Povestea dramatică a navei româneşti răpite de arabi. Cum au scăpat marinarii din Egipt fugind sub o ploaie de gloanţe

Written by  Oct 19, 2017

Nava „Albatros” a ajuns în Egipt în baza unui contract internaţional, însă o serie de „oameni de afaceri” arabi au încercat pur şi simplu să o fure statului român. A fost recuperată de România după un episod de război, cu focuri de mitralieră. Acum se numeşte „Perseus”, iar destinul ei este din nou în cumpănă. 

Una dintre navele de referinţă ale flotei româneşti – vorbim aici despre „Perseus”, singurul spărgător de gheaţă de pe Dunărea maritimă – nu a purtat întotdeauna numele cu care este menţionată în zilele noastre.  Da fapt, uriaşa ambarcaţiune (are 68 de metri lungime, 6.600 de cai putere şi aproape 3.800 de tone) s-a numit „Albatros”, a fost construită, acum 27 de ani, pentru operaţiuni de salvare complexe (inclusiv pentru stingerea de incendii, spargerea banchizelor şi crize umanitare), iar în primul deceniu de după Revoluţie era considerată una dintre cele mai importante nave de acest gen din lume. Dat la apă în 1990, la Brăila, actualul „Perseus” a avut parte de numeroase misiuni speciale, fiind solicitată de o mulţime de companii străine (private sau de stat) pentru a interveni în operaţiuni delicate de salvare sau de ranfluare. Până în anul 2000, când lucrurile au luat-o razna, reuşea să aducă venituri consistente companiei Resalv SA, care o avea în administrare.

Amintita companie era pe atunci a statului (fusese desprinsă în 1992 din Administraţia Fluvială a Dunării  de Jos - AFDJ), fiind obiectul unei privatizări dubioase în anul 2002, despre care s-au format de-a lungul timpului mai multe dosare penale. Din fericire, „turbulenţele” naval-penale nu au afectat şi nava la care facem referire, aceasta fiind întoarsă în patrimoniul AFDJ cu puţin timp înainte de privatizare.

Bani frumoşi, afaceri tulburi

Ceea ce puţină lume ştie, este că „Albatros” a devenit „Perseus” în urma unui episod dramatic, care a presupus o încercare de deturnare aprope piraterească, focuri de mitralieră, dar şi o serie de afaceri tulburi, care n-au fost lămurite nici în zilele noastre, deşi au fost formate nu mai puţin de trei doare penale. Pe scurt, din documentele instrumentate de procurori a rezultat că între statul român, reprezentat de Resalv, şi beneficiarii finali ai prestaţiilor se aflau mai multe firme intermediare care încasau mai bine de jumătate din bani.

Deşi începute cu aplomb, dosarele penale au fost clasate ulterior, sub pretextul că şefii puşi de stat la compania românească nu ar fi ştiut de „cascada” de contracte de închiriere ulterioare, care i-au îmbogăţit pe o serie de intermediari. Era o vreme când licitaţiile publice nu era obligatorii în România, aşa că orice director putea face orice cu patrimoniul de stat, fără a putea fi tras la răspundere.

Citește continuarea pe ADEVARUL

Add comment


Security code
Refresh

Arhiva Iasi TV Life

« November 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30