Trecerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat ar trebui să aibă un impact de doar câţiva lei în ambele părţi, cu condiţia creşterii corespunzătoare a salariului brut, arată calculele prezentate miercuri de ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

Sancţiuni anulate, concedieri urmate de reangajare şi zeci de mii de lei daune.

Aşa s-ar putea descrie pe scurt războiul dus în instanţe între angajaţii problemă şi angajatori. Sancţionaţi sau concediaţi după ce au greşit flagrant, mulţi dintre cei penalizaţi contestă în instanţă deciziile la Tribunal şi chiar reuşesc să obţină câştig de cauză.

Dar nu pentru că măsurile dispuse de angajatori ar fi fost abuzive, ci din cauza Codului Muncii.

O situaţie scandaloasă a fost înregistrată la Spitalul Judeţean, unde un medic dat afară, după ce a fost prins băut la muncă, s-a întors la serviciu pentru că sancţiunea „nu a fost aplicată conform legii”.

Medicul, care activa în cadrul Secţiei de Obstetrică şi Ginecologie, la Centrul de Sănătate a Reproducerii şi Planificare Familială, a fost prins beat la serviciu la sfârşitul lui martie 2015. După ce s-a constatat că avea o alcoolemie de 2,5 grame pe litru alcool pur în sânge, medicul a fost băgat în comisia de disciplină şi i s-a desfăcut contractul de muncă.

Cu toate acestea, doctorul a atacat decizia în instanţă şi a arătat că în momentul în care l-au concediat, reprezentanţii spitalului nu i-au respectat toate drepturile.

Instanţa i-a dat câştig de cauză şi a hotărât să îi fie plătite salariile pentru perioada în care nu a lucrat.

Un alt caz a fost cel al angajatului primăriei, Chireac M. care, deşi a făcut o obişnuinţă în a veni beat la serviciu, nu a putut fi destituit decât după doi ani de anchete disciplinare, cel în cauză contestând în instanţă orice sancţiune aplicată, deşi între timp fusese amendat şi de poliţie, iar în instanţă s-a prezentat beat.

Codul Muncii favorizează atât de mult salariaţii încât e aproape imposibil ca o un proces de concediere să fie judecat în favoarea angajatorului. Avocaţii susţin că legislaţia muncii a pornit de la principiul că angajatorul are o poziţie dominantă faţă de salariat, astfel că s-au impus şi condiţii foarte stricte pentru sancţionare.

Un studiu făcut la nivel naţional în 2015 arată că aproape 80% dintre angajaţii care deschid în instanţă acţiuni pe litigii de muncă au câştig de cauză.

 

Sursa: monitorulbt.ro

Aproximativ o sută de angajaţi ai Penitenciarului Drobeta-Turnu Severin protestează, luni, în faţa unităţii, nemulţumiţi de inechităţile salariale din sistemul de apărare şi ordine publică şi cerând demisia ministrului Justiţiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Angajaţii Penitenciarului Drobeta-Turnu Severin se consideră discriminaţi din punct de vedere salarial şi cer condiţii mai bune de muncă, astfel că au decis să se alăture protestelor organizate la nivel naţional în sistemul penitenciar.

Protestatarii cer şi demisia Ralucăi Prună din funcţia de ministru al Justiţiei.

"Doamna ministru al Justiţiei ne discriminează salarial la nivel de ramură de activitate în categoria personalului din siguranţă şi ordine publică. Săptămâna trecută, dumneaei nu a dat un răspuns colegilor noştri. A ocolit să dea răspunsuri clare, considerând dumneaei că cel mai bine este să ne ameninţe, să ridice tonul la noi şi să considere că în România acordarea drepturilor reprezintă un lux”, a declarat, luni, pentru corespodnentul MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Danubius-Drobeta din Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, Mihai Bărbulescu.

Sindicaliştii sunt nemulţumiţi şi pentru că sunt nevoiţi să lucreze suplimentar, nefiind suficient personal în sistem, dar şi de condiţiile de muncă.

"Condiţiile de muncă sunt precare. La nivel de sistem penitenciar nu s-a investit de foarte mulţi ani în dezvoltarea condiţiilor de muncă ale personalului”, a adăugat liderul sindical din Drobeta-Turnu Severin.

Acesta a precizat că protestele vor continua până ce ministrul Justiţiei va aplica legea "aşa cum este ea concepută”.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, declara, vineri, la Sinaia, că va discuta cu ministrul Muncii despre solicitările angajaţilor din sistemul penitenciar, precizând că ar fi făcut acest lucru şi dacă n-ar fi existat proteste.

Sursa: mediafax.ro

România trebuie să atragă investiţii străine care presupun activităţi mai complexe pentru a crea joburi cu valoare adăugată mare, un exemplu fiind industria IT, unde salariile au crescut mult în ultimii an, iar acest model trebuie să fie replicat şi în alte domenii, sunt de părere specialiştii în HR

"Multe din joburile nou-create în ultimii ani, cum sunt cele din industria serviciilor de externalizare, nu sunt joburi de valoare adăugată mare, care necesită un nivel ridicat de specializare. Pentru a creşte numărul de salariaţi cu salarii mai mari, ar trebui să încercăm să atragem investiţii în domenii mai sofisticate. În afară de IT, unde în România există clar un hub puternic care a atras crearea de joburi foarte specializate, pe salarii mari, în rest, în alte domenii, acest lucru nu s-a întâmplat, iar asta se reflectă în salarii. În plus, tot pentru creşterea salariilor avem nevoie şi de creştere economică", explică Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală după active, care coordonează politicile de resurse umane pentru 7.300 de salariaţi.

În acest moment, mai mult de 3 milioane de salariaţi (65% din totalul de 4,7 milioane) au salarii nete de sub de 2.000 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că sunt plătiţi sub nivelul actual al salariului mediu pe economie.

În categoria salariaţilor cu salarii sub 2.000 de lei net pe lună intră majoritatea angajaţilor din industrie, cei din sănătate, educaţie, comerţ, construcţii sau hoteluri şi restaurante, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii şi de la Institutul Naţional de Statistică. 

Sursa: mediafax.ro

Numărul de pensionari a scăzut în primul trimestru cu 16.000 de persoane, la 5,2 milioane, iar pensia medie s-a cifrat la 942 lei, în creştere cu 5,4% faţă de trimestrul precedent.

În acelaşi timp, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 930 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare şi câştigul salarial mediu net a fost de 56,4% (comparativ cu 54% în trimestrul precedent), a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică.

Creşterea pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum, a fost de 6,2%. Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10, cu variaţii majore în funcţie de zonă, de la 5 pensionari la 10 salariaţi în Bucureşti la 17 la 10 în judeţul Teleorman.

De asemenea, pensia medie de asigurări sociale de stat a variat semnificativ la nivel regional, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 400 de lei (748 lei în judeţul Giurgiu faţă de 1179 lei în Municipiul Bucureşti).

Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 88,8% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (74,6%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial ¬ au reprezentat 2%.

Numărul total al beneficiarilor pensiei sociale minim garantate (indemnizaţie socială) în trimestrul I a fost de 563.100 persoane, din care 451.200 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 9,6% din totalul pensionarilor din această categorie. În acelaşi timp, 111.900 pensionari provin din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 25,7% din totalul acestora.

Sursa: mediafax.ro

 

Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de lei lunar (380 de euro net), în condiţiile în care România nu reuşeşte să atragă investiţii cu valoare adăugată mare care să ofere locuri de muncă bine plătite.

Doar 34.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 de lei net pe lună, 400.000 între 3.000 şi 10.000 de lei net pe lună, iar restul de 4 milioane sub 3.000 de lei, arată datele de la Ministerul Muncii obţi­nute de Ziarul Financiar.

Distribuţia salariaţilor în funcţie de nivelul salariilor este un indicator ur­mărit de toate departamentele de mar­keting din companii pentru a-şi ajusta ofertele.

„Nu atât inegalitatea distribuţiei veniturilor este problema, cât producti­vi­ta­tea, pentru că productivitatea re­dusă este dată de faptul că avem prea pu­ţin capital în ţară. Ne lipseşte o poli­tică pe termen lung de atragere şi men­ţinere a investiţiilor, pentru că politicile pe termen scurt ne-au adus în această situaţie. Soluţia pentru creşterea salariilor mici constă în creşterea productivităţii, însă pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să se creeze con­diţii pentru atragerea şi pentru for­marea de capital, nu hăituind super­marketurile că fac profit sau hăituind micii investitori cu multe controale de la ANAF ori prin discursuri de tipul «nu ne vindem ţara»“, a spus Radu Nechita, confe­renţiar universitar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. El a spus că, până în prezent, salariile angajaţilor români au crescut cel mai mult în domenii precum servicii finan­ciare, IT sau extracţia petrolului (aces­tea fiind, în mod tradiţional, sectoarele unde angajaţii au cele mai mari salarii din economie), adică exact în ariile „conectate la piaţa mondială“.
 
Structura salariaţilor pe categorii de venituri ilustrează o discrepanţă ma­joră pe piaţa muncii din Româ­nia, în care foarte mulţi salariaţi câştigă foarte puţin şi foarte puţini salariaţi au venituri mari.

Astfel, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane).

Totodată, aproape un sfert (23% dintre angajaţi, adică 1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (adică circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei net pe lună.

Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar.

În acest an, prima zi de Paşte şi Ziua Muncii se suprapun, astfel că salariaţii cu program normal vor primi liber de la angajatori doar în a doua zi de Paşte, aşa cum reiese din legislaţia muncii, informează BM.

Guvernul vrea să legifereze bacşişul, care va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat, firma urmând să aleagă dacă sumele suplimentare vor fi contabilizate ca profit sau vor fi distribuite salariaţilor, iar impozitul aplicat va fi de 16% pe profitul firmei sau pe câştigul angajatului, după caz.

Salariatii care sunt dati afara au dreptul la o perioada de preaviz inainte de incetarea efectiva a contractului individual de munca, prevede legislatia muncii. Daca angajatorul nu acorda preavizul, atunci concedierea se anuleaza, dupa cum a stabilit Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) printr-o decizie publicata recent in Monitorul Oficial. Totodata, durata preavizului trebuie sa fie inclusa obligatoriu in decizia de incetare a contractului de munca, insa judecatorii au considerat ca acest element poate fi omis in anumite conditii.

Modificările aduse Codului muncii printr-o lege recent adoptată, una dintre prevederi referindu-se la salariul primit de salariatul temporar, sunt constituţionale, au decis, miercuri, judecătorii Curţii Constituţionale (CC).

Arhiva Iasi TV Life

« November 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30