Politic
Politic

Politic (2939)

Deputatul PSD Mihai Weber, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare a Camerei, va prelua şefia Comisiei de control a activităţii SIE, au precizat, marţi, surse social-democrate.

Liderul PSD Liviu Dragnea a precizat în luna ianuarie, la începutul acestei legislaturi, că şefia Comisiei SIE nu va reveni PNL, el arătând că îşi menţine punctul de vedere şi că vrea ca aceasta să fie condusă tot de un social-democrat, urmând a se identifica modalitatea legală pentru a se majora numărul de membri.

"Eu îmi menţin punctul de vedere. Vreau ca PSD să conducă şi Comisia SIE. Cutuma de ani de zile, în ceea ce priveşte aceste două servicii, a fost ruptă de preşedintele Iohannis. A propus şi la SRI şi la SIE doi membri PNL", a spus Dragnea la acel moment.

O propunere legislativă care vizează creşterea numărului de membri ai Comisiei SIE de la 5, câţi sunt în prezent, la 7, a fost depusă săptămâna trecută, spre dezbatere la Camera Deputaţilor, în procedură de urgenţă, aceasta fiind semnată de reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare. În expunerea de motive, iniţiatorii argumentează propunerea de majorare a numărului de membri ai Comisiei SIE prin necesitatea asigurării participării la procesul decizional al tuturor grupurilor parlamentare.

 

 

Sursa: mediafax.ro

 

Dosarul "Gala Bute", în care fostul ministru al Turismului Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu, se apropie de final, la termenul de miercuri fiind audiat Felix Tătaru, existând posibilitatea ca în aceeaşi zi instanţa să rămână în pronunţare.

"Nu am emoţii pentru astăzi. Se cer pedepsele, se cere şi achitarea. Mă aştept ca în acest dosar să fiu achitată. Nu cred că se pot da condamnari pentru denunţuri mincinoase neprobate timp de doi ani în instanţă", a declarat Elena Udrea înaintea şedinţei de judecată.

Şi Rudel Obreja, fostul şef al Federaţiei Române de Box, a anunţat că va cere achitarea.

"Nu am nicio emoţie. Eu am boxat 230 de meciuri şsi am avut o mie şi ceva de meciuri neoficiale acolo, însă aveam adversarul în faţă, ştiam cu cine ne luptam şi arbitrul arbitra. Aici nu avem nici adversarul în faţă şi ne luptam şi cu arbitrul. Mie KO nu o să îmi dea nimeni niciodată în viaţă pentru că am fost înzestrat şi cred în Dumnezeu, înzestrat de Dumnezeu cu o putere de a duce toate lucrurile pe care viaţa ni le oferă. Meciul vieţii este viaţa însăşi şi lucrurile bune pe care le faci în viaţă", a declarat Rudel Obreja.

Fostul şef al Federaţiei Române de Box susţine că şi-a pierdut încrederea în judecători.

"Pentru că vedeţi foarte bine ce se întâmplă în ţara asta, vedeţi foarte bine care este sistemul care guvenează aceasta tara. Din păcate, nu e la Piaţa Victoriei, ci prin alte părţi şi a făcut ce a făcut din ţara asta cu instrumente care nu sunt la îndemână. Vă spuneam că sunt obişnuit să lupt cu adversarul faţă în faţă, or adversarul ăsta nu îl vede nimeni, îl ştiu prea puţini şi umblă şi cu lovituri perverse. Adversarul e sistemul ăsta care a fost construit de nişte oameni", a spus Obreja.

La sediul instanţei supreme a ajuns şi Felix Tătaru, urmând să fie audiat în calitate de martor.

La termenul anterior, avocatul Elenei Udrea a depus la dosar un raport de expertiză judiciară psiho-legală cu privire la comportamentul simulat, din care ar trebui să reiasă profilul de personalitate al Elenei Udrea, atitudinea ei în faţa instanţei, dar care poate pune la îndoială declaraţiile făcute de celelalte persoane implicate în dosar împotriva fostului ministru al Turismului. Raportul a fost finalizat în luna decembrie a anului 2016, potrivit avocatului. Magistraţii au încuviinţat depunerea la dosar a raportului de expertiză judiciară în materie psiho-legală.

La data de 21 aprilie 2015, Elena Udrea a fost trimisă în judecată, în dosarul "Gala Bute", în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte. Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroag.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Deputatul USR de Cluj, Adrian Dohotaru, a mâncat sărăţele dintr-o pungă aruncată într-un coş de gunoi de la Parlament, susţinând că, prin mici exemple personale, se poate reduce risipa.

Într-o postare pe site-ul USR Cluj, Adrian Dohotaru a scris că a decis să nu mai cumpere PET-uri şi nici nu mai foloseşte vesela de plastic din Parlament, ci îşi aduce veselă de acasă.

“Când am ieşit din plen, am fost intrigat de cantitatea mare de PET-uri aruncate la coş. Aşa că am luat decizia de a nu mai cumpăra PET-uri şi să vin cu propriul flacon la lucru (dintr-acela clasic de alergare). Apă îmbuteliată nu îmi iau oricum de mult şi mi se pare oricum un viol la adresa logicii a cumpăra apă în acest fel. Apoi, am decis să nu mai folosesc vesela de plastic cu care eşti servit în parlament, de care sunt pline coşurile în jurul bufetelor, şi să mi-o aduc pe cea de acasă. În coşul de gunoi, era şi o pungă cu sărăţele pe jumătate plină. Am luat-o din coş şi am mâncat sărăţelele. (…) Cred că prin mici exemple personale putem reduce risipa, chiar dacă soluţiile la risipă trebuie să fie mai sistemice, nicidecum strict individuale. Dar Parlamentul poate deveni un loc bun, ca simbol, pentru a transmite mesaje într-un mod simplu, decent, uneori în afara logicii conflictuale Putere vs. Opoziţie”, se arată în postarea lui Dohotaru.

Acesta a precizat că şi-a amintit că la groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât se aruncă în proporţie de 50% deşeuri menajere care ar putea fi folosite prin compostare ca îngrăşământ pentru ferme, pentru grădini comunitare şi familiale care există deja sau care pot fi create pe viitor, cum ar fi livada Palocsay, unde USAMV are o porţiune semnificativă.

“Activiştii sunt nevoiţi să recurgă la acte mult mai ex-centrice pentru a fi luaţi în seamă şi în acest sens îmi vine exemplul unui ecologist care şi-a confecţionat un costum transparent în care introduce ambalajele pe care le consumă până când s-a umflat şi a devenit de nerecunoscut”, a mai scris deputatul USR.

Adrian Dohotaru este la primul mandat parlamentar, fiind ales pe lista USR Cluj la alegerile din decembrie 2016 pentru Camera Deputaţilor unde a ocupat locul doi.

 

 

 

Sursa: mediafax.ro

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) dezbate în ședința de marți, 28 februarie, proiectul de lege propus de PSD privind graţierea colectivă a unor pedepse, unul dintre cei doi "elefanți" eliberați de actuala putere în spațiul public.

Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a plenului CSM se mai află și demisia din magistratură a procurorului Mircea Negulescu, precum și cererea de pensionare a fostului secretar de stat Constantin Sima.

Direcţia Legislaţie din cadrul CSM critică proiectul de lege al PSD privind graţierea colectivă a unor pedepse şi arată că proiectul de act normativ este insuficient explicat, iar o graţiere colectivă este de natură să "creeze un sentiment de insecuritate socială”.

CSM a explicat de ce nu ar fi benefică grațierea pedepselor de până la 5 ani

Graţierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani inclusiv este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială, se apreciază într-un punct de vedere cu privire la proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse, întocmit de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-şi îndeplini funcţiile şi scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială", se arată în documentul postat vineri pe site-ul CSM. 

Autorii analizei consideră că se impune reanalizarea limitei de pedeapsă, pentru a se evita situaţiile în care, prin punerea în libertate a unor persoane care au săvârşit fapte penale deosebit de grave, se creează pericol pentru ordinea şi siguranţa publică. 

"Subliniem şi faptul că, faţă de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal, pedepsele aplicate în temeiul acestuia pot fi mai mici faţă de cele aplicate în baza Codului penal din 1968 pentru fapte de gravitate similară, iar aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare cu executare pentru un infractor 'primar' este consecinţa săvârşirii unei fapte grave", se mai menţionează în document. 

Referitor la graţierea parţială, specialiştii CSM apreciază că ar trebui să se precizeze cu claritate în textul de lege că se adresează persoanelor cu pedepse de peste 5 ani de închisoare, deoarece pentru cele mai mici s-ar aplica oricum graţierea în întregime. 

O altă observaţie se referă la incidenţa măsurii graţierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat. 

"Proiectul de lege nu cuprinde nicio dispoziţie referitoare la efectele graţierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat sau sub supraveghere. Or, în temeiul Codului penal anterior, graţierea producea efecte şi cu privire la pedeapsa a cărei executare era suspendată condiţionat. (...) Lipsa oricărei dispoziţii în cuprinsul actului normativ privind incidenţa graţierii asupra pedepselor a căror executare a fost suspendată condiţionat sau sub supraveghere este de natură să genereze situaţii profund discriminatorii, soluţia adoptată cu privire la aceste categorii de pedepse fiind diferită în funcţie de temeiul aplicării lor (vechiul sau noul Cod penal), deşi nu există o justificare obiectivă rezonabilă pentru o asemenea măsură", se mai arată în punctul de vedere. 

Se propune şi schimbarea titlului proiectului de act normativ, din "Lege pentru graţierea unor pedepse" în "Lege pentru graţierea unor pedepse şi măsuri educative privative de libertate", în condiţiile în care se propune nu doar graţierea unor pedepse, ci şi înlăturarea unei alte sancţiuni de drept penal, şi anume măsurile educative privative de libertate cu o durată de maxim 5 ani.

 

Sursa: realitatea.net

Decizia CCR privind existenţa unui conflict juridic între DNA şi Guvern în cazul OUG 13 arată că există “un derapaj”, a declarat, marţi, la RFI, europarlamentarul ALDE Norica Nicolai, afirmând că se impune o demisie de onoare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

“(Decizia CCR-n.r.) este prima din aceşti ani care consacră foarte clar separarea puterilor în stat ca principiu, constatând că o parte, o componentă de fapt a puterii judecătoreşti, pentru că procurorul nu este putere judecătorească, este un auxiliar, încalcă acest principiu, imixtionându-se în activitatea puterii executive şi implicit a celei legislative. Este o soluţie corectă din punct de vedere constituţional”, a declarat europarlamentarul ALDE Norica Nicolai, la RFI.

Norica Nicolai a spus că se impune o demisie de onoare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

“Eu zic că de ieri, anumite autorităţi trebuie să înceapă să-şi facă puţin curat în curte. Faptul că procurorii şi de fapt nu Parchetul General au trecut peste atribuţiile pe care le au conform Constituţiei dovedeşte că suntem în faţa unui fenomen periculos, a unui fenomen de derapaj. Asta reclamă dincolo de o demisie de onoare, pentru că asta ar fi soluţia în momentul în care-ţi depăşeşti atribuţiile din diverse raţiuni (…) A celor care au acceptat să facă acest lucru, mă refer la doamna Kovesi”, a spus Norica Nicolai.

Europarlamentarul a mai spus că instituţiile democratice trebuie să fie consolidate.

“(…) este DNA-ul un actor politic sau nu, e nevoie de un răspuns la această chestiune, trebuie să începem să lucrăm puţin la consolidarea instituţiilor democratice”, a spus Norica Nicolai.

Tăriceanu: Refuzul şefului DNA de a demisiona, după decizia CCR, arată corupţia puterii

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, scrie pe Facebook că orice şef de instituţie, care a încălcat un principiu fundamental al democraţiei: separaţia puterilor în stat, ar fi demisionat după decizia CCR de luni, dar refuzul şefului DNA de a pleca din funcţie arată "corupţia de putere".

"În orice stat de drept, o decizie ca aceea a CCR, ar fi fost urmată de demisia şefului instituţiei care a încălcat un principiu fundamental al democraţiei: separaţia puterilor în stat. Refuzul de a demisiona este încă o dovadă a ceea ce aş numi: corupţia de putere. Am spus şi repet: puterea absolută corupe absolut. Din păcate, DNA a acţionat în logica instituţiilor opresive din statul comunist, convinse că au toată puterea şi că nimeni nu le poate sta în cale. Decizia CCR este una istorică şi cred că stopează ofensiva unor instituţii nedemocratice de a prelua toată puterea în România", a scris Călin Popescu Tăricenau pe pagina sa de Facebook.

Al doilea om în stat face referire şi la cazul procurorului Negulescu, care şi-a dat demisia din magistratură după apariţia înregistrărilor cu el şi soţia unui arestat, căreia îi oferea detalii dintr-un dosar penal.

"Opinia publică a aflat în ultimele săptămâni informaţii compromiţătoare despre procurori care s-au comportat nedemn pentru funcţia lor: au acţionat abuziv, în logica cuiva care ştie că are puterea absolută. De asemenea, au ieşit la suprafaţă informaţii legate de protocoale dintre SRI şi DNA care depăşesc cu mult cadrul legal de relaţionare între cele două instituţii. De la mic - la mare, de la cazuri individuale - la modalităţi de acţiune instituţionale, se vede cum cancerul corupţiei de putere riscă să cuprindă întreg acest sistem. Deci, o curăţire nu mai poate fi amânată", precizează Călin Popescu Tăriceanu.

CCR a admis luni sesizarea preşedintelui Senatului privind conflictul de interese Guvern- DNA, apărut în urma declanşării de către procurorii DNA a unei anchete privind modul în care a fost elaborată OUG 13 , între timp abrogată.

 

"Decizia CCR trebuie să aducă în prim-plan şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Decizia nu este, propriu-zis despre aceste drepturi, dar încălcarea lor este un efect nedorit al beţiei de putere. Am speranţe că eforturile mele, alături de reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi şi o serie de voci din societatea civilă, vor da roade. În România de astăzi, drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt încălcate, telefoanele cetăţenilor sunt ascultate fără mandat, oameni nevinovaţi sunt hăituiţi de justiţia care ar trebuie să le facă dreptate, iar România pierde sute de milioane de euro la CEDO. Aceste lucruri trebuie schimbate şi eu voi continua să acţionez pentru a le schimba", mai scrie Tăriceanu.

 

 

Sursa: mediafax.ro

 

 

Preşedintele PMP, Traian Băsescu, a declarat, joi seară, că va propune partidelor parlamentare înfiinţarea unei comisii pentru aducerea la zi a Codului penal şi a Codului de procedură penală, afirmând că fiecare partid ar trebui să aibă câte un reprezentat în comisie.

"Ar trebui să facă o comisie de aducere a Codurilor (penale — n.r.) la zi şi de introducere a Directivei 343 a UE în legislaţie, în Coduri. (...) Este primul lucru care trebuie făcut. Sigur, avem Comisia juridică. Eu propun public, o să discut şi cu liderii majorităţii, trebuie făcută o comisie imediat, cu reprezentare din toate partidele, să nu mai meargă: noi suntem PSD, majoritari, şi orice ar propune altcineva, rămâne ca noi. O reprezentare — câte un reprezentat din fiecare partid parlamentar şi ajustate imediat Codurile, introdusă imediat directiva pentru că suntem obligaţi să introducem până la 1 aprilie. Şi vorbit despre nevoia de a avea stat de drept, nu stat poliţienesc, pentru că au deviat", a declarat preşedintele PMP, Traian Băsescu, la RTV.

Această comisie ar trebui să aibă un termen de două săptămâni, urmând ca punctul de vedere formulat să fie înaintat comisiilor juridice ale Parlamentului.

"Trebuie făcută o comisie care să lucreze neutru din punct de vedere politic, dar cu oameni politici, pentru că nu este treaba doamnei Kovesi legislaţia. Nu aş spune neutru politic, poate a fost greşită formularea, ci neutră din punct de vedere al majorităţii, agreată de toată lumea, pentru că fără participarea tuturor partidelor, va fi o mare hărmălaie cu definim abuzul în serviciu, să fie implicate toate partidele parlamentare. (…) Deci, în două săptămâni, această comisie trebuie să dea Comisiei juridice punctul de vedere", a afirmat Băsescu.

Liderul PMP a mai spus că definiţia care va fi dată abuzului în serviciu trebuie să ţină cont de prevederile Convenţiei de la New York, transpusă în legislaţie de România, care prevede că abuzul în serviciu presupune existenţa unei intenţii, încălcarea legii şi obţinerea unui folos necuvenit.

 

Sursa: mediafax.ro

Liderul PSD Liviu Dragnea a sugerat, joi, că este foarte important să se genereze o discuţie "serioasă" între liderii politici, care poate fi sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis, pentru a se realiza o „înţelegere” privind calea de urmat în multe domenii.

„Cred că foarte important este să se genereze o discuţie serioasă între liderii politici - poate fi sub patronajul preşedintelui - pentru a se realiza o înţelegere privind calea de urmat în multe domenii, lucru care trebuia să fie făcut de mult. Nu e prea târziu. E târziu, dar nu este prea târziu”, a spus Dragnea, la România Tv.

El a arătat că speră ca Iohannis să „cumpănească” bine în ceea ce priveşte organizarea referendumului anunţat pe tema corupţiei.

„Sper să cumpănească bine şi atitudinea de azi (joi, la depunerea jurământului de către noii miniştri PSD, n.r.) mă face să sper că va cumpăni şi cântări cu multă înţelepciune înainte de a lua o decizie”, a spus Dragnea, care a arătat că şeful statului poate renunţa la referendum din punct de vedere legal.

Dragnea a mai spus că atitudinea lui Iohannis la depunerea jurământului de către noii miniştri PSD a fost una civilizată şi normală.

Întrebat dacă atitudinea lui Iohannis a fost prietenoasă, Dragnea a răspuns: „Am constatat şi eu, şi domnul preşedinte Tăriceanu şi primul-ministru. E o atitudine civilizată, cred eu normală. Riscăm să ni se pară anormală o atitudine normală".

 

 

Sursa: mediafax.ro

O propunere legislativă care vizează creşterea numărului de membri ai Comisiei SIE de la 5, câţi sunt în prezent, la 7, a fost depusă spre dezbatere la Camera Deputaţilor, în procedură de urgenţă, aceasta fiind semnată de reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare.

În expunerea de motive, iniţiatorii argumentează propunerea de majorare a numărului de membri ai Comisiei SIE prin necesitatea asigurării participării la procesul decizional al tuturor grupurilor parlamentare.

„Creşterea numărului de membri ai Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SIE de la 3 deputaţi şi 2 senatori la 4 deputaţi şi 3 senatori va asigura o mai bună gestionare a procesului de control parlamentar”, se menţionează în expunerea de motive.

De asemenea, un alt argument invocat se referă la Comisia SRI, organism cu competenţe similare, dar care are 9 membri.

„Controlul parlamentar al activităţii SRI se realizează de către un organism comun compus din 9 membri desemnaţi de grupurle parlamentare. Se impune creşterea numărului de membri ai Comisiei SIE întrucât activitatea celor două comisii este similară şi presupune acelaşi grad de complexitate”, se mai arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Comisia SIE nu a fost încă înfiinţată din cauza divergenţelor dintre grupurile parlamentare, dată fiind situaţia actuală în care grupuri parlamentare mai mici, deşi au reprezentare parlamentară, nu pot avea şi reprezentanţi în această comisie din cauza numărului redus de membri.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Coaliţia de guvernare PSD-ALDE îl propune, miercuri, pe fostul judecător CCR, Tudorel Toader, pentru a ocupa postul de ministru al Justiţiei, au precizat surse din conducerea coaliţiei. Totodată, social-democratul Mihai Tudose ar putea fi propus pentru a ocupa postul de ministru pe Mediul de Afaceri şi Antreprenoriat.

Numirea lui  Tudorel Toader urmează a fi validată conform protocolului de funcţionare al coaliţiei şi de structurile de conducere ale PSD şi ALDE şi trimisă şefului statului.

Fostul judecător CCR, Tudorel Toader, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, întrebat despre eventuala sa nominalizare pentru a ocupa postul de ministru al Justiţiei, că trebuie aşteptată ziua de miercuri, când premierul va face oficial propunerea, el confirmând că se va deplasa la Bucureşti.

Întrebat dacă i s-a avansat propunerea de a prelua ministerul Justiţiei şi dacă va fi nominalizat, de premierul Grindeanu, pentru acest portofoliu, Tudorel Toader nu a negat, dar nici nu a infirmat.

„Aşteptaţi ziua de mâine”, a spus Tudorel Toader.

El a confirmat, pe de altă parte, că miercuri se va deplasa la Bucureşti.

Comitetul Executiv Naţional al PSD se reuneşte miercuri, la Bucureşti, pentru a lua în discuţie numirile noilor miniştri de la Justiţie şi Mediu de afaceri.

Coaliţia de guvernare l-ar putea propune pe Mihai Tudose la ministerul Mediului de Afaceri – surse

Social-democratul Mihai Tudose ar putea fi propus, miercuri, de coaliţia de guvernare, pentru a ocupa postul de ministru pe Mediul de Afaceri şi Antreprenoriat, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse social-democrate.

Tudose a mai deţinut portofoliul Economiei în Guvernul Ponta.

CExN al PSD se reuneşte, miercuri, la Bucureşti, pentru a discuta despre numirea unor miniştri la portofoliile Justiţiei şi Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat. La ora transmiterii acestei ştiri, coaliţia de guvernare PSD-ALDE s-a reunit la Parlament, într-o şedinţă care precede şedinţa CExN a PSD, unde urmează a fi validate numirile noilor miniştri propuşi.

Tăriceanu: Nu îl schimbăm pe ministrul Energiei; a fost spitalizat, dar a revenit la minister

Deşi existau informaţii că ar putea fi schimbat ministrul Energiei, Toma Petcu, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat că acesta nu va fi schimbat din funcţie, el arătând că acesta a fost spitalizat, dar şi-a reluat atribuţiile la minister.

„Nu avem de ce să discutăm situaţia de la ministerul Energiei. Momentan ministrul Toma Petcu este într-un tratament, a fost spitalizat, a ieşit din spital, şi-a reluat atribuţiile la minister. Astăzi chiar voi avea o întâlnire cu el pentru a discuta problemele legate de domeniul energetic pe care doreşte să mi le prezinte şi aşadar nu se pune niciun fel de problemă în legătură cu vreo posibilă schimbare la ministerul Energiei”, a spus Tăriceanu.

Surse din coaliţia de guvernare au declarat, pentru MEDIAFAX, anterior şedinţei coaliţiei de guvernare, că s-ar putea discuta, miercuri, despre schimbarea ministrului Energiei, Toma Petcu, în condiţiile în care PSD doreşte schimbarea acestuia, iar ALDE pledează pentru menţinerea în funcţie.

Potrivit surselor citate, discuţiile despre schimbarea ministrului Toma Petcu ar avea la bază unele probleme de sănătate ale acestuia, dar şi dificultăţile asociate managerierii acestui domeniu.

Pe de altă parte, sursele citate au arătat că structura Guvernului va rămâne aceeaşi.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Un proiect de lege prin care se urmăreşte instituirea zilei de 21 martie ca zi a Olteniei este dezbătut în comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor. Cu toate acestea, cei 27 de deputaţi şi senatorii nu au nicio cunoştinţă despre unde este plasată această regiune pe hartă, deşi unii dintre ei provin din Oltenia, aceştia scriind în expunerea de motive că este "o regiune istorică din nord-vestul României", potrivit Gândul.

Printre iniţiatorii proiectului de lege se numără mai mulţi deputaţi proveniţi chiar din Oltenia, printre care actualul preşedinte al Comisiei de cultură de la Cameră, deputatul PNL de Olt Gigel Ştirbu, menţionează gandul.info.

Sursa: mediafax.ro

Arhiva Iasi TV Life

« March 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31