Papa Francisc a decis să interzică începând din 2018 vânzările de țigarete în magazinul scutit de taxe vamale aflat în interiorul Vaticanului din care reprezentanții Bisericii Catolice pot să își facă cumpărăturile, informează AFP.

Guvernul va impozita sumele pe care companiile multinaționale le transferă în străinătate "în încercarea de a-și reduce baza de impozitare", a anunțat, joi, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa.

Producătorul de medica­mente Antibiotice Iaşi (ATB) a înre­gistrat vânzări de 147,2 milioane lei, echivalentul unui avans de 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi al unei cote de piaţă de 2,38%, în timp ce profitul ATB a crescut cu 17% în S1, până la 19,19 milioane lei.

Dacă ai un pic de iniţiativă s-ar putea să câştigi bani frumoşi chiar şi cu o investiţie minimă. Soţii Olar şi-au început aventura antreprenorială acum şase ani când au început să cultive galbenele. În timp ei şi-au extins afacerea astfel că în prezent cultivă şi lavandă şi salvie pe o suprafaţă de un hectar din Ocna Mureş.

Producătorul american de autovehicule Ford îşi va răsplăti angajaţii care lucrează cu ora cu un bonus de 9.000 de dolari, în contextul în care compania a realizat al doilea cel mai bun profit înainte de taxe, care a ajuns la 10,4 miliarde de dolari, anunţă BBC.

Cei 56.000 de muncitori care lucrează cu ora vor primi un bonus de 9.000 de dolari, în medie, datorită profitului realizat de companie în America de Nord.

Ford a anunţat că va anula planurile pentru fabrica din Mexic şi îşi va extinde operaţiunile la fabrica Flat Rock din Michigan.

Cea mai mare parte din profitul Ford este generată de vânzările din America de Nord. Fabricile europene au contribuit cu 1,2 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă un record.

În al patrulea trimestru din 2016, compania a înregistrat prima pierdere din ultimii şapte ani, din cauza costurilor generate de pensii şi de anularea fabricii din Mexic.

Donald Trump a criticat deseori companiile Ford şi General Motors, în timpul campaniei electorale, din cauza producţiei de modele în Mexic.

 

Sursa: mediafax.ro

Legea dării în plată şi cea care prevede conversia creditelor au dat cel mai mult de lucru bancherilor, dar sistemul bancar a realizat profituri mai mari, creditarea crescând sensibil în 2016.

Băncile din România au acumulat în primele nouă luni din acest an un profit total net de aproximativ 3,7 miliarde de lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Performanţa este remarcabilă în contextul în care iniţiativele legislative privind darea în plată şi conversia creditelor i-au ţinut ocupaţi pe reprezentanţii băncilor.

Avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile institutiiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit din România au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. La nouă luni, 26 de bănci au raportat profituri, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

Dar 2016 este caracterizat de vicepreşedinte BCR, Dana Demetrian, ca fiind un an dificil, cu multe turbulenţe create de Legea dării în plată şi de cea a conversiei creditelor din franci elveţieni în lei. „În ciuda numărului mare de cereri din cadrul programului Prima Casă, Legea dării în plată a produs turbulenţe chiar în perioada de primavară-vară, când cei mai mulţi îşi caută o casă. De aceea, volumul creditelor imobiliare noi vândute de băncile comerciale în 2016 a fost sub nivelul celor din 2015 cu 10-15%”, a declarat Dana Demetrian. Aceasta este de părere că în 2016 creşterea vânzărilor din imobiliare a fost una naturală, şi nu un boom. BCR nu a fost afectată de Legea Conversiei deoarece nu a avut în portofoliu credite în franci elveţieni.

„Iniţiatorii Legii dării în plată nu şi-au atins obiectivele. Se vorbea de 800.000 de români cu probleme, ori acum vedem că sunt câteva mii. În alte ţări, unde există legi similare, acestea sunt însoţite de plafoane care să ţintească cazurile sociale”, a mai spus Dana Demetrian.

De asemenea, în 2016 a crescut volumul creditelor de consum. Pentru BCR, 2016 a însemnat o creştere cu 40% a numărului de conturi curente, cu impact direct în bancarizarea populaţiei şi o creştere cu 10% a portofoliului de clienţi tineri.

Revenind la ansamblul sistemului bancar, BNR păstrat o politică monetară relaxată, creditarea totală menţinându-se astfel pe un trend ascendent. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, potrivit datelor BNR.

Creşterea creditării a susţinut ascensiunea activelor la nivelul sistemului bancar. Activele băncilor au ajuns în septembrie la 378 de miliarde de lei, în creştere cu 18,5 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2015.

Rata de solvabilitate – unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR şi care arată cât este de bine capitalizată instituţie de credit – a fost în primele nouă luni din 2016

de 18,76%, în uşoară scădere, dar mult peste minimul impus (de 12%), ceea ce arată că băncile au în continuare suficient spaţiu pentru a intensifica creditarea economiei. Rata creditelor neperformante a coborât în septembrie la 10%, de la nivelul de 13,5% înregistrat la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor BNR.

Restructurarea sistemului bancar a continuat şi în 2016: în primele nouă luni, 90 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 132 de salariaţi au plecat din sistem. La sfârşitul lunii septembrie erau 55.796 de salariaţi la nivelul întregului sistem bancar, iar numărul sucursalelor şi agentiiilor bancare a coborât spre 4.800. Comparativ cu anul 2008, mai mult de un sfert din numărul de unităţii bancare au dispărut după izbucnirea crizei economice şi peste 20% din numărul de angajaţi au ieşit din sistem.

Tot în 2016, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, precum şi a tranzacţiilor cu portofolii încheiate în ultimii ani, patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank (preluată de Banca Transilvania), RBS (portofolii de retail corporate preluate de UniCredit Bank), Millennium (preluată de OTP Bank) Montepio (exit). În 2016 a avut loc şi fuziune, Patria Bank - Nextebank.

Având în vedere presiunile la care sunt supuse pentru reducerea costurilor, am putea spune că băncile vor continua şi în 2017 atât restructurările, cât şi proiectele de fuziuni şi achiziţii.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Aerostar Bacău a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un profit net de 48,3 milioane lei, cu 44,17% mai mare faţă de cel din perioada similară a anului trecut, conform datelor remise Bursei de Valori Bucureşti.
econ.aerostar
Cifra de afaceri a companiei a crescut, în perioada ianuarie-septembrie, cu circa 19%, la 240,1 milioane lei, din care 46,792 milioane lei au avut ca sursă vânzarea de produse şi servicii pe piaţa internă, din export provenind echivalentul a 193,3 milioane lei.

Cheltuielile pentru investiţii efectuate în primele nouă luni ale acestui an au totalizat 13,7 milioane lei, din această sumă 13,2 milioane lei fiind cheltuite pentru achiziţia de echipamente tehnologice, echipamente hardware, echipamente de măsură şi control, instalaţii, mijloace de transport uzinal, 349.000 lei pentru achiziţia de licenţe software şi 192.000 lei pentru dezvoltarea sistemului informatic de gestionare a producţiei.

Conform Agerpres, la 30 septembrie 2016, Aerostar avea 2.060 salariaţi, cu 81 mai mulţi faţă de 30 septembrie 2015. Dintre aceştia, 275 de salariaţi sunt puşi la dispoziţie de către Airpro Consult, care acţionează pe piaţă ca agent de muncă temporară.

Aerostar Bacău este furnizor de sisteme de aviaţie şi sisteme defensive terestre pentru Ministerul Apărării Naţionale şi pentru alţi beneficiari, subfurnizor de piese, aerostructuri, subansamble şi echipamente pentru aviaţia comercială şi aviaţia generală şi furnizor de mentenanţă pentru avioane civile şi de conversie/ modernizare a avioanelor civile.

Acţionarii companiei sunt Iarom Bucureşti – 71,1881 % din acţiuni, SIF Moldova – 14,8006 % şi alţi acţionari – 14,0112 %.

La cea de-a 10-a ediție a premiilor oferite de firma GKN Aerospace, unul dintre liderii mondiali in industria componentelor aeronautice, Aerostar Bacău a obținut premiul pentru cel mai bun furnizor pentru perioada 2015/2016.

Grigore Filip, președintele Aerostar (centru)

Grigore Filip, președintele Aerostar (centru)

În 2015, Aerostar a avut un profit de peste 52 milioane lei, de 2,6 ori mai mare faţă de anul precedent.

 

Sursa: zdbc.ro

Bugetul județului Neamț, tocmai rectificat de plenul județean zilele trecute, a binemeritat această modificare și pentru că, pe neașteptate, în plin scandal privind Consiliul de Administrație și schimbarea directorului general, compania Apa Serv SA a virat 227.000 lei în contul Consiliului Județean, bani care reprezintă impozitul pe profit.

Evident, acest lucru a majorat bugetul județului Neamț la rubrica venituri proprii – impozit pe profit de la agenții economici. Lăsând la o parte insolitul situației – Consiliul Județean a luat, nu a dat -, nu putem să nu remarcăm că profitul pare să se încadreze perfect în limita indemnizațiilor celor 11 agamani de la Consiliul Județean, care primeau 2.400 lei brut în fiecare lună. Pentru 11 bucăți consilieri dornici de ședințe lunare și indemnizații, se plăteau lunar  26.400 lei. Înmulțind suma cu cele șase luni, câte au trecut de la reducerea numărului de agamani și a valorii indemnizației, urmare a unei campanii Mesagerul de Neamț, ajungem la 158.000 de lei economisire. Dacă adăugăm la asta economiile făcute cu salariile șmecherilor care ocupau funcții de conducere cu ordin de la partid, ajungem la suma anunțată ca profit. E un semn că se poate. Și se mai puteau face și alte economii, dacă se revizuiau schema și criteriile de salarizare.

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Faptul că mașinile care se pot conduce singure vor fi programate să evite orice fel de incident în trafic va duce la situații în care șoferii umani vor profita în prima fază de caracterul "blând" al acestora.

Tehnologiile care le vor oferi mașinilor capacitatea de a se autopilota au mari șanse să transforme traficul urban și extraurban în următorii ani. Și nu e vorba doar de modul în care mașinile care nu au nevoie de șofer se vor conduce pe șosea, ci și despre modul în care șoferii mașinilor "normale" vor alege să interacționeze cu acestea.

Conform unui studiu realizat de Goodyear în parteneriat cu London School of Economics în 11 țări europene, șoferii agresivi de astăzi vor profita de modul în care vor fi programate mașinile autonome pentru a le "hărțui" în trafic. De exemplu, știind că o mașină autonomă este setată să-și protejeze ocupanții și să evite accidentele, unii șoferi vor forța accesul în intersecții sau în zonele în care șoseaua își reduce numărul de benzi.

Mașinile autonome "vor fi mașini cuminți"

"Vom fi copleșiți de mașini amabile. Acestea nu ne vor face niciodată nimic rău. Sunt mașini cuminți, nu taie calea, nu stau la un metru de spatele tău și nu îți frânează în față amenințător", a declarat un șofer din Marea Britanie în cadrul studiului.

Opinia șoferilor este întărită și de Roger Geffen, membru al unui club de ciclism din Anglia, care susține că "dacă pietonii și bicicliștii pot să intre fără probleme în fața mașinilor știind că acestea se vor opri, fără îndoială că unii vor profita de acest aspect. Acest lucru îi va înfuria pe șoferi, iar de aici se vor naște probabil petiții pentru ca bicicletele să fie interzise de pe șosele".

Evident, acest tip de comportament este ilegal, însă acest aspect nu-i va opri pe șoferii agresivi să apeleze la "bunăvoința" mașinilor autonome pentru a profita de acestea. Conform studiului la care au răspuns 12.000 de șoferi, riscul ca un șofer să "agreseze" o mașină autonomă crește proporțional cu agresivitatea de care dă acesta dovadă în traficul actual.

Sursa: automarket.ro

Campaniile agresive de achiziţii de clienţi ale companiei de cablu RCS&RDS, care au răvăşit începând cu anul 2014 piaţa locală de telefonie mobilă dominată de giganţii Orange, Vodafone şi Telekom, cu tarifele şoc de 2 până la 5 euro pentru abonamente, au dat rezultate într-un termen mai scurt decât cel estimat, compania reuşind să treacă pe profit operaţional din operaţiunile de comunicaţii mobilă după ce a atins masa critică necesară de clienţi, conform unui comunicat al agenţiei internaţionale de rating Standard & Poor’s.

Agenţia de rating şi-a revizuit în sens pozitiv aşteptările legate de performanţa RCS&RDS în acest context, arată comunicatul S&P. “Estimările noastre revizuite sunt susţinute de rezultatele solide ale operaţiunilor de telefonie mobilă din România şi de atingerea unui profit operaţional pozitiv mai repede decât ar fi fost de aşteptat (pentru operaţiuniule mobile din România - n.red.). Acest rezultat a fost generat de creşterea cotei de piaţă pe telefonie mobilă de la aproximativ 6% în 2014 la aproximativ 11% în iunie 2016 dar şi de creşterea solidă a venitului mediu pe utilizator, pe fondul poziţiei puternice a companiei pe segmentul de abonamente - RCS&RDS are o cotă de 23% pe segmentul de abonamente”, conform comunicatului S&P.

Orange are o cotă de piaţă de 36% iar Vodafone de 22%, conform surse menţionate.

Agenţia de rating nu precizează care sunt veniturile şi profitul operaţional al RCS&RDS din telefonia mobilă, şi nici numărul total de clienţi.

Cum a spart gheaţa RCS&RDS pe o piaţă controlată de giganţi

În anul 2014, pe o piaţă “îngheţată” în competiţia între giganţii Orange, Vodafone şi un Cosmote preocupat, la începutul anului 2014, mai degrabă de fuziunea cu compania soră Romtelecom şi trecerea la noul brand Telekom, RCS&RDS îşi relansa operaţiunile de telefonie mobilă, profitând şi de un acord de roaming naţional care le oferea clienţilor săi acces la reţeaua Vodafone acolo unde infrastructura Digi nu avea acoperire.

 

RCS&RDS a intrat pe piaţă cu tarife de 2 până 5 euro la abonamente, un palier de preţ la care competitorii săi nu ofereau decât extraopţiuni pe segmentul de telefonie mobilă. Cosmote, care la rândul său la relansarea din 2005 muşcase cotă de piaţă venind cu tarife agresive şi oferte nemaivăzute la liderii Orange şi Vodafone, ieşea din scenă în septembrie 2014 lăsând locul Telekom, care s-a repoziţionat pe piaţă cu tarife mai mari, ţintind eşalonul superior al pieţei, şi lăsând astfel culoar liber pentru RCS&RDS. Tarifele incredibil de agresive ale RCS&RDS în raport cu ceea ce erau obişnuiţi utilziatorii să primească de la ceilalţi competitori pe segmentul de abonamente au determinat declanşarea unei migraţii fără precedent pe piaţa locală de telefonie mobilă: din mai 2014 până în prezent RCS&RDS a fost lună de lună, fără nicio întrerupere, compania care a atras cel mai mare număr de clienţi din reţelele rivalilor, deppăşind la scor lideii pieţei.

În perioada aprilie 2014-august 2016 RCS&RDS a atras prin portare (rocedura prin care un client îşi schimbă furnizorul de servicii de comunicaţii păstrându-şi numărul de telefon) 812.262 clienţi din celelalte reţele. În aceeaşi perioadă Orange a atras 323.163 clienţi, Vodafone - 354.379, iar Telekom 201.325, conform datelor publicate de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Compania a făcut şi alţi paşi pentru a-şi mări cota pe segmentul de telefonie mobilă: a introdus în ofertă telefoane mobile şi smartphone-uri oferite gratuit sau în rate şi a rezolvat problema vitezelor extrem de mici pentru serviciul său de internet mobil a achiziţionat licenţa companiei 2K Telecom - deţinută de fratele politicianului Sebastian Ghiţă, cu care a rămas şi în prezent în parteneriat pentru exploatarea infrastructurii.

În aprilie 2016 RCS&RDS anunţa, confirmând estimările ZF, că a depăşit grupul Telekom din punctul de vedere al numărului de abonamente la serviciile de telefonie mobilă.

Sursa: zf.ro

Arhiva Iasi TV Life

« November 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30