Camelia Gavrilă: „Școala este un spațiu și un timp al învățării, al descoperirii, al podurilor spre lume, element fundamental pe traseul educațional, de formare și devenire al fiecărui tânăr”

Camelia Gavrilă: „Școala este un spațiu și un timp al învățării, al descoperirii, al podurilor spre lume, element fundamental pe traseul educațional, de formare și devenire al fiecărui tânăr”

Written by  Sep 07, 2018

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, subliniază importanța și valoarea școlii românești,  responsabilitatea societății față de educația copiilor și a tinerilor, dar și rolul esențial al profesorilor, cei care susțin un demers educațional polivalent, plin de dăruire, vocație și competență, demers ce merită a fi onorat și răsplătit social, pe măsura dificultății și a complexității.

 

 „Acum, la început de septembrie, când elevii pășesc emoționați în noul univers sau revin cu interes și preocupare în clase este firesc să încercăm să conturăm o definiție universală pentru semnificația școlii în raport cu ființa umană, pentru bucuria copiilor de a descoperi și înțelege universul, științele, artele, o definiție care să cuprindă experiențele de cunoaștere din spațiul școlii, întâlnirile cu profesori inspirați, cu vocație - care pot deveni modele de viață, de carieră, pentru curiozitatea intelectuală și înțelegerea treptată a propriilor aspirații și vocații,” a declarat deputatul ieșean.

 

Școala este un spațiu și un timp al învățării, al descoperirii, al podurilor spre lume, element fundamental pe traseul educațional, de formare și devenire al fiecărui tânăr, în acord cu opțiunea pentru dezvoltarea personală, dar și cu principiile și cerințele societății. Școala este univers al cunoașterii, dar reprezintă, de asemenea, un timp al rememorării copilăriei pentru cei maturi, un tablou al viselor pentru cei mici și un element esențial pentru formarea tinerilor adolescenți.  

Prof. dr. Camelia Gavrilă  consideră că „este necesar să actualizăm imaginea învățământului românesc, cu reușite și dificultăți inerente, trecând în revistă date importante, aspecte statistice, modificări calitative, restanțe care se cer abordate urgent.

Reperele de calitate specifice școlii românești presupun un conținut curricular dens, preocuparea pentru performanță și pentru rezultatele învățării, studiu individual, dar și plasarea informațiilor în context real. Sintagma educație de calitate  are înțelesuri și implicații multiple, dar arhitectura esențială este asigurată de planurile cadru pentru învățământ, de conținutul științific organizat pe principiul relevanței, al gradării și adaptării treptate. Anul acesta, Ministerul Educației Naționale a abordat o nouă strategie curriculară, cu trei variante de planuri-cadru pentru liceul teoretic, supuse dezbaterii publice, fiecare cu elemente definitorii, specifice, întrucât un curriculum bun trebuie să asigure un nucleu comun de informații, competențe și abilități, dar în aceeași măsură să existe deschideri, variații și trasee opționale, o adaptabilitate a acestuia, la nivelul unităților de învățământ și al colectivelor de elevi.

Apreciem și strategiile de reconfigurare a învățământului profesional și tehnic, o nouă viziune și interesante opțiuni de formare, susținute pe traseul învățământului dual. De asemenea, semnalăm preocupările ministerului pentru programele complexe de formare și abilitare curriculară a cadrelor didactice.

În arealul datelor exacte,  anul școlar finalizat prezintă un tablou complex  în care sunt  exemple de reușite, de bune practici, dar și aspecte ce necesită a fi îmbunătățite sau schimbate:

  • Rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat la nivel național, după ce au fost soluționate contestațiile, pentru promoția anului 2017-2018 din sesiunea de vară este de 74,7%;
  • La evaluarea națională s-au înregistrat 142.847 de candidați prezenți, din care 104.972 au obținut medii peste 5.00, cu un procentaj de promovare de 73,5% și multe medii de 10.
  • Evaluarea a vizat, prin diferite tipuri de examene, și categoria profesorilor, astfel încât aproape 9.000 de candidați au susținut examenul de definitivare în învățământ, unde  promovabilitatea este parțial simetrică fața de cea a elevilor, înainte de contestații procentajul fiind de 75,75%, după această etapă înregistrându-se o creștere cu 3,84%.
  • În prezent, în România, funcționează 19.286 de unități publice de învățământ, în care sunt incluse și cele 55 de universități de stat. La nivelul unităților școlare s-au realizat demersuri importante pentru reabilitarea infrastructurii prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 1 si PNDL2). Prin intermediul acestui program se va atenua în următorii doi ani imaginea unor școli învechite, neatractive, fără instalații sanitare și termice moderne, fără laboratoare, ateliere, rețele informatice, resurse educaționale, dotări considerate facilități obligatorii, specifice secolului XXI;
  • România are un sistem educațional solid, competent în care valorile tradiționale se completează cu pincipii, accente și modele europene de succes.

Totuși,  înca există  contraste sau aspecte ce necesită îmbunătățiri:

  • situații în care elevii ajung în clasa a VIII-a fără să stăpânească noțiuni de bază, abilități științifice fundamentale, comunicare corectă și coerentă în limba română;
  • fenomenul absenteismului, al abandonului școlar, dificultăți financiare ce limitează accesul la educație, existența derapajelor comportamentale sau implicarea sumară a familiei.
  • regăsim elevi care nu se înscriu la examenul de bacalaureat, dar și dotări modeste în unele școli din mediul rural.
  • elevi, studenți și absolvenți foarte buni care preferă un parcurs academic în alte țări;
  • rezultate modeste la testările internaționale în raport cu țările europene dezvoltate;
  • nevoia de formare continuă a cadrelor didactice, mai ales în domeniul consilierii, al metodicii și didacticii disciplinelor.

  Dincolo de dificultăți, apreciem demersurile constante realizate prin Programul de Guvernare, până în prezent, în sensul în care Partidul Social Democrat a implementat o serie de programe, strategii și măsuri:

  1. creșterea salariilor în educație;
  2. scăderea impozitului pe venitul din salarii, de la 16% la 10%;
  3. modernizarea a 145 de unități de învățământ, alte sute de investiții și reabilitări prin PNDL și prin fonduri europene;
  4. construirea unui număr de semnificativ de creșe și grădinițe;
  5. implementarea treptată și responsabilă a programului „Învățământul dual”;
  6. inițierea și derularea unor importante programe sociale pentru asigurarea egalității de șanse, a programului „Școala pentru toți”, extinderea și continuarea programului pilot „Masa caldă”.

„Septembrie este o lună simbolică, plină de semnificații, a unui nou început pentru elevi, părinți și profesori, este o repetată geneză în spațiul educației și al formării, cu gândul la destinul și aspirațiile copiilor, ale tinerilor, la respectul pentru oamenii școlii. Este, în aceeași măsură, un nou început și pentru noi, oamenii politici, o nouă sesiune parlamentară cu dezbateri, proiecte, inițiative legislative, multe orientate spre formare, educație, salarizare adecvată, elemente care ar trebui să deschidă agenda politică a oricărui parlamentar și care, însumate, trebuie să fie valoroase și eficiente pentru școala românească, pentru generațiile care vin, față de care toți avem o responsabilitate majoră,” a sustinut prof. dr. Camelia Gavrilă.

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Add comment


Security code
Refresh

Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« September 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30