum ar fi dreptul la moştenire, dreptul de a se folosi de asigurarea celuilalt, dreptul de a avea un acord asupra unei intervenţii chirurgicale, de a lua credit împreună”, a mai spuspreşedintele CNCD.

O poziţie pentru apărarea statu-quo-ului a fost susţinută de un reprezentant al Ministerului public, care a spus că dreptul de liberă circulaţie este garantat de Constituţie, iar faptul că un stat nu recunoaşte anumite instituţii juridice (cu referire la căsătoriile homosexuale, n.r.) reprezintă diversitatea sistemelor juridice. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a mai spus că trebuie respectat un echilibru între viaţa privată şi protejarea intereselor celorlalte persoane.

La finalul şedinţei, celălalt membru al cuplului de homosexuali prezent la CCR, americanul Hamilton Robert Clabourn, a declarat că îşi doreşte să locuiască în România dacă judecătorii le vor admite cererea. ”Viaţa mea în România o văd plină de optimism, de bucurie, înconjurată de oameni frumoşi, prietenoşi într-o ţară frumoasă. Iubesc România”, a spus el.

Curtea a rămas în pronunţare.

Sursa: mediafax.ro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a amendat, marţi, România, cu 14.000 de euro pentru ineficienţa organelor de cercetare penală în investigarea unui atac homofob împotriva a şase tineri români şi străini participanţi la GayFest2006.

Decesul unei femei şi al fetiţei pe care aceasta a născut-o s-a soluţionat după 15 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Familia Elenei Cojocaru a obţinut despăgubiri de 39.000 de euro, bani pe care statul român trebuie să-i achite în perioada următoare. Cazul în urma căruia s-a ajuns la această decizie CEDO s-a înregistrat în toamna anului 2001.

Page 1 of 3

Arhiva Iasi TV Life

« December 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31