Trecerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat ar trebui să aibă un impact de doar câţiva lei în ambele părţi, cu condiţia creşterii corespunzătoare a salariului brut, arată calculele prezentate miercuri de ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

Salariile în sectorul bugetar vor creşte cu aproximativ 5% de la 1 ianuarie 2018, deşi a fost anunţată o majorare de 25% prin Legea salarizării unitare, a declarat miercuri preşedintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Iulian Hossu, la finalul discuţiilor cu reprezentanţii Guvernului.

Ministerul Finanţelor precizează că, de la 1 ianuarie anul viitor, CAS şi CASS vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia calculului, reţinerii şi plăţii acestor contribuţii către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului.

Brandul de angajator este, in linii mari, modul in care angajatii tai se raporteaza la valorile companiei, increderea cu care le sustin si entuziasmul cu care le transmit mai departe.

Intenţia guvernului PSD de a majora salariul minim pe economie cu 38% începând cu anul viitor (de la 1.450 de lei brut pe lună la 2.000 de lei brut pe lună) este văzută diferit de jucătorii din economice: cei care operează în lohn, cu marje reduse, ameninţă cu închiderea fabricilor în cazul acestei majorări; în schimb, alţii spun că măsura este benefică dacă stimulează consu­mul de produse româneşti.

Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi, în colaborare cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi, invită angajatorii ieşeni să participe la un seminar de instruire axat pe noutăţi şi perspective privind relaţiile de muncă, precum şi securitatea şi sănătatea în muncă.

Seminarul va avea loc la sediul Camerei de Comerţ pe data de 15 martie şi îi va avea ca lectori principali pe reprezentanţii I.T.M. Iaşi: Andrei George Albulescu, Inspector şef şi Cătălin Ţacu, Şef Serviciu control relaţii de muncă.

Printre temele abordate în cadrul seminarului se numără:

- clauze legale şi clauze ilegale în contractul individual de muncă;

- gestiunea relaţiilor de muncă prin intermediul registrului general de evidenţă a salariaţilor;

- timpul de muncă şi timpul de odihnă, între limite şi nuanţe;

- declararea evenimentelor şi cercetarea lor de către firmă;

- examinarea medicală şi psihologică la angajare şi examinarea periodică.

„Întrucât dorim, în beneficiul participanţilor, ca seminarul să fie interactiv, cu o discuţie cât mai aplicată şi pragmatică, recomandăm şi încurajăm pe această cale angajatorii să transmită în avans, în cuprinsul formularului de înscriere, propriile teme de abordat sau întrebări punctuale. Deja avem o serie de participanţi care au transmis propriile neclarităţi pentru a obţine răspunsuri concrete. Seminarul se adresează managerilor sau inspectorilor în resurse umane, economiştilor, juriştilor, salariaţi sau colaboratori ai angajatorilor de orice tip.” a declarat  Sorin Gheorghiu, director în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Datorită caracterului interactiv al seminarului, numărul de locuri este limitat. În consecinţă, angajatorii care intenţionează să participe la instruire sunt invitaţi să se înscrie din timp, completând un formular online pe site-ul Camerei de Comerţ, www.cciasi.ro.

 

 

Domenii precum IT, BPO, producţie sau retail au înregistrat un număr semnificativ de angajări în 2016, în timp ce candidaţii au găsit cu greu un loc de muncă în agricultură, istorie şi geografie, potrivit datelor transmise de Smartree.

Anul trecut, domenii precum IT, BPO, producţie şi retail au condus în topul industriilor care au oferit cele mai multe locuri de muncă. De asemenea, automotive, logistică şi medical sunt alte segmente unde candidaţii nu au fost nevoiţi să caute prea mult un job”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

Conform companiei, trendul recrutărilor pe aceste segmente se va păstra şi în 2017.

În ceea ce priveşte cele mai bine plătite poziţii, în funcţie de industrie, în 2016, domeniul software a rămas pe locul întâi în top, însă nu departe de automotive unde, pentru funcţii specializate, precum ingineria mecanică, sunt oferite salarii foarte atractive.

„Pe lângă remuneraţia oferită, companiile au lărgit gama de beneficii, incluzând o varietate de alte noi facilităţi care pot motiva oamenii. Drept urmare, pe lista de noi beneficii se află de la clasica asigurare medicală, abonamente la sălile de sport, până la săli de relaxare la birou, grădiniţe pentru copiii angajaţilor, programul flexibil, inclusiv posibilitatea de a lucra de acasă, abonamentele la biblioteci sau alte activităţi sociale”, a mai spus Raluca Peneş.

În topul oraşelor cu cele mai multe angajări anul trecut se află Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara. La polul opus, zona de Est a ţării înregistrează cea mai mică dezvoltare, din cauza faptului că este regiunea cel mai puţin industrializată. Totuşi, aceasta s-a remarcat, în 2016, prin propunerea de proiecte de relocare, în special în vestul ţării.

„Companiile au avut adevărate dificultăţi în a găsi angajaţi, mai ales în producţie, în zona de Vest a ţării, aşa că au optat pentru relocarea unor angajaţi aflaţi în judeţele din Estul sau Nord-Estul României”, a mai afirmat reprezentanta Smartree.

Dezvoltarea economiei şi atragerea de noi investitori în ţară sunt principalii factori care au dus la evoluţia pieţei de muncă. Numărul locurilor de muncă a crescut, comparativ cu alţi ani, prin prisma companiilor multinaţionale care au intrat în România, în special pentru tinerii absolvenţi aflaţi la început de carieră.

„În 2016, piaţa forţei de muncă s-a resimţit ca fiind una mult mai dinamică decât în 2015, atât din punct de vedere al angajatorilor, cât şi al angajaţilor. Din păcate, însă, companiile nu au fost pregătite să prevadă, să asigure şi să menţină necesarul de personal. Astfel, angajaţii din anumite industrii s-au văzut în situaţia de a primi oferte de la mai multe companii, în acelaşi timp”, a continuat Raluca Peneş.

Totodată, din cauza deficitului şi a fluctuaţiei de personal, dar şi pentru a reuşi să asigure volume mari de angajaţi în intervale scurte de timp, departamentele de HR au fost nevoite să accelereze procesele de recrutare. În acelaşi timp, organizaţiile au început să fie tot mai deschise şi mai receptive la programele de retenţie şi de fidelizare ale angajaţilor interni.

„Trendul de creştere al pieţei muncii va fi prezent şi în 2017. Multinaţionalele care şi-au făcut anunţată intrarea pe piaţa din România vor avea nevoie de foarte mult personal, se va recruta masiv”, a încheiat Raluca Peneş.

Compania Smartree activează în România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.
 
 

Tot mai mulţi angajatori români anunţă că vor să aducă în firmele lor muncitori din Ucraina sau Rep. Moldova pentru că nu găsesc forţă de muncă în ţară, sau dacă o găsesc este scumpă, şi asta în condiţiile în care şomajul, în luna iunie, a fost de 6,7%.

Bistriţa-Năsăud: 4.000 de şomeri, angajatorii caută muncitori peste hotare. Angajator: “Aş lucra şi cu chinezoaice, dacă le stă bine în constumele populare”

În Bistriţa-Năsăud, aproape 4.000 de persoane se află în baza de date a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă ca fiind în căutarea unui loc de muncă, în condiţiile în care sute de angajatori se plâng că nu găsesc personal şi apelează la firme de recrutare pentru a aduce muncitori din Republica Moldova.

În fiecare săptămână aproximativ 300 de firme bistriţene caută personal, lista locurilor de muncă vacante la nivel de judeţ depăşind 900 de posturi.

Ioan Şomodean este unul dintre angajatorii bistriţeni care a încercat să îşi aducă personal de peste hotare pentru a munci în cele două restaurante şi în complexul de agrement pe care îl are, însă misiunea este una extrem de dificilă, legislaţia punându-i numeroase piedici.

„Moldovenii lucrează orice, sunt harnici şi nu fac figuri. Sunt motivaţi şi dipuşi să lucreze orice, aşa cum sunt românii când pleacă dincolo... Vor să vină să muncească însă legea este foarte complicată. Trebuie să le echivalezi studiile la Bucureşti, trebuie să faci dovada că nu există nici un român care să poată fi angajat pe postul respectiv... Şi o căruţă de acte. Parcă legile în ţara asta sunt făcute să te încurce, nu să te ajute” spune revoltat omul de afaceri, care a aşteptat mai bine de două luni să îşi găsească personal după ce a investit într-un nou restaurant în Bistriţa.

Un alt patron bistriţean, Dumitru Găvan, susţine că oamenii nu vor să lucreze atâta timp cât primesc ajutoare de şomaj.

„Nu aş plăti în judeţul Bistriţa-Năsăud nici un leu şomaj. Toată lumea caută angajaţi. Avem 4.000 de şomeri plătiţi de stat şi noi nu găsim angajaţi. Nu îi motivează nimic... Preferă să stea acasă să şi să ia bani. Am fost la târgul de job-uri, am stat acolo trei ore, aveam posturi şi de femeie de servici şi de bucătari pe care îi calificam eu şi m-au contactat două femei care au vrut doar să le pun ştampila că au stat de vorbă cu mine ca să îşi primească înapoi carnetul de şomaj. Deci târgul a fost o chestie bifată de forţele de muncă, dar noi nu am găsit oameni acolo. Leoni (n.r. cel mai mare angajator din Bistriţa) aduce oameni din Dej (jud. Cluj), din Regin (jud. Mureş) din Vatra Dornei (jud. Suceava) şi noi avem în Bistriţa 4.000 de şomeri plătiţi. Oamenii nu mai vor să lucreze pentru că am senzaţia ca tot sistemul de asigurări sociale al comunităţii europene este greşit. Dacă poţi să mergi în Anglia şi să iei 500 de lire după un copil, cred că e mai bine să înfiezi 5 copii şi să te muţi acolo” spune Dumitru Găvan.

Şi el se gândeşte serios să aducă muncitori din afara ţării, însă i se pare extrem de complicată legislaţia legată de dreptul de muncă al celor care sunt din afara comunităţii europene.

„Trebuie adus personal din Republica Moldova sau Ucraina. Este însă complicat nu numai cu dreptul de muncă ci şi cu condiţiile – trebuie să le oferi cazare, trebuie să îi aduci cu familiile şi la noi nu e reglementată clar situaţia însă cred că aceasta va fi soluţia. Aşa cum ai noştri merg şi muncesc în altă parte şi acolo nu e o ruşine a munci, cred că asta va trebui să se întâmple şi la noi, să înceapă să vină din alte părţi” a mai spus omul de afaceri pentru agenţia MEDIAFAX.

Deşi are o afacere cu produse alimentare tradiţionale pe care le vinde în restaurantul propriu, Dumitru Găvan este dispus să lucreze cu oricine.

„Cu sirienii va fi mai greu de lucrat pentru că nu cred că fac cârnaţi de porc, dar aş lucra cu oricine şi cu chinezoaice, dacă le va sta bine în constumele populare naţionale româneşti” mai spune patronul.

Pentru a-i stimula pe bistriţeni să se angajeze firmele din Bistriţa le oferă pe lângă transport asigurat de companie, tichete, sporuri şi primele clasice de Paşte şi Crăciun şi bonusuri de 8 Martie şi de Ziua Copilului dar şi asigurări de sănătate speciale, ajutoare sociale de deces, de căsătorie pentru naşterea copilului, la acestea adăugându-se şi extra zile libere faţă de cele prevăzute de legislaţie.

“Firmele vin la noi cu cereri de 10.000 de locuri de muncă pentru ingineri, dar noi nu avem decât 3.000 - 4.000 de absolvenţi”

Un exemplu grăitor care arată foamea de angajaţi este dat de Alexandru Blemovici, directorul general al producătorului de componente auto Schaeffler, companie cu 4.000 de angajaţi pe plan local, în judeţul Braşov. Compania are o nevoie de operatori pe maşini cu comandă numerică, iar Blemovici admite că acum este o perioadă mai fierbinte decât în trecut, deoarece candidaţii se găsesc din ce în ce mai greu.

„În situaţia actuală în care este nevoie de atât de multă forţă de muncă, eu cred că sunt destule categorii de profesii care devin interesante din punctul de vedere al salariilor, chiar dacă acestea sunt departe de nivelul din vest“, a declarat Blemovici pentru Business Magazin.

„Ştiu că există operatori cu şcoală profesională care pot opera o maşină pe comandă numerică şi care ajung să câştige un salariu brut de 1.000 de euro. Sigur, în Germania sau în Israel salariile sunt mai mari, pe aceste posturi. Dar eu cred că dacă punem în balanţă plusurile şi minusurile, cei 600 - 700 de euro net încep să reprezinte câştiguri interesante pentru oameni. Nu va obţine niciun operator banii aceştia din prima zi, dar măcar ştie care e ţinta la care poate ajunge“, mai spune Blemovici.

România se învârte în prezent într-un cerc vicios, spun specialiştii citaţi de Business Magazin, pentru că se pregătesc, pe cheltuiala contribuabililor, specialişti care apoi pleacă din ţară.

„Inginerii sunt cea mai mare hemoragie a sistemului public de învăţământ, nu medicii. Lucrăm la centralizarea datelor şi nu pot da cifre exacte acum, dar diferenţele sunt de 1 la 2 ca ordin de mărime în ceea ce priveşte migraţia inginerilor faţă de cea a medicilor. Din acest motiv, firmele vin la noi cu cereri de 10.000 de locuri de muncă pentru ingineri, dar noi nu avem decât 3.000 - 4.000 de absolvenţi“, a spus Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi fost ministru delegat pentru învăţământ superior, citat de Business Magazin.

La finele anului 2015, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat au fost Sud-Vest (8,22%), Sud (7,19%) şi Sud- Est ( 6,66%), regiuni în care activităţile rurale sunt preponderente. Se constată existenţa unor disparităţi şi în interiorul regiunilor, unde judeţe predominant agricole coexistă cu cele mai dezvoltate. De exemplu, în regiunea Sud-Vest, s-au înregistrat discrepanţe între judeţe, în ceea ce priveşte rata şomajului: nivelul maxim a fost atins în judeţul Mehedinţi (10,16%) şi Dolj (9,19%) şi cel minim în judeţul Vâlcea (5,76%).

Sursa: mediafax.ro

Potrivit statisticilor privind angajările, şomerii de peste 45 de ani îşi găsesc cel mai greu un nou loc de muncă şi asta în ciuda cursurilor de recalificare sau reconversie, cauza principală fiind chiar vârsta. În aceste condiţii numărul şomerilor de peste 50 de ani era de 130.000 în luna mai.

“După o experienţă de 30 de ani în meserie, trăiesc din banii soţiei şi ai copiilor”

Discriminarea la angajare pe criteriul vârstei este un fenomen frecvent în piaţa forţei de muncă, atât în ceea ce-i priveşte pe tinerii absolvenţi, cărora, de obicei, li se cere o experienţă pe care nu au avut cum să o acumuleze, dar, mai ales în cazul celor trecuţi de 45 - 50 de ani, care şi-au pierdut din diferite motive locul de muncă şi încearcă acum să-şi găsească o slujbă nouă. În general, motivele invocate de angajatori atunci când resping un „senior” la interviul de angajare se referă la greutăţile de adaptare, sau chiar la faptul că au prea multă experienţă, sunt supracalificaţi pentru postul scos la concurs, de aici rezultând pretenţii salariale mai mari.

În judeţul Constanţa, de exemplu, din cei aproximativ 8.100 de şomeri, mai mult de jumătate sunt trecuţi de 45 de ani, majoritatea având studii medii. Unul dintre ei este Dumitru C. Acum în vârstă de 52 de ani, bărbatul a lucrat timp de 30 de ani la o regie autonomă din Constanţa. În toamna anului 2014 au fost făcute restructurări şi peste 700 de oameni, printre care şi Dumitru, au fost concediaţi. Lucra ca instalator şi spune că a avut zile în care a „stat” la serviciu - aceasta însemnând muncă prin canalizări şi şanţuri, uneori chiar şi 12 ore în şir.

După ce şi-a pierdut locul de muncă, a încercat să-şi găsească un al serviciu, mizând că experienţa acumulată îi va fi de folos. Însă, nimeni nu căuta un instalator ajuns la 50 de ani, patronii spunându-i în faţă că cere prea mult şi că preferă tinerii care, deşi nu sunt instruiţi, vor mai puţini bani. „Un an de zile mi-am căutat un alt loc de muncă. Nu mai primesc şomaj (indemnizaţia de şomaj se acordă în funcţie de stagiul de cotizare, maximum 12 luni) şi supravieţuim din banii soţiei şi din ce ne mai ajută copiii”, spune Dumitru.

Nu-i place să vorbească despre trecut, spunând că e mai important viitorul deşi, după cum recunoaşte chiar el, şi-a cam pierdut speranţa, mai ales după ce a adunat atâtea refuzuri. A mai lucrat şi la negru, pentru câte un patron, numai ca să câştige un ban în plus, dar acum se gândeşte şi la pensie şi spune că nu-i convine să nu cotizeze deloc pentru că va „plăti” apoi mai târziu. „Dacă lucrezi la om în casă, când şi când, nu ai cum să-ţi plăteşti dările la stat. Şi nimeni nu vrea să dea bani din buzunar pentru asigurarea mea la sănătate sau pentru pensie. Şi a trebuit să accept”.

Bărbatul povesteşte că nu a mers la cursuri de recalificare sau reconversie pentru că nu ştie ce sa facă. „Ce să fac la vârsta asta, să mă fac ospătar, cine mă mai angajează pe mine când sunt atâţia tineri? Plus că aici, pe litoral, ar fi tot o muncă sezonieră. Zugrav sau faianţar, este acelaşi lucru cu a fi instalator, tot de aceiaşi patroni şi tot de aceleaşi probleme aş da. Nu am decât 10 clase terminate şi prea multe opţiuni nu văd”, mai spune Dumitru.

În situaţia lui mai sunt alte mii de constănţeni. Potrivit datelor prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în Constanţa există în această perioadă aproape 4.500 de şomeri „trecuţi” de 45 de ani, pragul de la care vârsta începe sa fie percepută ca un impediment. Dintre aceştia, peste 1.300 nu mai primesc indemnizaţie de şomaj.


Măsurile statului nu au efect în piaţa muncii. “Angajatorii nu vor persoane înaintate în vârstă, se feresc de ele”

ANOFM asigură, conform Legii nr. 76/2002, programe gratuite de reorientare profesională pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Mai mult, oamenii beneficiază de mediere şi consiliere profesională, dar şi de consultanţă pentru începerea unei activităţi independente sau iniţierea unei afaceri. Totodată, angajatorii primesc subvenţii dacă angajează şomeri de peste 45 de ani, care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, sau pentru cei care mai au cinci ani până la pensionare. Pentru aceste categorii, angajatorii primesc lunar, timp de 12 luni, o subvenţie în valoare de 500 de lei.

Măsurile statului nu au efect în piaţa muncii. Marian are 56 de ani şi are o micuţă afacere din care îşi duce traiul de la o lună la alta. El a acceptat să vorbească, pentru MEDIAFAX, despre cum a încercat timp de mai mulţi ani să îşi găsească un loc de muncă, după ce a fost nevoit să plece din localitatea de domiciliu din cauza unor probleme personale.

“Am fost nevoit să plec din oraşul în care locuiam în 2009 şi să mă mut în alt oraş, mai mic. Vândusem un apartament, iar în oraşul în care mă mutasem preţurile erau mult mai mici. Mi-au rămas şi ceva bani, aşa că puteam să trăiesc liniştit până îmi găseam ceva de lucru. Aveam 49 de ani atunci. Am fost foarte dezamăgit să văd că nimeni nu mai dă nicio şansă oamenilor care au înaintat în vârstă. Mergeam la interviuri, dar nimeni nu mă mai suna apoi să mă cheme să lucrez”, a declarat Marian pentru MEDIAFAX.

Vulcanizator de profesie, Marian a decis să urmeze cursurile de reorientare profesională şi să devină bucătar, dar nici aşa nu a reuşit să impresioneze angajatorii, care i-au spus de această dată că nu pot angaja un om fără experienţă în domeniu. “M-am gândit că ştiu să gătesc foarte bine şi am decis să fac cursuri de bucătar. Am obţinut calificarea şi am mers apoi în mai multe locuri în căutarea unei slujbe, dar nu am avut nici de această dată noroc. Mi s-a spus că nu pot angaja oameni fără experienţă.”

Pentru că trecuseră deja mai bine de doi ani de când îşi căuta un loc de muncă, Marian s-a gândit că cel mai bine ar fi să îşi deschidă o mică afacere din banii pe care îi mai avea.

“Eram descumpănit, nu ştiam ce să mai fac. Cu problemele de sănătate pe care le aveam, nu puteam să accept chiar orice slujbă. Am decis să deschid un mic fast-food. A durat câteva luni, am avut nevoie de o grămadă de acte şi semnături, dar am reuşit în final. Nu mă descurc foarte bine, nu pot să pun bani deoparte, dar supravieţuiesc, nu mă plâng. Eu am fost oarecum norocos, dar alţii de vârsta mea ce fac? Nu cred că statul e de vină. Angajatorii nu vor persoane înaintate în vârstă, se feresc de ele”, a mai spus Marian.

Un alt caz este cel al lui Doru, în vârstă de 52 de ani, care după ce a fost dat afară de la locul de muncă, a încercat în zadar să se angajeze în domeniul în care activase până atunci. La fel ca şi ceilaţi intervievaţi a preferat să îşi facă public doar prenumele.
“Aveam 48 de ani când au început să se facă disponibilizări la fabrica unde lucram. Aveam în grijă mai multe maşinării pe care trebuia să le supraveghez. Mi s-a spus că se trece printr-o perioadă grea din punct de vedere financiar şi că s-a decis să se renunţe la serviciile mele şi ale altor colegi de-ai mei. Vă daţi seama ce am simţit atunci. Mă gândeam doar că nu o să îmi mai pot susţine financiar familia, că am o vârstă la care este foarte dificil să te mai angajeze cineva, că o să urmeze o perioadă foarte grea. Aşa a fost”, a declarat Doru pentru MEDIAFAX.

După ce a devenit şomer şi s-a lovit de mai multe refuzuri când a vrut să se angajeze, şi-a dat seama că o opţiune bună ar fi recalificarea profesională. “ Soţia mi-a fost alături şi m-a susţinut, dar ne era şi aşa foarte greu. Aveam un copil care era la facultate şi chiar dacă era la buget, avea şi el nevoile lui şi trebuia să îl ajutăm să îşi ia mersul în viaţă. După mai multe luni în care nu am fost luat în seamă pentru a fi angajat, mai ales că nu existau foarte multe oportunităţi de angajare, am zis că e cazul să fac un curs de calificare pentru agenţi de pază. Ştiam că în domeniul ăsta se fac mai tot timpul angajări. M-am înscris, am fost la cursuri care au avut şi parte teoretică, dar şi practică.”

După terminarea cursurilor, ca şi în cazul lui Marian, Doru s-a lovit de probleme legate de vârstă şi de experienţa în domeniu, dar după mai multe interviuri a fost contactat de o firmă de pază.

“După ce am terminat, am început din nou să îmi caut de lucru. A durat ceva timp pentru că se legau tot timpul de vârsta mea, dar în final am reuşit să mă angajez. Acum sunt bine, mi-am revenit”, a mai spus Doru.

Potrivit datelor furnizate de către ANOFM pentru MEDIAFAX, în anul 2016, agenţia şi-a propus să cuprindă în programe de formare profesională un număr de peste 9.500 de persoane cu vârsta de peste 45 de ani. În primele cinci luni ale anului, au fost cuprinse în programe 2.541 de persoane de peste 45 de ani. Dintre acestea, 409 au o vârstă mai mare de 55 de ani. La finalul lunii mai, în România se înregistrau aproximativ 410.000 de şomeri. Dintre aceştia, peste 121.000 aveau o vârsă cuprinsă între 40-49 de ani, peste 60.000 aveau vârsta cuprinsă între 50-55 de ani, în timp ce peste 68.000 erau trecuţi de 55 de ani.

Sursa: mediafax.ro

Aproape trei din zece angajatori din România estimează că va face noi angajări în perioada iulie-septembrie 2016, acestea fiind cele mai optimiste planuri de angajare din ultimii opt ani din România şi cele mai ambiţioase din regiunea EMEA, conform unui studiu al Manpower.

„Indicii ale unui apetit reînnoit pentru angajări se regăsesc atât în studiul Manpower, cât şi în practică şi sperăm ca acest apetit să fie însoţit de creşterea interesului şi investiţiilor în dezvoltarea talentelor necesare pentru ca această piaţă să rămână dinamică,” a spus Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

Pentru realizarea acestui studiu, Manpower calculează indicatorul „previziune netă de angajare”, care se obţine făcând diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor în compania lor, în trimestrul următor.

Dintre cei 625 de angajaţi intervievaţi, 29% indică intenţia de a-şi creşte numărul total de angajaţi în intervalul iulie - septembrie 2016, doar 7% anticipează reduceri, în timp ce 64% nu prevăd schimbări, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare ajustată sezonier de +16%, cea mai puternică din regiunea EMEA şi printre primele cinci din toate cele 43 de ţări şi teritorii cuprinse în studiul global.

“Variaţiile semnificative faţă de trimestrul şi anul anterior, de 3, respectiv 8 puncte procentuale, sunt un semnal pozitiv pentru absolvenţii care se pregătesc să intre pe piaţa muncii în această vară, dar şi pentru economie în ansamblu. Indicii ale unui apetit reînnoit pentru angajări se regăsesc atât în studiul Manpower, cât şi în practică, şi sperăm ca acest apetit să fie însoţit de creşterea interesului şi investiţiilor în dezvoltarea talentelor necesare pentru ca această piaţă să rămână dinamică,” declară directorul general al ManpowerGroup România, Valentin Petrof.

În intervalul iulie - septembrie se prognozează creşteri ale numărului total de angajaţi în opt din cele 10 sectoare de activitate analizate în România. Cele mai robuste planuri sunt raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea Netă de Angajare de +36% reflectă intenţii de angajare solide, care egalează pentru prima dată cele mai optimiste prognoze formulate în sector, cele din trim. II/2008, când studiul a debutat în România. Intenţiile de angajare din sectorul Industrie prelucrătoare se îmbunătăţesc comparativ cu cele raportate în trim. II 2016 cu 8 puncte procentuale, iar comparativ cu cele raportate în trim. III din 2015 cu 16 puncte procentuale. Aceasta este una din îmbunătăţirile semnificative faţă de anul anterior, celelalte două, tot de 16 puncte procentuale, fiind raportate în sectoarele construcţii şi administraţie publică şi servicii sociale.

Cele mai slabe intenţii de angajare sunt anunţate, şi de această dată, de angajatorii din sectorul energie electrică, apă, gaze. Previziunea din acest sector, de -2%, este totuşi cu 3 puncte procentuale mai puternică decât în trim. II/2016, îmbunătăţindu-se şi faţă de trim. III/2015, cu 7 puncte procentuale.

Angajatorii din regiunea Nord-Vest raportează o Previziune Netă de Angajare de +26%, cea mai puternică din toate cele opt regiuni ale ţării. Aceasta se îmbunătăţeşte cu 9 puncte procentuale faţă de trimestrul II/2016 şi este cu 21 puncte procentuale mai puternică decât cea raportată în regiune în trim. III/2015.

Angajatorii din regiunile Centru şi Sud sunt, de asemenea, mai optimişti decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, raportând îmbunătăţiri de 13, respectiv 11 puncte procentuale faţă de trim. III/2015. Previziunile se situează astfel la +25% în regiunea Centru şi +14% în regiunea Sud, Previziunea din regiunea Centru fiind cea mai puternică raportată de angajatorii din această regiune din trim. II/2008 până în prezent. Prognozele cele mai puţin optimiste, ilustrate de o Previziune Netă de Angajare de +3%, sunt raportate în regiunea Nord- Est.

Perspectivele de angajare continuă să fie pozitive şi în funcţie de dimensiunea organizaţiei. Angajatorii din companiile mari, cu peste 250 de angajaţi, sunt din nou cei mai optimişti, raportând o Previziune Netă de Angajare de +25%, cea mai bună din ultimii opt ani (trim. III/2008), angajatorii din micro-organizaţii (cu până la 10 angajaţi) fiind cei mai prudenţi, cu o Previziune de +7%.

“Faptul că în trimestrul III/2016 Previziunile Nete de Angajare din mai multe sectoare de activitate şi regiuni ale ţării se apropie de sau coincid cu cele raportate în 2008 este un motiv de optimism pentru cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Aceştia trebuie însă să fie conştienţi că oportunităţile create acum pot diferi fundamental de cele care au dispărut în perioada crizei, mai ales din punct
de vedere al profilului şi competenţelor cerute, şi deci să se poziţioneze în aşa fel încât să profite de noua dinamică a pieţei muncii,” a subliniat Valentin Petrof.

Sursa: mediafax.ro

 

Page 1 of 2

Arhiva Iasi TV Life

« November 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30