Cel puţin opt combatanţi ai Hezbollahului libanez, aliat al regimului de la Damasc, au murit luni şi alţi peste 20 au fost răniţi, într-un atac aerian întreprins de o dronă în centrul Siriei, a indicat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citat de AFP.

Cernobil a fost scena celui mai mare dezastru nuclear in urma cu aproape trei decenii, dar acum il putem "vizita" fara griji printr-un videoclip realizat cu o drona, scriu cei de la Playtech.ro.

Uraganul Irma este cel mai intens și mai longeviv ciclon tropical din istorie.

OTSAW Electronics a creat un automobil electric autonom care va patrula pe străzi în serviciul poliţiei din Dubai. Vehiculul dispune de propria dronă pe care o poate lansa pentru a supraveghea video o anumită zonă.

Mason Clarke a pilotat drona la punctul drive-thru al restaurantului, iar comanda i-a fost preluată de o angajată, care ştia că aparatul de zbor va veni, deoarece bărbatul a informat KFC despre intenţiile sale. Pachetul cu meniul a fost ataşat de dronă, care a fost pilotată de proprietar înapoi la locul în care se afla.

Doar 23 dintre cele 59 de rachete de croazieră lansate de armata americană au atins baza militară siriană vizată de Pentagon, susţine Ministerul rus al Apărării, precizând că nu se cunoaşte unde au ajuns celelalte proiectile.

Producătorul auto Land Rover a prezentat o versiune specială a modelului său 4x4 Discovery. Vehiculul se adresează salvamontiştilor şi altor organizaţii implicate în misiuni de căutare şi salvare.

Această versiune Discovery are montat pe plafon un suport pentru o dronă. Aparatul de zbor poate decola şi ateriza singur atunci când maşina se află în mişcare.

Vehiculul a fost creat de Special Vehicle Operations (SVO) din cadrul companiei şi este deja folosit de Crucea Roşie în Austria.

Land Rover nu este singura companie auto care face experimente cu drone. Ford a prezentat un concept de dubă autonomă care va lansa drone pentru a livra colete către clienţi.

 

sursa: go4it.ro

Metodă modernă de a face rost de droguri în închisoare! O dronă a fost observată de gardieni deasupra închisorii din Mioveni.
 
Aparatul a fost urmărit până când a lansat un pachet cu droguri. 

Poliţiştii l-au reţinut pe cel care dirija drona, iar cazul a fost preluat de DIICOT. În spatele operaţiunii s-ar afla o adevărată reţea. 

Cazuri similare au fost recent la Botoşani şi Galaţi.
 
Complicii deţinuţilor foloseau dronele pentru a le trimite acestora telefoane şi cartele.
 
 
 
 

Ani de zile, Complexul Muzeal Județean Neamț a fost o prezență discretă pentru marele public, deși succesul activității instituției se raportează, deseori, exact la reacția pe care o produce în rândul vizitatorilor. Iulian Ghercă, noul director, și-a propus nu doar să deschidă larg ușile, ci să meargă în întâmpinarea nevoii de cunoaștere pe care o au oamenii, indiferent de vârstă.

– La prima vedere, să ”scoți în lume” un județ care are, e drept, un patrimoniu extraordinar, dar insuficient promovat, pare o muncă de durată și deloc facilă.

  • Așa și este, dar eu mi-am propus ca, împreună cu echipa și în strânsă colaborare cu Consiliul Județean, care, prin dialog, cooperare și finanțare, a oferit cadrul prielnic de implementare și desfășurare a proiectelor și activităților instituției, să reușesc. Și nu doar patrimoniul cultural remarcabil al județului, ci și rețeaua muzeală de excepție, precum și cadrul natural existent merită acest lucru. Deja proiectele și activitățile instituției, din a doua parte a anului 2016, au urmărit dezvoltarea componentei de educație muzeală, creșterea vizibilității și a prestigiului la nivel local, național și internațional și, nu în ultimul rând, analiza și dezvoltarea turismului cultural.

– Dacă tot ați adus în discuție patrimoniul județului, există câteva obiective emblemă aflate în mare suferință. Cetatea Neamț e doar un exemplu.

  • În momentul de față, Consiliul Județean Neamț are depuse proiecte de reabilitarea a șase muzee din rețeaua Complexului Muzeal Județean Neamț: Casa Hogaș, Muzeul Bicaz, Muzeul de Istorie Piatra Neamț, Muzeul de Istorie Roman, Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț și Casa Creangă, unde s-au făcut deja lucrări de igienizare. Totodată, în luna decembrie, s-a realizat o expertiză tehnică la Muzeul Cetatea Neamț, etapă inițială în vederea identificării problemelor existente și a soluțiilor ce se impun. Cu siguranță vor exista soluții! Nu știu dacă neapărat autohtone, dar trebuie să se fi confruntat cineva cu probleme similare – în Franța de exemplu, unde sunt atâtea castele pe Valea Loarei – și trebuie să fi aplicat o rețetă care să funcționeze.

– Înțeleg că și la capitolul ”dezvoltarea patrimoniului” există realizări notabile în anul 2016.

  • Da. Și, în primul rând, este vorba despre o impresionantă colecție, de 43 de scrisori, 13 cărți poștale și 13 fotografii ale reputatului fotograf al Curții Regale Adolphe A. Chevallier, fotograf nemțean, de origine elvețiană. Scrisorile descriu atmosfera din anii 1946-1955.

Totodată, trebuie să evidențiez intrarea în patrimoniul instituției a două tezaure valoroase de monedă romană – de la Ruginoasa 200 piese și de la Hârtop 167 piese -, a unor opere de artă – 88 de tablouri provenite dintr-o confiscare a Inspectoratului de Poliție Neamț, printre autori numărându-se Aurel Băeșu, Ipolit Strâmbu, Ciucurencu sau I.D. Demetrescu – și, nu în ultimul rând, donațiile de medalii și alte obiecte de patrimoniu.

– Unul dintre membrii echipei de care aveți toate motivele să vă mândriți este cercetătorul și palentologul Ionuț Grădianu, specialistul implicat în proiecte de nivel internațional, care se bucură de recunoaștere pe măsură.

  • Într-adevăr, proiectul National Geographic Society – Colecția de pești fosili Oligoceni, cea mai reprezentativă pentru Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț și, de asemenea, cea mai importantă și valoroasă colecție științifică de acest gen din țară, se alătură cu succes colecțiilor similare din muzeele de la Darmstadt (Germania), Moscova (Rusia), Wroclaw (Polonia), Brno (Cehia), Viena (Austria), Paris (Franța). Mai mult, unicitatea depozitelor fosilifere din jurul orașului Piatra Neamț – Pietricica, Cozla, Cernegura, Agârcia -, diversitatea deosebită și importanța științifică a speciilor de pești fosili Oligoceni au atras atenția paleoihtiologilor din diferite instituții europene, de profil și nu numai. Astfel, pe plan internațional, colaborările cu diferiți cercetători au permis participarea specialiștilor Muzeului de Științe Naturale Piatra Neamț într-o serie de expediții finanțate de National Geographic Society, ce au avut ca scop colectarea și cercetarea materialului ihtiofaunistic fosil din diferite locații din România, dar și din străinătate, în vederea studiului comparativ, pentru a evidenția valoarea științifică a peștilor fosili. Pentru cercetători, este de-a dreptul special faptul că fosilele expuse la Piatra Neamț sunt reale și nu mulaje din plastic, ca la multe alte muzee. Valoarea acestei colecții a atras participarea la o expoziție internațională – ”First Solnhofen Internațional Exhibition of scientific fossils” -, în urma semnării Parteneriatului cu Museum Solnhofen din Germania, care se va desfășura în perioada aprilie-octombrie 2017. Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț va participa cu piese importante din colecția de pești fosili Ologoceni, care au fost trimise în Germania pe 4 ianuarie 2017.

– Și nu este singurul domeniu în care Complexul Muzeal Județean Neamț colaborează cu parteneri de anvergură internațională.

  • Din fericire, nu. Merită menționat Colocviul internațional ”Beyond Excavation. Geophysics, Aerial Photography and the Use of Drones in Eastern and South-East European Archaeology”, organizat în perioada 5-8 decembrie 2016, prin intermediul Centrului Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni, în colaborare cu prestigioasa Universitate ”Friedrich Alexander”, din Erlangen-Nürnberg (Bavaria-Germania). Manifestarea a fost găzduită de Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, din Piatra Neamț, și a beneficiat de contribuțiile a 54 de reputați specialiști ce activează în cadrul a 34 de instituții de cercetare prestigioase – muzeale, universitare și academice – din 8 țări europene.

Acesta este, practic, primul eveniment științific în domeniul geofizicii aplicate în arheologie găzduit de România, iar, în ceea ce privește fotografiile aeriene realizate cu drone, colocviul de la Piatra Neamț constituie o premieră mondială absolută.

De altfel, drona, aflată în proprietatea Institutului de Pre- și Protoistorie al Universității ”Friedrich Alexander” din Erlangen-Nürnberg și utilizată pe teritoriul României de Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni al Complexului Muzeal Județean Neamț, este primul echipament de acest tip, înregistrat oficial în țara noastră de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, exclusiv pentru cercetare științifică.

– Și, dacă putem trece de la cercetarea rezervată specialiștilor la activitățile destinate publicului, ce am trece în revistă pentru anul trecut?

  • În primul rând, participarea, în parteneriat, alături de Consiliul Județean, la activitățile Târgului de Crăciun, cu mențiunea că Atelierul ”Să recompunem complexul de cult eneolitic «Soborul zeițelor» a fost bine primit de vizitatori și participanți. Atelierul a inclus o prezentare, pe scurt, a istoricului complexului de cult, descrierea etapelor de lucru în realizarea figurinelor și realizarea de către participanți a unor replici din argilă, respectând strict etapele de lucru. Apoi, ”Zilele Ion Creangă 2016”, una din cele mai importante activități organizate anual de instituția noastră în orașul Târgu Neamț, dar și expozițiile inedite și participative. Mă refer la Expoziția de păpuși de porțelan, Mineralia, Planetariu mobil – Exploratori ai universului – Galileo Galilei și robotul Curiosity, cărora li se adaugă, desigur, expozițiile temporare.

* 6.000 de vizitatori la expoziția ”Aurul și argintul antic al României”

aurul si argintul (18)

Evenimentul anului 2016 pentru Complexul Muzeal Județean Neamț a fost, indiscutabil, expoziția itinerantă ”Aurul și argintul antic al României”. Peste 6.000 de vizitatori au trecut pragul Muzeului de Artă, ale cărui săli au fost puse la dispoziția Muzeului Național de Istorie a Romăniei, inițiatorul și principalul organizator. ”Expoziția reunește peste 1.000 de piese arheologice din metale prețioase, toate descoperite pe teritoriul României”, a precizat Iulian Ghercă, directorul Complexului Muzeal Județean Neamț. ”Acoperind o perioadă cuprinsă între Eneolitic și Antichitatea Târzie, din mileniul al V-lea a.Chr. până în secolul al VII-lea p.Chr., o parte importantă din artefactele prezentate provin din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, în special din cel al expoziției Tezaur Istoric, iar peste 800 de obiecte au fost selectate din patrimoniul a 31 de muzee de arheologie și de istorie din țară, parteneri generoși în acest proiect. Vernisată mai întâi la București, pe 19 decembrie 2013, expoziția s-a deschis la Piatra Neamț pe 21 septembrie. Până pe 30 octombrie 2016, a fost admirată de peste 6.000 de vizitatori, astfel instituția noastră a depășit, ca număr de vizitatori, centre urbane și universitare importante, precum Sibiul (Capitală culturală), Constanța, Oradea, unde numărul vizitatorilor a fost în jur de 3.500. Din punctul meu de vedere. a fost un succes, care s-a datorat atât organizării în condiții excepționale a activităților, Complexul Muzeal Județean Neamț fiind singura instituție care a pus la dispoziție un întreg muzeu pentru acest eveniment remarcabil, cât și sprijinului acordat de Consiliul Județean Neamț. Biletele gratuite puse la dispoziția elevilor și studenților au contribuit la creșterea numărului de vizitatori. Expoziția s-a bucurat de un feed-back pozitiv, atât din partea vizitatorilor, cât și a reprezentanților Muzeului Național de Istorie a României, care au plasat modul de organizare în primele 3 locuri din întregul circuit”.

 

 

Sursa: mesagerulneamt.ro

Silvicultorii suceveni, care gestionează cea mai mare suprafaţă administrativă împădurită din ţară, vor avea la dispoziţie, de luna aceasta, câteva „ajutoare” de mici dimensiuni, dar foarte performante şi utile – drone. Cu ajutorul acestor obiecte zburătoare pilotate de la distanţă, dotate cu aparatură performantă de fotografiere, filmare, de măsurare şi indicare a coordonatelor exacte, aceştia vor veghea mai uşor pădurile pe care le au în administrare, atât pentru combaterea tăierilor ilegale, depistarea şi stingerea incendiilor forestiere, cât şi pentru identificarea şi monitorizarea zonelor afectate de calamităţi naturale.

„Regia Naţională a Pădurilor a achiziţionat patru UAV-uri (aeronave fără pilot) pentru gestionarea mai eficientă a evenimentelor care pot avea loc în păduri, pentru paza mai eficientă a acestora şi pentru a avea o perspectivă mai amplă a realităţilor din teren. Acestea sunt de două tipuri - două Mapper mini-fixed wing airsoft (mini-avion pentru lucrări de cartografiere) şi două Vtol Hexacopter, la care predomină funcţiile foto-video. Cele patru drone vor fi utilizate de RNP şi Direcţia Silvică Suceava, în prima fază, iar ulterior programul va putea fi extins şi la alte direcţii silvice din ţară”, a declarat şeful Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu.

Decizia ca Suceava să fie prima direcţie silvică din ţară care utilizează tehnologiile moderne pentru supravegherea şi gestionarea pădurilor este explicabilă, în condiţiile în care cea mai mare parte a judeţului este acoperită de păduri, iar DS Suceava este cea mai performantă unitate silvică din ţară, în mai multe privinţe.

„Aceste echipamente vor fi utilizate de reprezentanţii RNP pentru combaterea fenomenului infracţional de pe suprafeţele de fond forestier administrate, dar şi pentru monitorizarea acestora în cazul unor situaţii deosebite. Prin utilizarea corectă şi punctuală a acestor dispozitive vor fi identificate mai uşor zonele foarte expuse furturilor de material lemnos, cele afectate de tăieri ilegale de arbori, suprafeţele de fond forestier în care se înregistrează calamităţi naturale, precum doborâturi de vânt şi de zăpadă, rupturi de vânt şi de zăpadă, poate fi identificată mai uşor şi la timp declanşarea incendiilor de fond forestier sau chiar pot fi urmărite focarele dăunătorilor forestieri pe care le avem deja localizate. Pe măsură ce le vom utiliza vom căuta noi utilizări practice pentru aceste drone”, a precizat Cezar Tulbure, şeful Biroului de Pază şi Protecţie a Pădurilor.

Suprafaţa totală a fondului forestier gestionat de Direcţia Silvică Suceava este 341.986 de ha, din care 272.574 de ha - proprietate publică a statului, 31.766 de ha -  proprietate publică a unităţilor teritorial administrative, 845 de ha - proprietate privată a unităţilor teritorial administrative şi 36.801 ha - proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice.

 

Silvicultorii suceveni, instruiţi să piloteze dronele, de la distanţă

Pentru concretizarea acestui proiect, săptămâna aceasta, timp de patru zile, la sediul Regiei Naţionale a Pădurilor sunt organizate cursuri de instruire teoretică şi practică în vederea utilizării acestor UAV-uri.

Din partea Direcţiei Silvice Suceava la aceste cursuri participă trei ingineri silvici – dr. Cezar Tulbure, Iulian Stasiuc şi Ovidiu Morari.

În prima etapă, instructajul este asigurat de personalul calificat din cadrul Aerocontrol UAV.

Pe lângă drone, RNP a achiziţionat şi soft special de fotogrametrie, cu care se pot realiza măsurători foarte precise, în baza imaginilor captate din aer, dar şi hărţi detaliate.


Sursa: monitorulsv.ro

Page 1 of 4

Arhiva Iasi TV Life

« October 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31