Primul primar al Iașului de după Revoluție, eliberat după doar un an de pușcărie
Print this page

Primul primar al Iașului de după Revoluție, eliberat după doar un an de pușcărie

Written by  Feb 20, 2018

După aproximativ 430 de zile de închisoare, fostul primar al Iaşului, Bebe Onofraş, a fost eliberat, la finele săptămânii trecute. Onofraş a câştigat peste 70 de zile numai în baza recursului compensatoriu, considerându-se că a executat o parte din pedeapsă în condiţii improprii. In faţa instanţei, Onofraş a recunoscut că a greşit şi a cerut instanţei să îi permită să îşi ia viaţa de la început.

Condamnat definitiv în decembrie 2016 la 4 ani şi 4 luni de închisoare, primul primar ieşean de după comunism a fost eliberat, la finele săptămânii trecute, din Penitenciarul Vaslui. Decizia a fost luată de Tribunalul din judeţul vecin şi a rămas definitivă vineri, în ciuda contestaţiei DNA. Ono­fraş are peste 60 de ani şi a beneficiat de reducerea pedepsei.

S-au adăugat 75 de zile de muncă prestată, precum şi 72 de zile de câştigate în baza recursului compensatoriu, pentru cazarea în condiţii necorespunzătoare. Prin intermediul avocatului, Onofraş a arătat că a fost premiat de către cotidianul The Guardian pentru fotografie, continuând să realizeze fotografii şi după ce a fost încarcerat. La rândul său, cu ocazia ultimului cuvânt, fostul edil a regretat fapta pentru care a fost condamnat.

„Este încrezător că se va reintegra în societate, lucru pe care şi-l doreşte cel mai mult. (...) Vrea ca instanţa să fie convinsă că doreşte foarte mult să revină în societate, şi-a asumat greşeala pe care a făcut-o, neglijenţa sau neatenţia trebuie plătită. A încercat să respecte toate cerinţele impuse în această perioadă de timp, şi pentru că ne aflăm la început de an, roagă să i se dea speranţa unui nou început în viaţa sa, un început bun“, ar fi spus Onofraş în sala de judecată, potrivit judecătorilor primei instanţe.

De ce a fost acuzat

Prejudiciul din dosarul în care a fost condamnat Onofraş nu a fost recuperat integral, fostul primar având o poprire de o treime din pensie, lunar, în acest sens. Onofraş a fost tri­mis judecată în 2014, acuzaţiile fiind de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, alături de Horia Gurău, Eugen Groapă, Cătălin Daniel Lovin, Lucian Pintea, Ono­rică Palade şi Doina Laila Giurcanu.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada martie - iunie 2009, Horia Gurău, Cătălin Daniel Lovin, Lucian Pintea şi Onorică Palade, în baza unei înţelegeri prealabile cu Ionel Onofraş, Doina Laila Giurcanu şi Eugen Groapă, au indus în eroare mai multe societăţi de leasing cu ocazia încheierii şi executării unor contracte, având ca obiect utilaje marca XCMG (încărcătoare frontale) şi JCB (autogreder), utilaje care în realitate nu au existat, al căror preţ fusese deja plătit de proprietar furnizorului extern sau care nu corespundeau specificaţiilor tehnice.

„Meca­nismul de fraudare a părţilor vătămate a constat în indu­cerea lor în eroare cu privire la existenţa fizică a utilajelor ce făceau obiectul contractelor de finanţare. În acest scop, inculpaţii s-au folosit de documente (contracte de vânzare-cumpărare, procese-verbale de predare-primire şi recepţie, facturi fiscale, certificate de garanţie, înscrisuri sub semnătură privată false) care au creat aparenţa că utilajele se află în circuitul civil, obţinându-se astfel finanţarea achiziţionării lor de către utilizator“, au precizat procurorii.

Aceştia au mai arătat că în cadrul tuturor contractelor de leasing, utilajele apar ca fiind cumpărate de către utilizatori de la o societate comercială la care Ionel Onofraş era acţionar majoritar, iar Doina Laila Giurcanu era administrator. La rân­dul ei, societatea celor doi a achiziţionat utilajele de la două societăţi comerciale al căror administrator era Eugen Groapă.

„Ratele aferente contractelor de leasing au fost plătite timp de câteva luni de către societăţile utilizatoare, după care acestea le-au întrerupt, concomitent cu cedarea părţilor sociale către persoane din Republica Moldova“, au precizat procurorii. Aceştia au mai arătat că prejudiciul adus firmelor de leasing este de 6.867.678,46 lei şi 783.683,72 euro, sume pe care, prin sentinţa de vineri, inculpaţii trebuie să le achite cu titlul de despăgubiri.

 

 

 

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)

Last modified on Tuesday, 20 February 2018 21:00