Displaying items by tag: SUMMIT

 

 

×

Warning

JUser: :_load: Unable to load user with ID: 47

JUser: :_load: Unable to load user with ID: 75

Declaraţie politică

Summitul de la Sibiu, dovada că România
este pro-europeană!
 
Săptămâna trecută, România a fost în prim-planul întregii Europe, prin Summitul de la Sibiu, unde s-au stabilit principalele direcții ale blocului comunitar. Dincolo de prestigiul pe care îl vor genera Summitul și Declarația de la Sibiu, rolul României în UE a fost subliniat din nou, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un viitor comun. Această recunoaștere se bazează pe ralierea la valorile comune ale tuturor actorilor, cu accent pe statul de drept, democrație și transparență.

De aceea, alegerile din 26 mai constituie un moment-cheie pentru evoluția noastră democratică. Aceasta depinde de calitatea persoanelor care vor ajunge să ne reprezinte interesele în Parlamentul European, acum și pe termen lung. Continuarea traseului democratic poate fi asigurată doar dacă forțele democratice ale națiunii vor reprezenta România și își vor face auzită vocea în Uniunea Europeană. Din care să fim parte integrantă fără să mai ținem capul plecat din cauza guvernării antinaționale și antieuropene PSD-ALDE. Vom ieși să votăm la alegerile europarlamentare și la referendum, pentru că aceasta este dorința majorității românilor.

Adevărata imagine a României, în esența sa, este cea proiectată la Sibiu, văzută pe ecranele din lumea întreagă! Noi vom rămâne un spațiu al deschiderii, al dialogului, în care președintele României a fost egal cu ceilalți șefi ai statelor membre UE: ca semnatar al Declarației de la Sibiu, ca partener european.

Evenimentul de la Sibiu este numai un preambul a ceea ce se va întâmpla după alegeri, dar mai ales după îndepărtarea actualei guvernări, de a cărei incompetență ne-am săturat cu toții. Avem nevoie de un parteneriat puternic cu statele din UE, de repoziționarea României la nivel strategic, de deschiderea dialogului social și eliminarea faliei ce separă tot mai mult românii între ei.

Imaginea noastră este cea înregistrată la acest Summit, unde am fost egali cu celelalte națiuni ale Europei democratice! Doar prin votul nostru responsabil putem să o păstrăm.

Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
Deputat PNL de Iași

Un summit european va fi organizat la Sibiu, România, a doua zi după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. Propunerea a fost făcută de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Președintele României, Klaus Iohannis a mutat, sâmbătă, la summitul UE de la Bruxelles, drapelul Marii Britanii cu câțiva centimetri mai încolo, în timpul unor declarații de presă. Gestul șefului de stat român a provocat un val de indignare printre internauții britanici, care au catalogat acțiunea drept una „meschină”, relatează Sunday Express.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, a anunțat marți președintele Klaus Iohannis.

Premierul canadian, Justin Trudeau, nu se va deplasa la Bruxelles pentru a participa la summitul de joi la care ar fi urmat să fie semnat acordul de liber-schimb (CETA), a anunţat miercuri un purtător de cuvânt al Guvernului, citat de Le Figaro.

Discuţiile ce aveau drept scop să pună capăt blocajului declanşat de Guvernul regiunii Valonia privind semnarea acordulului dintre Canada şi Uniunea Europeană s-au încheiat miercuri fără a fi înregistrat vreun un progres, participanţii anunţând că vor relua discuţiile joi dimineaţă, la Bruxelles.

"Canada este în continuare pregătită să semneze acest acord important atunci când Europa va fi pregătiră", a declarat miercuri Alex Lawrence, purtătorul de cuvânt al minstrului canadian al Comerţului, Chrystia Freeland.

"Ne pare rău, dar nu va fi posibil să organizăm summitul mâine", declara miercuri şeful Guvernului valon, Paul Magnette, citat de Financial Times.

Sursa: mediafax.ro

Summitul pe tema Acordului comercial UE-Canada, care era programat joi, a fost anulat, întrucât Belgia nu poate semna documentul din cauza opoziţiei exercitate de Guvernul regiunii Wallonia, afirmă surse europene, informează publicaţiile La Libre Belgique şi Le Monde.

"Summitul de astăzi a fost anulat. Deocamdată, nu a fost stabilită nicio dată nouă", a declarat joi un oficial european citat de AFP.

Guvernul federal al Belgiei nu poate semna acordul de parteneriat comercial UE-Canada din cauza opoziţiei exercitate de liderii regiunii Wallonia.

În urmă cu câteva ore, premierul canadian, Justin Trudeau, anunţase că nu se va deplasa la Bruxelles pentru a participa la summit.

Regiunea Wallonia nu poate susţine deocamdată Acordul de parteneriat UE-Canada, a anunţat luni premierul Belgiei, Charles Michel, precizând că a notificat Uniunea Europeană în legătură cu această decizie.

"Wallonia nu poate semna astăzi Acordul CETA", a declarat luni Paul Magnette, premierul Guvernului regiunii belgiene, citat de site-ul publicaţiei La Libre. În acest context, premierul Belgiei, Charles Michel, i-a transmis oficial preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, că Guvernul belgian "nu poate semna acordul". La rândul său, Andre Antoine, preşedintele Parlamentului wallon şi membru al Partidului Socialist, condus de Paul Magnette, a transmis, potrivit Reuters, că regiunea Wallonia va lua o decizie pe tema CETA până la sfârşitul anului. "Un termen rezonabil ar fi sfârşitul anului", a afirmat el.

Tentativele ulterioare în sensul depăşirii impasului nu au avut rezultat pozitiv.

România va continua demersurile pentru aplicarea acordului privind eliminarea vizelor de călătorie în Canada chiar dacă nu va fi semnat parteneriatul comercial UE-Ottawa (CETA), a afirmat vinerea trecută preşedintele Klaus Iohannis într-un interviu acordat site-ului Politico.eu. "În cazul în care Acordul CETA nu va fi semnat..., noi vom continua negocierile cu partea canadiană. Am putea găsi o soluţie bilaterală în problema vizelor. Totuşi, acesta ar fi momentul ideal pentru soluţionarea acestei probleme", a declarat Klaus Iohannis la Bruxelles.

Klaus Iohannis anunţase vinerea trecută, de la Bruxelles, că România a ajuns la o înţelegere cu Canada privind eliminarea vizelor în mod etapizat, în 2017, astfel că ţara noastră nu mai are obiecţii faţă de Acordul economic UE-Canada (CETA). ''Am o veste în această dimineaţă. În această dimineaţă s-a ajuns la un acord cu partea canadiană, un acord rezonabil pentru ambele părţi şi în acest fel suntem în situaţia foarte potrivită pentru discuţia de astăzi să ne retragem rezerva pe care am declarat-o faţă de CETA. România nu mai are niciun fel de obiecţiuni faţă de Acordul comercial cu Canada'', a spus şeful statului.

Un anunţ similar a fost făcut de premierul Bulgariei, Boiko Borisov, privind eliminarea vizelor de călătorie în Canada pentru cetăţenii bulgari. "Împreună cu preşedintele României, am primit confirmarea scrisă că până în decembrie 2017 regimul vizelor va fi eliminat pentru toţi cetăţenii bulgari. În acest context, eu şi preşedintele României am decis să susţinem semnarea Acordului CETA", a declarat Borisov, conform unui mesaj postat vineri pe site-ul Consiliului European. România şi Bulgaria au condiţionat semnarea Acordului Complet Economic şi Comercial UE-Canada (CETA) de eliminarea vizelor de călătorie.

Însă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a explicat ulterior că "propunerea" privind eliminarea vizelor de călătorie pe teritoriul canadian pentru cetăţenii români şi bulgari se va concretiza doar dacă va fi semnat Acordul de parteneriat comercial UE-Canada, exprimând speranţa că Belgia va accepta semnarea CETA.

Ulterior, ministrul canadian al Comerţului, Chrystia Freeland, a declarat pentru postul belgian RTBF că negocierile dintre Uniunea Europeană, Canada şi Guvernul regiunii belgiene Wallonia pe tema Acordului de parteneriat comercial au eşuat. Chrystia Freeland a părăsit vinerea trecută la ora 16.00 (17.00, ora României) sediul Guvernului regiunii belgiene Wallonia, anunţând sfârşitul şi eşecul negocierilor pe tema CETA. Chrystia Freeland s-a declarat "dezamăgită" şi a vorbit de o "oportunitate pierdută". "În ultimele luni, am lucrat foarte intens cu reprezentanţii Comisiei Europene şi cu cei ai statelor membre. Dar mi se pare evident că Uniunea Europeană nu este capabilă acum să aibă un acord internaţional, nici măcar cu o ţară care are valori atât de europene precum Canada, nici măcar cu o ţară atât de politicoasă şi răbdătoare. Canada este dezamăgită, eu personal sunt foarte dezamăgită, am muncit foarte, foarte mult. Am decis să revenim acasă. Sunt foarte tristă", a declarat Chrystia Freeland.

Acordul de parteneriat comercial UE-Canada a fost blocat de Guvernul regiunii belgiene Wallonia din raţiuni de ordin social şi ecologic, iar reuniunea extraordinară desfăşurată joi seară la nivel de ambasadori ai celor 28 de state UE nu a reuşit depăşirea impasului, discuţiile continuând vineri cu Ottawa. Ambasadorii celor 28 de state membre UE s-au reunit joi seară, în paralel cu summitul Consiliului European, în efortul de a ajunge la o poziţie de compromis pentru a se depăşi opoziţia regiunii belgiene Wallonia faţă de Acordul Complet Economic şi Comercial UE-Canada (CETA). Însă Guvernul din Wallonia a respins propunerile Uniunii Europene, ceea ce împiedică Guvernul federal belgian să semneze Acordul CETA.

După reuniunea ambasadorilor UE, încheiată fără rezultat în cursul nopţii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declara că negocierile vor continua vineri. "Încă sper că vom putea ajunge la un rezultat bun în cursul nopţii şi vineri dimineaţă. Dacă nu vom putea semna acest acord comercial cu Canada, nu văd cum am putea avea tratate similare cu alte părţi ale lumii", a atras atenţia Juncker.

Regiunea Wallonia ar vrea un document interpretativ al Acordului CETA care să includă garanţii speciale privind protecţia datelor private, amendamente la drepturile pe piaţa muncii, la serviciile generale, la licitaţiile publice, în domeniul asigurărilor sociale şi generale. Guvernul federal al Belgiei are nevoie de aprobarea tuturor entităţilor regionale belgiene pentru a putea semna acordul CETA.

Sursa: mediafax.ro

Preşedintele Iohannis participă vineri la summit-ul UE27, liderii europeni reunindu-se la Bratislava pentru a discuta viitorul Uniunii, fără Marea Britanie, principalele teme pe agendă fiind consolidarea frontierelor externe, migraţia, oferirea de garanţii pentru cetăţeni în contextul globalizării.

România pledează la întâlnirea celor 27 de preşedinţi şi premieri de la Bratislava pentru o aprofundare a integrării europene în toate procesele Uniunii Europene. "Poziţia României, poziţia pe care o voi exprima acolo foarte clar, este de o importanţă strategică naţională, pentru noi este foarte clar: vrem o aprofundare a integrării europene, vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene şi credem că o integrare mai profundă este una din soluţiile pentru multiplele crize europene", a spus Iohannis.

Iohannis a explicat că integrarea aprofundată a României înseamnă integrarea în zona euro şi integrarea în spaţiul Schengen. În ceea ce priveşte aderarea la zona euro, preşedintele a spus că termenul stabilit pentru 2019 a fost "nerealist" şi că România nu are o ţintă fixă.

De asemenea, în ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, România a primit un semnal pe această temă prin vizita preşedintelui francez Francois Hollande la Bucureşti cu trei zile înainte de summit-ul de la Bratislava, Iohannis spunând atunci că România este sprijinită de Franţa în chestiunea Schengen.

Referitor la poziţia României pe tema viitorului UE, Iohannis a declarat că va susţine că priorităţile strategice trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri şi consolidarea pieţei interne a Uniunii.

"La Bratislava voi susţine că priorităţile noastre, ale Uniunii Europene, priorităţile noastre strategice trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă a Uniunii Europene, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri - avem un şomaj mult prea mare în rândul tinerilor la nivelul Uniunii - şi consolidarea pieţei interne a Uniunii" a declarat Iohannis.

Preşedintele a mai spus că trebuie pus accentul pe proiecte care unesc şi nu pe acelea care aprofundează diviziunea, care se poate constata în multe situaţii, diviziunea Est -Vest, respectiv diviziunea Nord - Sud. "Aceste linii de acţiune cred că trebuie să se axeze pe patru lucruri, primul fiind concentrarea pe acele dosare care stimulează coeziunea, evitarea dosarelor care duc la o aprofundare a divizării. Doi - şi foarte important - menţinerea realizărilor cheie ale Uniunii Europene, şi aici, evident, este vorba de libertăţile fundamentale şi de piaţa internă comună, piaţa unică cu cele patru libertăţi, dar şi zona Schengen, zona euro. În al treilea rând, cred că trebuie să fim foarte oneşti şi să ne concentrăm pe creşterea transparenţei şi a legitimităţii instituţiilor europene", a spus preşedintele.

În contextul în care a vorbit şi despre nevoia de comunicare, Iohannis a criticat duplicitatea unor lideri care, prin discursul lor, riscă să alimenteze partidele extremiste. "Constatăm foarte des că la Bruxelles vin lideri naţionali şi toţi vorbesc de bine despre Uniunea Europeană, despre viitorul ei, despre ce trebuie să facem noi ca să funcţioneze. Aceeaşi lideri merg acasă şi încep să aibă un discurs exact opus, acuză Uniunea Europeană, pentru toate greşelile care de fapt se fac în plan naţional, pentru toate eşecurile pe care fiecare le are la el acasă. Aşa nu se poate! Este nevoie de o comunicare serioasă, este nevoie de o comunicare credibilă", a mai susţinut el.

Pe de altă parte, Iohannis a precizat că în unele situaţii este nevoie de a lăsa anumite chestiuni în responsabilitatea politicienilor naţionali, dar în alte situaţii este bine pentru toată lumea să fie luate decizii şi să fie creată o comandă unică, pentru a permite o abordare unitară.

În pregătirea întâlnirii de la Bratislava preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu preşedintele francez Francois Hollande care a făcut o vizită de stat la Bucureşti. Anterior s-a deplasat la Belin pentru o întâlnire cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, la care au participat premierul Belgiei Charles Michel şi premierul Luxemburgului Xavier Bettel. De asemenea, Iohannis a avut o convorbire telefonica cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk.

De altfel, înaintea summit-ului, Tusk a spus că această criză generată de hotărârea Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate de identificare a problemelor şi de reformare a Blocului comunitar. Preşedintele Consiliului European a insistat că liderii europeni trebuie să arunce o "privire brutală şi onestă" asupra situaţiei şi să găsească soluţii.

"Nu trebuie să lăsăm această criză să treacă în mod inutil", a adăugat Tusk, citat de site-ul agenţiei Reuters. "Nu am venit la Bratislava pentru a ne consola unii pe ceilalţi sau pentru a nega provocările reale cu care ne confruntăm în acest moment special al istoriei comunităţii noastre după referendumul britanic", a subliniat Tusk, care va prezida reuniunea liderilor statelor membre UE fără Marea Britanie.

 

Sursa: mediafax.ro

La brigada multinaţională NATO care va funcţiona în România şi-au anunţat contribuţia, până acum, Polonia cu o companie şi Bulgaria cu un batalion, a precizat sâmbătă preşedintele Klaus Iohannis, la finalul summit-ului de la Varşovia.

"Ca iniţiative concrete pentru România, vom avea o brigadă multinaţională. Astfel, şi acest punct din mandatul României a fost îndeplinit. La această brigadă în cadrul Summitului şi-au anunţat până acum contribuţii certe Polonia cu o companie şi a fost reconfirmată contribuţia Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat şi în aceste zile şi vom continua discuţiile cu alţi aliaţi pentru alte contribuţii, dar semnele sunt foarte bune. România, la rândul său, îşi asumă partea sa de responsabilitate şi contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia", a declarat Iohannis.

În acest context, şeful statului a spus că "Statele Unite ale Americii au anunţat o consistentă participare la exerciţii pe teritoriul României, începând cu 2017". Potrivit lui Iohannis, Turcia va participa la exerciţii pe teritoriul României cu efective de nivelul unei brigăzi. "Atât Brigada multinaţională, cât şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, care vor fi relaţionate între ele, vor fi plasate sub coordonarea Comandamentului Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est de la noi din ţără", a explicat el.

Şeful statului a mai spus că vor fi două structuri terestre de comandă şi control pe teritoriul românesc-Unitatea NATO de Integrare a Forţelor din România, începând cu 1 iulie 2016 şi Comandamentul Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est, asumat de asemenea de România.

 
 

"Atât Comandamentul de Divizie, cât şi Unitatea NATO de Integrare a Forţelor au fost omologate la acest Summit şi, mai mult, pentru Comandament a fost confirmat rolul de coordonare pentru cele două Unităţi NATO de Integrare a Forţelor din România şi din Bulgaria. Avem deci două structuri permanente de comandă şi control NATO pe teritoriul ţării noastre, dintre care una, cea la nivel de divizie, cu acţiune la nivel regional. Acestea sunt capabile să faciliteze dislocarea rapidă a forţelor aliate în regiune, în sprijinul apărării colective, dacă va fi nevoie, precum şi să coordoneze pregătirea trupelor Aliate, să planifice şi să conducă exerciţii multinaţionale complexe. Pe linia dezvoltării de noi măsuri destinate consolidării apărării şi descurajării Aliate, am luat decizia unei prezenţe Aliate avansate pe teritoriul Aliaţilor estici. Adică şi noi. Pentru regiunea noastră avem o prezenţă Aliată înaintată adaptată, cu un pachet de măsuri complex, în plan terestru, maritim şi aerian şi subliniez acest lucru fiindcă, spre deosebire de noi, flancul nordic are doar componenta terestră", a mai susţinut Iohannis.

Summitul NATO a reconfirmat importanţa strategică a Mării Negre

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că declaraţia finală adoptată la summitul NATO a reconfirmat importanţa strategică a Mării Negre, urmând să existe un proces de evaluare politico-militară a situaţiei de securitate din regiunea Mării şi a implicaţiilor sale pentru NATO.

"Am solicitat şi am obţinut dezvoltarea de noi opţiuni pentru dimensiunile aeriană şi maritimă la Marea Neagră (...). Acestea vor fi discutate în NATO în perioada imediat următoare şi vor fi abordate de miniştrii apărării în octombrie. Declaraţia finală a Summitului include o menţiune clară la această sarcină trasată autorităţilor militare ale NATO. Deci vom continua proiectul cadrului naval de exerciţii şi training. Şi aşteptăm sigur, cu mare interes, deciziile de la ministeriala apărării din octombrie", a declarat Klaus Iohannis.

El a mai spus că, în ceea ce priveşte creşterea profilului Mării Negre pe agenda NATO, prin deciziile luate, regiunea Mării Negre a fost integrată în procesele Aliate de evaluare şi contracarare a implicaţiilor riscurilor de securitate la adresa NATO.

"Pe agenda Summitului s-a aflat şi aprobarea unei evaluări politico-militare a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi a implicaţiilor sale pentru NATO. Poate nu sună senzaţional, dar pot să vă spun că este o realizare importantă a României, pentru că iniţierea acestei evaluări a fost făcută prin propunerea înaintată de România la reuniunea miniştrilor de externe NATO din mai 2015 din Antalya. Este pentru prima dată când se adoptă un astfel de document privind Marea Neagră, care prevede expres un proces regulat de evaluare politico-militară a mediului de securitate din regiune", a adăugat preşedintele Iohannis.

Potrivit şefului statului, această analiză este baza pe care vor fi luate măsuri, în continuare, de către NATO. "După cum aţi observat, prezenţa navală aliată în Marea Neagră a crescut semnificativ în ultimii doi ani – nave ale SUA, ale altor aliaţi, dar şi grupuri navale ale NATO ajung în Marea Neagră într-un proces intensificat de rotaţie. Aşadar, am trecut practic de la faza conceptuală, când la Summitul din Marea Britanie am convenit că Marea Neagră este o componentă importantă a securităţii euro-atlantice, la măsuri concrete, în plan operaţional. Comunicatul final adoptat astăzi reconfirmă explicit importanţa strategică pentru Alianţă a Mării Negre. Rezultat foarte important pentru noi", a mai susţinut Klaus Iohannis.

Sursa: mediafax.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, vineri, că anunţul făcut de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg privind birgada multinaţională din România arată că obiectivele Bucureştiului la summit-ul de la Varşovia prind contur şi se vor regăsi în documentele finale ale reuniunii.

"Am ajuns la Varşovia unde, în câteva ore, va începe Summitul NATO, în cadrul căruia voi promova proiecte importante pentru securitatea României. Astăzi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat ca Alianţa va transforma o brigadă românească într-o brigadă multinaţională pentru a întări prezenţa NATO în Sud-Estul Europei şi pentru apărarea împotriva atacurilor venite din afara Alianţei. Declaraţia confirmă astfel că iniţiativele şi obiectivele propuse de România la acest Summit prind contur şi se vor regăsi în documentele finale ale reuniunii", a declarat Iohannis, pe pagina sa de Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat vineri că o brigadă românească urmează să fi transformată într-una multinaţională, pentru a întări prezenţa NATO în sud-estul Europei.

În cadrul unui discurs susţinut înainte de summitul NATO de la Varşovia, Stoltenberg a prezentat provocările la care Alianţa Nord-Atlantică trebuie să răspundă.

Oficialul NATO a declarat că în cadrul summitului vor fi luate decizii care au drept scop să consolideze "apărarea colectivă şi capacitatea de descurajare. Şi pentru a proiecta stabilitate dincolo de frontierele noastre.â".

"Astăzi, vom decide să întărim prezenţa noastră pe flancul de est al Alianţei. În Estonia, Letonia, Lituania şi, aici, în Polonia, vom desfăşura, prin rotaţie, batalioane multinaţionale în fiecare dintre aceste state", a mai spus Stoltenberg, care a adăugat că "de asemenea, vom transforma o brigadă românească într-una multinaţională, pentru a consolida prezenţa în zona de sud-est a Alianţei Nord-Atlantice".

Sursa: mediafax.ro

Primul summit european după decizia Marii Britanii de a părăsi UE începe astăzi la Bruxelles unde liderii europeni vor discuta despre consecintele votului pentru Brexit. La Consiliul European vor participa toţi liderii statelor uniunii, inclusiv premierul demisionar al Marii Britanii David Cameron care nu vrea să grăbească o ieşire din UE înainte de a încerca să obţină cea mai bună relaţie la nivel economic cu UE.

Franţa, Germania şi Italia cer Marii Britanii să declanşeze procedura de ieşire din UE. 

Liderii din Franţa, Germania şi Italia au recomandat din nou Marii Britanii, luni seară, să anunţe clar ieşirea din Uniunea Europeană, subliniind că nu este timp de pierdut, informează France Info.

"Este esenţial să nu se piardă timp în abordarea problemei ieşirii Marii Britanii din UE", a declarat preşedintele Franţei, François Hollande, într-o conferinţă de presă comună cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi premierul Italiei, Angela Merkel.

"Suntem de acord să nu existe discuţii formale sau informale cu Marea Britanie până când nu va fi depusă o solicitare adresată Consiliului European în sensul ieşirii din UE", a afirmat, la rândul său, Angela Merkel.

Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble: UE nu poate ignora ce s-a întâmplat în Marea Britanie. Mulţi cetăţeni nu cunosc ce înseamnă UE

Uniunea Europeană nu poate trece peste referendumul din Marea Britanie "ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic", atrage atenţia ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble, subliniind că nemulţumirea cetăţenilor europeni este cauzată de faptul că nu înţeleg total ce se întâmplă la nivelul UE.

Am spus înaintea referendumului că, indiferent de rezultat, pur şi simplu nu putem continua ca înainte în Europa", a declarat Wolfgang Schauble, citat de site-ul agenţiei Reuters.

"Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru ca Europa să se acomodeze cu ideea că din ce în ce mai mulţi oameni - nu doar din Germania, din Marea Britanie, Grecia, Danemarca sau Franţa - nu înţeleg complet ce activităţi avem", a subliniat Schauble.

Ministrul german al Finanţelor a atras atenţia că celelalte 27 de state membre UE nu trebuie să reacţioneze la referendumul britanic continuând să promoveze riscurile.

Ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne: Marea Britanie trebuie să invoce activarea Articolului 50 doar când va fi pregătită

Ministrul britanic al Finanţelor a anunţat că M.Britanie nu trebuie să invoce activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona pentru a părăsi Uniunea Europeană decât la momentul oportun, dând asigurări că economia ţării este pregătită să înfrunte turbulenţele provocate de noua decizie.

"Marea Britanie este singura poate activa Articolul 50. Din punctul meu de vedere, nu ar trebui să facem acest lucru decât atunci când vom avea o viziune clară privind noile aranjamente pe care le dorim cu vecinii noştri europeni", a explicat George Osborne, potrivit Le Figaro.

El a adăugat că economia britanică este "pregătită să înfrunte ceea ce rezervă viitorul", în contextul în care există îngrijorări la nivelul pieţelelor financiare cu privire la consecinţele ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Sursa: mediafax.ro

Page 1 of 3

Arhiva Iasi TV Life

« August 2019 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31