De ce nu-i plac candidatului Diaconu paradele gay, Merkel şi Iohannis. „În 20 de ani nu vom mai fi români”

De ce nu-i plac candidatului Diaconu paradele gay, Merkel şi Iohannis. „În 20 de ani nu vom mai fi români”

Written by  May 30, 2016

Spaţiul pe care vor să îl ocupe Bogdan Diaconu şi Partidul România Unită e unul ai cărui proprietari nu au fost încă decişi. Zona naţionalist-izolaţionistă din spectrul politic românesc suferă încă de pe urma dispariţiei PRM şi a partidelor etnocentrice din anii `90. Acest spaţiu a fost remarcat şi de PNL, prin candidatura de o săptămână a lui Marian Munteanu. PNL s-a repliat înainte de a-şi verifica la vot intuiţiile.

Despre candidatura lui Bogdan Diaconu la Primăria Bucureştilor se pot spune multe lucruri. Unul dintre ele este că, spre deosebire de foarte mulţi dintre contracandidaţii săi, are o oarecare experienţă în administraţia locală după un mandat de consilier la Primăria sectorului 6. Asta îl ajută să vorbească fără să se teamă despre Primărie şi afacerile ei. Dar şi fără cine ştie ce pasiune.

Este evident însă că preocuparea sa principală ţine de articularea şi propagarea unui discurs aparte în peisajul candidaţilor la succesiunea lui Oprescu.

Resentimentul, izolaţionismul şi etnia au roluri importante în retorica PRU. Prin intermediul lor sunt interpretate nevoile comunităţii locale.

În interviul pe care l-a acordat pentru Gândul, domnul Diaconu a explicat câteva dintre poziţiile sale publice.

Se poate lesne remarca faptul că reprezentantul PRU face eforturi majore să se despartă de moştenirea PSD şi USL din biografia sa. Naraţiunea pe care ar vrea să o impună este aceea care spune că şi-a pregătit atent, din timp, cariera. A ales PSD, un partid socialist, pentru că voia să poată avansa o agendă naţionalistă. O strategie cinică, care, dacă este reală, spune mai multe despre PSD decât despre dl Diaconu.

Nu cred că aveam vreo şansă să, şi vă răspund cu sinceritate, să fondez un partid nou, un partid naţionalist, dacă nu reuşeam să penetrez în Parlamentul României printr-un partid care era la un nivel, astfel încât să intre în Parlament atunci.

V-aţi folosit de PSD.

Putem spune aşa

Legitimitatea anti-pesedistă pe care o caută zilele acestea candidatul PRU la Primărie vine din gesturi contraintuitive la vremea lor: opoziţia faţă de proiectul Roşia Montană, de exemplu.

Ceea ce vrea Bogdan Diaconu este un Bucureşti al românilor majoritari ortodocşi. Un Bucureşti în care majoritatea nu este ofensată sau ameninţată de minoritate.

Asta chiar dacă nu poate explica foarte clar în ce ar consta aceste ameninţări. Crede sincer că România e supusă unor presiuni externe şi, în afară de numele Angelei Merkel, pe care o displace pentru că a “impus” guvernul Cioloş, nu poate (sau nu vrea) să numească alţi adversari ai ţării. Nu se sfieşte însă să vorbească despre Bruxelles ca despre locul de unde vin lucruri rele. Lucruri însuşite de români ca Remus Cernea, de exemplu.

„Un român gay ateu e mai puţin român decât un ortodox?

Nu este mai puţin.

Atunci de ce să nu aibă aceleaşi drepturi ca şi un heterosexual ortodox?

De ce nu are aceleaşi drepturi?

Păi, iată, îmi spuneţi că o să le interziceţi să facă o paradă. De ce n-ar putea să facă o paradă. Vă opuneţi căsătoriei gay. Mă rog, acesta este un subiect îndepărtat pentru România.

Nu, nu, să ştiţi că sunt presiuni foarte puternice.

De la cine?

Păi venite dinspre Bruxelles.

De la cine de la Bruxelles, la cine vă gândiţi?

La administraţia birocratică de la Bruxelles care este plină de astfel de personaje.

Dar o instituţie care face astfel de presiuni, cine de la Bruxelles, Comisia?

Şi vedeţi cum în Parlamentul României se discută despre aceste lucruri de doi ani şi ceva de zile, prin acel personaj care este stimulat şi finanţat din acele cercuri de la Bruxelles.

Nu ştiu la cine vă gândiţi.

Mă refer la Remus Cernea”.

Firesc, cumva, Primarul Bogdan Diaconu ar dona fără rezerve bani publici către Catedrala Mântuirii Neamului. De altfel, pentru dl Diaconu, legătura cu Biserica Ortodoxă e o parte esenţială a identiăţii sale politice şi personale. Aminteşte cu o mândrie nedisimulată ascendenţa sa dintr-o familie de preoţi ceea ce face şi mai neobişnuită apropierea sa din trecut de reprezentanţii socialismului românesc.

Aflat doar în prima parte a carierei sale politice, preşedintele PRU are încredere în viitor. Indiferent dacă va câştiga sau nu cursa pentru succesiunea lui Sorin Oprescu, dl Diaconu e convins că la parlamentarele din toamnă naţionalismul va fi validat prin vot.

Notă: Interviul cu Bogdan Diaconu a fost supravegheat de un membru al Patrulei Vlad Ţepeş care nu a simţit nevoia să intervină.

Sursa: gandul.info

Alex

 

Add comment


Security code
Refresh

Arhiva Iasi TV Life

« November 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30