Rămăşitele unui preot italian, descoperite sub catedrala veche catolică

 

 

×

Warning

JUser: :_load: Unable to load user with ID: 82

Rămăşitele unui preot italian, descoperite sub catedrala veche catolică

Written by  Nov 27, 2017

Lucrările de modernizare a catedralei vechi catolice din Iaşi, aflată în curtea Catedralei „Sfânta fecioară Maria, regină“, de pe Bulevardul Ştefan cel Mare din Iaşi, au scos la iveală noi lucruri despre istoria dezvoltării catolicismului la Iaşi. Săptămâna trecută, spre exemplu, a fost identificată şi mutată provizoriu în subsolul catedralei noi, racla cu rămăşiţele pământeşti ale preotului misionar Francisc Anton Tasso.

Mutarea a fost precedată de o slujbă de Requiem ţinută de către episcopul de Iaşi, Preasfinţitul Petru Gherghel, alături de episcopul auxiliar, PS Aurel Percă, şi preoţii din catedrală. Pr. Francisc Anton Tasso de Savona, Italia, a murit în ceea ce catolicii numesc „faimă de sfinţenie“ la Răchiteni. Faima de sfinţenie este un prim pas către faza diecezană a canonizării, în drumul unui preot recunoscut de comunitate în timpul vieţii sale ca fiind o persoană care ar putea obţine titlul de sfânt. Pr. Francisc Anton Tasso de Savona a fost înmormântat în faţa altarului din biserica nouă din Răchiteni, dar fiind riscul era prea mare ca râul Siret să surpe biserica rămasă, după ce vatra satului a fost mutată, s-a decis ca rămăşiţele pământeşti să fie aduse la Iaşi. Reprezentanţii Episcopiei Catolice din Iaşi descriu că mormântul a fost căutat peste 30 de ani, fiind găsit şi deshumat pe 29 iunie 1813 de către pr. Gabriel Barbieri şi mutat a doua zi la Iaşi, unde era zidită catedrala cea veche de astăzi.

Pr. Tasso a venit în Moldova în 1763 într-o misiune de extindere a religiei creştine. Reprezentanţii Episcopiei au găsit o scriere despre acesta în arhive, realizată de către pr. Iosif Pal, în care era descis ca fiind un om ce a dus o viaţă sfântă, care era smerit, răbdător, iubitor de sărăcie şi castitate. „Era plin de dragoste pentru ce săraci şi bolnavi, dând pildă de fapte bune. Părintele Barbiere, care l-a dezgropat şi transportat la Iaşi, mărturiseşte în documentul făcut cu acea ocazie că popurile, încă ş iatunci, după aproape 50 de ani de la moartea lui, îl mai amintea ca pe un sfânt“, se precizează într-un materiale realizat de reprezentanţii episcopiei.

Memoria osemintelor de sub catedrala veche din Iaşi se pierdse la începutul secoului trecut, mormântul fiind identificat în urma săpăturilor din luna martie 2017 sub coordonarea arhitecţilor Stela Cheptea şi Bobi Apăvăloaei de la Academia Română - filiala Iaşi. Mormântul acestuia avea o lespede formată din trei pietre, iar sicriul său avea dimensiuni foarte mici, de 70x40x40 de centimetri. Pe partea din faţă a acestuia s-au descoperit mai multe înscrisuri, iar în raclă a fost descoperită o sticlă alungită, închisă, cu sigiliu în ceară intact din acel timp. Pe sigiliu se văd două mâini şi o cruce, iar în sticluţă se afla un document în formă de sul. Sticluţa va fi analizată de specialiştii de la Palatul Culturii pentru a vedea dacă documentul se poate citi, lucrările de renovare şi, în acelaşi timp, cu o puternică componentă arheologică, continuând la lăcaşul de cult din centrul Iaşului.

(Sursa: Ziaruldeiasi)

Geo

Add comment


Security code
Refresh

Arhiva Iasi TV Life

« March 2019 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31