Displaying items by tag: PARCHET GENERAL

Procurorii Parchetului General au început urmărirea penală in rem în urma unui denunţ privind modul în care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut să fie admis în Uniunea Notarilor. Denunţul vizează infracţiunile abuz în serviciu şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, că a primit protocoalele încheiate cu SRI de la Parchetul General, susţinând că va fi parcursă procedura legală de desecretizare a respectivelor documente.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM.

Parchetul General a preluat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș dosarul în care preotul Cristian Pomohaci este cercetat pentru racolare de minori în scopuri sexuale.

Mircea Dinescu s-a prezentat, joi dimineaţă, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru audieri în dosarul Revoluţiei, precizând că are calitatea de martor.

Şi fostul premier Petre Roman a ajuns, miercuri dimineaţa, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost audiat de procurorii militari în dosarul Revoluţiei, în dosar fiind începută urmărirea penala in rem. Nicio persoană nu este învinuită în prezent.

Petre Roman a fost numit premier al Guvernului Provizoriu pe 27 decembrie 1989 iar după alegerile din mai 1990 este desemnat de preşedintele Ion Iliescu şi votat de Parlament ca Prim Ministru al României, funcţie pe care o deţine până în octombrie 1991.

În dosarul Revoluţiei au fost audiate mai multe persoane, în calitate de martori. Printre acestea şi actorul Ion Caramitru.

Procurorii militari anunţau în noiembrie 2016 că cercetările în Dosarul Revoluţiei au fost extinse in rem, anchetatorii precizând vor fi investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie, perioadă în legătură cu care, anterior, s-a constatat că nu sunt indicii privind infracţiuni.

"Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii", arăta Parchetul General.

Efectuarea de cercetări ce vizează evenimentele ulterioare datei de 22 decembrie a fost unul dintre punctele menţionate în cererea de redeschidere a dosarului.

"Până la data de 22 decembrie 1989, ora 12.00 comanda armatei era asigurată, potrivit Legii 5/1969 de Consiliul Apărării Republicii Socialiste România, dar în mod nejustificat ancheta nu şi‐a propus şi pe cale de consecinţă nu a stabilit cine a preluat comanda armatei la data de 22 decembrie 1989.Ancheta nu stabileşte şi nici nu şi‐a propus să stabilească cine anume trebuia să exercite comanda armatei şi cine a exercitat‐o efectiv, luând în considerare numirea generalului Victor Stanculescu în funcţia de ministru al Apărării Naţionale, revenirea generalului Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al Armatei de la Timişoara în ziua de 22 decembrie, demisia guvernului Dăscălescu, difuzarea informaţiei potrivit căreia generalul Nicolae Militaru a preluat comanda armatei. Ancheta nu a reuşit şi nici nu şi‐a propus să identifice persoanele din cadrul comandamentului militar, nu a stabilit ce atribuţii aveau acestea, dacă printre aceste atribuţii se regăseau şi cele legate de instituirea cenzurii; nu s‐a stabilit identitatea persoanei/persoanelor care au decis înfiinţarea acestui comandament; nu s‐a stabilit cine erau cei care furnizau informaţiile celor care ulterior le transmiteau pe post; cum se primeau aceste informaţii, dacă erau verificate/cine le verifica şi cum, în cazul în care nu erau verificate, de ce, în condiţiile în care liniile telefonice şi comunicaţiile în general funcţionau perfect Procurorii militari afirmă cu valoare de adevăr faptul că în perioada 22‐27 decembrie nu a existat un organism/o structură care să exercite puterea de stat întrucât numai în ziua de 27 decembrie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decretul‐lege nr.2 al CFSN privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale", se arăta în ordonanţa prin care s-a cerut redeschiderea dosarului.

Bogdan Licu, în calitate de procuror general interimar, a cerut în luna februarie a anului 2016 redeschiderea cauzei, în ordonanţa fiind menţionate aspectele care au dus la această decizie. Ulterior, instanţa supremă a confirmat redeschiderea dosarului, acesta ajungând la procurorii militari de la Parchetul General. Potrivit extinderii dispuse în cauză, procurorii vor analiza şi evenimentele petrecute după 22 decembrie.

 

 

Sursa: mediafax.ro

La Direcţia Naţională Anticorupţie se află în lucru 2.151 de dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, potrivit unui comunicat al instituţiei, în timp ce Parchetul General a precizat că un număr de 1.960 de persoane au fost trimise în judecată pentru aceeaşi infracţiune.

"Orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată şi pedepsită; în cauzele trimise la instanţă procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate (...) Pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecinţă scade termenul de prescripţie la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu", arăta Direcţia Naţională Anticorupţie într-un comunicat de presă remis anterior anunţului ministrului Justiţiei, Florin Iordache.

Potrivit DNA, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro, mai exact 1.048.341.902 euro.

În prezent se află în lucru la instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi 2.151 dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu.

Pe de altă parte, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că 1.960 de persoane au fost trimise în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu un prejudiciu de 196.002.878 euro, peste 200 de persoane au fost trimise în judecată pentru neglijenţă în serviciu, cu un prejudiciu de 1.000.000 euro, iar 215 persoane au fost trimise în judecată pentru conflict de interese.

"Totodată, numai pentru anul 2016, ilustrăm cu o serie de date referitoare la calitatea persoanelor trimise în judecată pentru infracţiunea de conflict de interese, după cum urmează: 2 parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari şi 5 directori, reţinându-se, în esenţă: 2 parlamentari/deputaţi şi-au angajat rudele (fiul şi nora) la biroul parlamentar; 12 primari de oraş/comună au achiziţionat bunuri de la societăţi comerciale al căror asociat unic şi administrator erau rude şi afini de gradul I; 5 primari de comună au încheiat contracte de concesiune/închiriere păşună comunală cu societăţi administrate de soţ sau rude de gradul I (tată/fiu); 7 consilieri judeţeni/locali au luat decizii în beneficiul unor asociaţii/societăţi comerciale administrative de soţ, rude şi afini de gradul I; 7 conducători de instituţii publice (directori şi primari) şi-au angajat rudele şi afinii de gradul I; 6 conducători de instituţii publice (directori) au achiziţionat bunuri de la societăţi al căror asociat şi administrator erau rude de gradul I", mai arată Parchetu de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ordonanţa privind modificarea Codurilor Penale a fost publicată în noaptea de marţi spre miercuri, la ora 1.25, în Monitorul Oficial, măsurile intrând în vigoare odată cu publicarea acesteia.

 

Sursa: mediafax.ro

Patronii clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, au ajuns joi dimineaţa la sediul Parchetului General acolo unde au fost chemaţi pentru a li se aduce la cunoştinţă rezultatul expertizelor făcute de procurori în dosarul care a rămas la parchet.

În aceeaşi cauză urmează să ajungă la parchet şi reprezentanţii firmei care a livrat articifiile care au fost folosite în seara în care a avut loc incendiul. Dosarul Colectiv, partea care priveşte infracţiunile de omor din culpă şi vătămare corporală din culpă, a fost trimis în judecată în luna aprilie. Din respectiva cauză au fost disjunse şi alte dosare, unul dintre ele în privinţa lui Marian Moise, pirotehnistul rănit în urma incendiului. Acesta era angajat al firmei care a furnizat artificiile, iar în seara de 30 octombrie 2015 s-a ocupat de montarea lor în club. Astfel, alături de Marian Moise, se fac cercetări şi faţă de celelalte persoane trimise în judecată.

"În ceea ce priveşte cauza disjunsă din dosarul „Colectiv”, aflată în continuare pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, facem următoarele precizări: Procurorii au dispus începerea urmăririi penale faţă de Moise Marian (aflat sub control judiciar), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă privind decesul a 64 de persoane şi vătămarea corporală din culpă a 112 persoane, precum şi pentru nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În cauză se efectuează cercetări şi faţă de persoanele trimise în judecată prin rechizitoriul din 28 aprilie 2016 sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă faţă de alte 92 de persoane vătămate. Totodată, sunt efectuate acte de urmărire penală cu referire la toate faptele sesizate în cauză de către persoane vătămate ori alte persoane", anunţa Parchetul General vineri, 28 octombrie.

Reprezentanţii Parchetului General susţin că în ancheta disjunsă au fost audiate până acum 40 de martori şi victime, fiind ridicate şi sute de documente medicale de la spitale din ţară şi din străinătate, locurile unde au fost trataţi răniţii din Colectiv. Procurorii care instrumentează dosarul au dispus 82 de expertize medico-legale, fiind cerute şi primite înscrisuri de la autorităţi din ţară în acest caz.

Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată Dosarul Colectiv la data de 28 aprilie 2016, cei trei patroni ai clubului şi reprezentanţii firmei de la care proveneau artificiile fiind judecaţi de Judecătoria Sectorului 4. În primă instanţă, magistraţii au dispus începerea judecării cauzei, în prezent dosarul fiind în faza de contestaţie. Dacă hotărârea va fi menţinută de Tribunalul Bucureşti va începe judecata. 185 de persoane, răniţi sau rude ale celor decedaţi, s-au constituit părţi civile în această cauză.

Sursa: mediafax.ro

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a ajuns, miercuri, la Parchetul General pentru audieri privind lucrarea sa de doctorat.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au în lucru un dosar penal privind lucrarea de doctorat a lui Robert Negoiţă, după ce Academiei de Poliţie "Al. I. Cuza" a cerut retragerea titlului de doctor al edilului Sectorului 1, având suspiciuni că teza este plagiată.

Dosarul a fost deschis ca urmare a autosesizării procurorilor de la Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public, în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

Ulterior, cauza a fost înregistrată pe rolul Parchetului Judecătoriei Sectorului 1, nefiind începută urmărirea penală "in personam".

Potrivit legii drepturilor de autor, "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie. Împăcarea înlătură răspunderea penală".

Ministerul Educaţiei anunţa, la data de 24 iunie, că CNATDCU a primit cererea Academiei de Poliţie "Al. I. Cuza" privind retragerea titlului de doctor în cazul primarului Sectorului 3, Robert Negoiţă, instituţia de învăţământ constatând că lucrarea de doctorat este plagiată.

Robert Negoiţă este doctor în Ştiinţe Juridice din anul 2012, când şi-a dat doctoratul la Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza", teza fiind intitulată "Criza economico-financiară şi impactul acesteia asupra echilibrului social".

Sursa: mediafax.ro

Astazi au loc noi audieri in dosarul in care Traian Basescu este acuzat de senatoarea Gabriela Vranceanu Firea de santaj. La Parchetul General vor ajunge sa dea explicatii persoane care fac parte din comisia de ancheta.

Regizorul Tudor Giurgiu a declarat, miercuri, la Cluj, că reprezentanţi din justiţie care au vizionat filmul “De ce eu?” i-au transmis că lungmetrajul reflectă foarte bine atmosfera din Parchetul General din perioada la care se face referire, şi anume anul 2002, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« September 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30